Instrumente şi mecanisme de promovare prin sectorul public

Prezentarea pe tema: "Instrumente şi mecanisme de promovare prin sectorul public"— Transcriere de prezentare:

1 Instrumente şi mecanisme de promovare prin sectorul public
bugetare fiscale financiar-bancare intervenţie macro prin servicii de asistenţă, centre de stimulare şi reprezentare, inclusiv externă, fixarea cadrului de afaceri din ţară prin legislaţie internă sau externă (acorduri).

2 Sistemul de susţinere e exportului cu finanţare de la buget in anul 2004 (OUG nr.120/2002)
Instrumente financiar-bancare – EXIMBANK (2970 miliarde lei); Program de sustinere a IMM pentru dezvoltarea exporturilor– ANIMMC (100 miliarde lei); Program de creştere a competitivităţii pentru produse industriale – MEC (280 miliarde lei) Program de promovare export – MEC-DCE (200 miliarde lei); Program de creştere a competitivităţii pentru produse agricole – MAAPM (50 miliarde lei) Prime de export pentru produse agroalimentare – MAAPM (200 miliarde lei)

3 EXIMBANK bonificaţii de dobândă la creditele pentru producţia de export garanţii de export asigurarea şi reasigurarea creditelor de export asigurarea creditelor pentru producţia de export

4 Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie
participarea la târguri şi expoziţii internaţionale, în ţară şi străinătate elaborarea şi tipărirea unor materiale de promovare realizarea unui site pentru prezentarea firmei şi a ofertei de export contractarea serviciilor de consultanţă pentru elaborarea strategiei de export şi a studiilor de piaţă achiziţionarea, de la firme specializate, a informaţiilor privind pieţele externe participarea la cursuri de pregătire în domeniul promovării exporturilor, în ţară şi străinătate

5 Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei, Pădurilor şi Mediului
400 miliarde lei pentru acordarea de prime de export pentru produse agroalimentare, în limita unor contingente cantitative lista produselor se stabileşte prin consultări cu organizaţiile profesionale şi patronale, în funcţie de: disponibilităţile la export evoluţia preţurilor pe piaţa internă şi externă oportunităţile existente pe pieţele externe stimularea cu prioritate a exportului de produse biologice certificate

6 Programul de creştere a competitivităţii produselor:
Ministerul Economiei şi Comerţului Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei, Pădurilor şi Mediului Programul de creştere a competitivităţii produselor: Industriale: 280,0 miliarde lei Agroalimentare: 50,0 miliarde lei alocate pentru acoperirea parţială (până la 50%) a cheltuielilor destinate : certificării sistemelor de calitate acreditării, testării laboratoarelor precum şi dotării acestora înregistrării şi protejării pe piaţa externă a mărcilor româneşti

7 Ministerul Economiei şi Comerţului
Programul de promovare a exportului (200 miliarde lei) prin care se acoperă - parţial sau total - cheltuielile agenţilor economici pentru utilizarea unui număr de 6 instrumente focalizate pe border-out: - participarea la târguri şi expoziţii internaţionale, în cadrul pavilioanelor naţionale(110mld); - participarea la misiuni misiuni economice şi alte acţiuni de promovare a exportului în străinătate(20 mld); - organizarea şi funcţionarea de reprezentanţe comerciale româneşti în străinătate(25 mld); - realizarea de studii de piaţă, pe produse cu potenţial de export (10mld); - editarea şi distribuirea în străinătate a buletinelor informative privind oferta de export(15 mld.); - realizarea de acţiuni de publicitate şi reclamă cu caracter general(20mld);

8 Distributia pe instrumente a fondurilor bugetare 2003-2004

9 Evolutia cheltuielilor bugetare de promovare a exporturilor comparativ cu evolutia exporturilor

10 Programul de promovare export(HG64) (Mld lei) sectorul textil a utilizat fonduri importante in special pentru targuri si expozitii

11 Profilul targurilor unde am participat cu pavilion national in 2003

12 Distributia geografica a fondurilor in anul Sectorul textil beneficiar important in UE, in special Germania

13 Programul pentru 2004, sectorul textil beneficiar important: sume mai mari; -mai multe evenimente; - diversificarea pietelor;

14 Obiectivele promovării industriei trebuie sa se regaseasca in servicii si instrumente
punerea în legatură a mediilor de afaceri interne şi externe; informaţii şi consultanţă ; promovarea exportului şi internaţionalizării firmelor; promovarea imaginii sectorului textil în exterior cu instrumente eficiente.

15 Modalităţi moderne de promovare economică externă si a exportului
eficientizarea fluxului de informatii; marketing de ramură; marketing teritorial; parteneriate PPP la nivel local sau naţional; parteneriate PPP inter-ramuri; benchmarking;

16 Cum imbunatatim promovarea industrie textile ?

17 Situatia actuala din Romania
Putine marci romanesti de firma inregistrate atat pe piata interna cat si, mai ales, in exterior, unde domina exportul sub marca straina;Identitate nationala scazuta prin marci de firma sau colective . Cu exceptia programului “Fabricat in Romania” care dispune de o sigla si de un grup tinta clar, consumatorul intern(“cumpara romaneste!”), nu exista alte constructii de sigla colectiva orientate spre pietele externe si spre calitate si excelenta; Romania are un deficit de marca nationala ca vector de imagine si identitate productiva in exterior.

18 Este necesara marca comuna pentru un grup restrans de produse romanesti ?Da, pentru ca:
Se practica tot mai mult si de alte tari, fiind un factor competitiv modern; Se realizeaza un avantaj competitiv intangibil necesar in contextul globalizarii; Se introduc criterii de eligibilate restrictive,bazate pe certificarea calitatii, benefice atat pentru piata interna cat si cea externa. Ca si marcile de firma sa de produs, marcile colective sunt camp deschis de competitie ;Ideea ca mai multe marci colective creaza confuzie nu este in spiritul pietei.

19 Exigente pentru marcarea unui grup restrans de produse romanesti
Sa tina cont de cele mai bune practici pe plan international; Sa fixeze criterii de eligibilate bine argumentate si sistem riguros de certificare; Sa nu fie impusa din afara mediilor de afaceri;

20 Elemente comune celor mai bune practici de marci colective
Producatorii insisi fac aliante (regionale ,globale,de ramura, interramura); Crearea institutiilor competente si atragerea sectorului public, pe baza de parteneriat public privat; Initiative legislative ; Criterii de eligibilitate bine selectionate; Masuri de evaluare, inregistrare, certificare, gestionare si protectie a siglei; Arsenal promotional.

21 De ce este avantajos? Stimuleaza exporturile de calitate , cu valoare adaugata ridicata. Aduce spor de imagine externa. Stimuleaza competitia interna in jurul marcii de calitate. Creaza un model de cooperare eficienta public-privat Coaguleaza fortele la nivelul asociatiilor de afaceri si le intareste rolul in promovarea exporturilor si in strategiile de competitivitate.

22 Pasi in constructia de sigla comuna pentru industria textila
Declansarea unor initiative PPP, sub forma unui comitet de initiativa dupa modelul celor pornite cu sectorul vine-vin sau IT&C; Elaborarea criteriilor de selectie, a cadrului legislativ si a structurilor institutionale; Alegerea Siglei si a LOGO-ului si inregistrarea marcii; Activitati de promovare, de marketing fara de care celelalte faze sunt inutile

23 Marketing de ramura pentru industria textila (a nu se confunda cu marketingul de firma)
De ce ?Creste competitia intre comunitati si ramuri urmare globalizarii: cum sa vinzi mai bine o zona sau un grup de produse; Cum ? De la analiza SWOT la … ce gandesc grupurile tinta; Cu ce ? Arsenal promotional, produse de imagine, marci, mesaje convingatoare; Prin cine ? Alegerea multiplicatorilor. Marketingul de ramura si regional il fac asociatiile cu sustinerea sectorului public

24 Conditiile factorilor(mediu,forta de munca,localizare,sa);
Analiza SWOT de ramura= Analiza comparativa a factorilor competitivitatii ramurii fata de alte ramuri din alte tari(diamantele porteriene ale competitivitatii) Conditiile factorilor(mediu,forta de munca,localizare,sa); Intensitatea climatului de concurenta din ramura; Structura pietei si intensitatea rivalitatilor strategice; Industrii si sectoare care sustin ramura.

25 Lantul national de valoare
Abordarea lantului national de valoare adaugata in industria textila : extinderea lantului national, o prioritate Servicii de sustinere a exportului Furnizor Furnizor Designer Producator Ambalaj Transport Export Cumparator Retailer Consumator Furnizor Furnizor Lantul national de valoare

26 Servicii mai focalizate pe nevoile diferite ale firmelor:
Firmele au nevoie de servicii diferite in functie de pozitia lor pe piata: Firma nou intrata; Firma fara experienta export; Firma exportatoare; s.a.m.d.

27 Probleme in dezbatere privind serviciile si instrumentele pentru industria textila
Accesibilitate: Au firmele acces ? Selectivitate: Ce serviciu, tinand cont de pozitia firmei pe piata? Constientizare: Realizeaza firmele si promotorii nevoile reale ? Specializare si evitarea suprapunerilor: Sunt promotorii(privati sau publici) specializati si ofera servicii complementare sau se suprapun pe aceleasi tipuri de servicii? Eficienta:Ce impact? Diversificare :Sunt toate instrumentele folosite?