Mediul concurential - conditie a succesului in afaceri- Oradea, 4 martie 2005

Rolul concurentei Rol determinant CONCURENTA asigura realizarea unei repartiţii optime a resurselor creşterea eficienţei productiei Rol determinant CONCURENTA cresterea nivelului tehnic şi calitativ al producţiei asigura o motivaţie puternica privind garantarea bunăstării consumatorilor

Concurenta in contextul economiei de piata disciplina in domeniul concurentei Economia de piata functionala sprijina si consolideaza Consiliul Concurentei Dialog constructiv Mediul de afaceri garantul functionarii economiei de piata

Rolul Consiliului Concurenţei într-o economie de piaţă sancţionează devierile de la un comportament concurenţial normal veghează la respectarea “regulilor jocului” pe piaţă CONSILIUL CONCURENTEI promovează cultura concurenţei îşi consolidează poziţia “de arbitru” faţă de toţi actorii mediului economic

Legislaţie la nivel european a cazurilor de practici anticoncurenţiale (inţelegeri, practici concertate, abuz de poziţie dominantă) Consiliul Concurenţei dispune de instrumentele legislative care îi permit abordarea de o manieră similară cu cea a autorităţilor de concurenţă din Uniunea Europeană a controlului concentrărilor economice pentru autorizarea, monitorizarea şi inventarierea ajutoarelor de stat. Adaptarea legislatiei de concurenţă şi de ajutor de stat la prevederile legislaţiei comunitare are şi rolul de a : asigura accesul facil al investitorilor străini în economia românească; pregăti accesul firmelor româneşti pe piaţa UE

Mediu concurenţial normal Esenţa legii protecţia Mediu concurenţial normal Legea scop menţinerea stimularea în vederea promovării intereselor consumatorilor Operatorii economici români, în contextul internaţionalizării pieţei româneşti trebuie să conştientizeze că disciplina concurenţială presupune urmărirea echilibrului între orientarea spre client şi cea spre concurenţă, fără ca acţiunile de maximizare a profitului să apeleze la practici anticoncurenţiale.

Consiliul Concurenţei “arbitru echidistant” firmelor româneşti sau străine aplică legea în mod unitar Consiliul Concurenţei indiferent de natura capitalului firmelor:privat sau de stat

LEGISLAŢIA DE BAZĂ Inţelegeri anticoncurenţiale Abuz de poziţie Legea concurenţei nr.21/1996, modificată şi completată - este armonizată cu legislaţia comunitară. Inţelegeri anticoncurenţiale art.5 art.81 - Tratat Abuz de poziţie dominantă art.82 - Tratat art.6 Legea concurentei nr.21/1996, publicata în M.Of. nr. 88/30 aprilie 1996, reprezinta cadrul general care reglementeaza domeniul concurentei in Romania. In baza legii si in vederea punerii in aplicare a acesteia, au fost adoptate si publicate mai multe regulamente si instructiuni. Legea concurentei a fost modificata prin Ordonanta de Urgenta nr.121/2003 pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, publicata in M. Of. nr. 875 din 10 decembrie 2003, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 184/2004, publicata in M. Of. nr. 461 din 24 mai 2004. Concentrări economice Regulament CE nr. 4064/89 art.11 - 16 In domeniul concurenţei, nu există bariere legislative atât la intrarea pe piaţa românească a firmelor străine, cât şi la ieşirea pe piaţa UE a firmelor româneşti.

AJUTORUL DE STAT Ajutorul de stat Legislaţia de bază şi secundară a fost armonizată cu legislaţia comunitară Nu este afectat de integrarea europeana (se acorda si se va acorda si dupa aderare) Vocatie OMC – Acordul privind subventiile Ajutorul de stat Respectarea asigurarii transparentei (baze de date, publicare) Evitarea distorsionarii concurentei Legarea ajutoarelor de eficienta, viabilitate si participarea beneficiarului la efortul financiar Disciplinarea si evitarea acordarii discretionare si discriminatorii care ar favoriza o minoritate in detrimentul majoritatii

Principii generale aplicabile in materie de ajutor de stat acordarea numai dupa autorizare reprezinta exceptia analiza compatibilitatii pe baza notificarii CCR are calitate procesuala activa Ajutor de stat modificarea unui ajutor existent trebuie notificata conditiile de apreciere a compatibilitatii sunt tot mai restrictive CCR monitorizeaza, inventariaza si intocmeste raportul anual ajutoarele ilegale si interzise trebuie recuperate

Tipuri de ajutor de stat 1. ajutor pentru cercetare si dezvoltare 2. ajutor pentru intreprinderi mici si mijlocii 3. ajutor pentru dezvoltare regionala 4. ajutor pentru protectia mediului inconjurator 5. ajutor pentru instruirea angajatilor si pentru crearea de noi locuri de munca 6. ajutor pentru salvarea si ajutor pentru restructurarea firmelor aflate in dificultate 7. ajutor pentru promovarea culturii si conservarea patrimoniului cultural 8. ajutor pentru proiecte mari de investitii 9. alte ajutoare permise de legislatia in vigoare

Cultura concurenţei: element esenţial al economiei de piaţă Firme româneşti pregatite pentru legislaţia europeană in domeniul concurenţei regulilor de concurenţă şi a celor vizând acordarea ajutoarelor de stat cultivarea mediu de afaceri transparent şi predictibil cunoaşterea respectarea strictă piaţa românească atractivă pentru investitori

Relaţia cu sectorul privat Autoritatea de concurenţă este interesată de funcţionarea competiţiei în sectorul privat, fiind conştientă de faptul că este mai uşor să promovezi o cultură a concurenţei generatoare de conformări benevole la reguli, decât să se recurgă la aplicarea de sancţiuni. Obiectivul integrării europeane a României este condiţionat de reguli şi practici europene în domeniul concurenţei şi ajutorului de stat, care să funcţioneze chiar înainte de aderarea propriu-zisă ca un suport esenţial pentru o economie de piaţă funţională şi viabilă.

CONSILIUL CONCURENŢEI Instrumente utilizate de Consiliul Concurenţei în acţiunile de promovare a culturii concurenţei Organizarea de seminarii, conferinţe, workshop-uri, mese rotunde în Bucureşti şi diverse oraşe ale ţării; Participarea la evenimente internaţionale pe teme de concurenţă şi ajutor de stat; Încheierea de protocoale de colaborare RELATIA CONSILIUL CONCURENŢEI mediul privat agenţi economici, firme de consultanţă şi avocatură, mediul academic, asociaţii profesionale şi patronale, sindicate, alte organizaţii neguvernamentale, reprezentanţi mass-media

Relaţia cu sectorul privat Consiliul Concurenţei stabileste relaţii cu caracter de durată, pe baza iniţierii şi încheierii unor protocoale de cooperare cu tematici practice, ştiinţifico-metodologice, juridice sau administrative. Sunt, deja, încheiate protocoale de colaborare cu: Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti Centrul Român de Comerţ Exterior Institutul Naţional de Cercetări Economice al Academiei Române Institutul Naţional de Statistică Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile din România Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România

Asigurarea transparenţei Transparenţa în domeniul concurenţei şi ajutorului de stat se asigură prin publicarea pe pagina de internet a Consiliului Concurenţei a tuturor deciziilor emise, atât în limba romană, cât şi în limba engleză. www.consiliulconcurentei.ro www.competition.ro

Concurenţa şi bunăstarea consumatorilor Transparenta regulilor de joc si evitarea practicilor anticoncurenţiale care favorizeaza o minoritate si se îndreaptă împotriva intereselor României (antidumping etc.) Creste numărul firmelor si calitatea bunurilor si serviciilor promovează interese consumatorilor Cum contribuie concurenta la creşterea bunăstării Realizarea unui climat de afaceri corect atragerea investitorilor Cu cat suntem mai concurentiali la intern devenim mai puternici pe plan extern (exportul reprezinta principalul instrument al dezvoltarii durabile a Romaniei) Respectarea regulilor de concurenta nu reprezintă restricţii suplimentare pentru operatorii economici – mai degrabă acestea facilitează integrarea acestora in economia naţionala

Important Regulile de concurenţă promovate prin Legea concurenţei conduc la crearea, dezvoltarea şi menţinerea concurenţei pe pieţe, fară a fi necesară intervenţia autorităţii atât timp cât intrarea pe piaţă şi ieşirea de pe piaţă se fac in mod natural. Consiliul Concurenţei actionează numai atunci când sunt suficiente motive de fapt şi de drept care pot demonstra o eventuală practică anticoncurenţială. Prin reprimarea practicilor anticoncurentiale si reglementarea concentrarilor economice, Legea concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, apara existenta concurentei. Legea nr.11/1991 privind combaterea concurentei neloiala si Legea privind publicitatea nr.148/2000 apara, in special, calitatea concurentei, prin impiedicarea exercitiului excesiv al unui drept sau al unei libertati. Recurgerea la fapte de concurenta neloiala are loc pe piete dezvoltate din punct de vedere concurential, unde interventia unei autoritati are rolul de a proteja anumiti agenti economici afectati, in timp ce Legea concurentei apara concurenta in sine, nu agentii economici.