REFLECȚIA PEDAGOGICĂ Cunoașterea în afara reflecției e greu de imaginat, deoarece actul cunoașterii nu poate fi descris doar ca informație privită izolat.

Filozofii antici greci au fost primii care au introdus conceptul de reflecție. Socrate a considerat cunoașterea de sine o sarcină importantă, Platon – o legătură cu educarea, Aristotel – proprietatea minții capabilă să descopere obiectul cunoașterii și gîndirea, Descartes – capacitatea individului de a se concentra asupra conținutului gîndurilor sale, Locke – experiență internă, Kant – capacitatea cognitivă a omului în formarea de concepte, Hegel – proces de cunoaștere.

John Dewey - celebru om de știință american, filosof și psiholog Primul care în secolului 20 caută: să cultive prin toate mijloacele reflecţia, să formeze oameni care ştiu să mediteze cu seriozitate şi profunzime, să ofere sistematic ocazii de reflecţie şi să asigure climatul şi liniştea necesară concentrării activităţii mintale şi afirmării creativităţii personale.

Reflexivitatea epistemică metodologică devine simbolul,marca calității cunoașterii, practicii educaționale,cercetării pedagogice de: a realiza, schimba, argumenta, analiza critic ipoteze, interpretări, modele. folosită de profesorul practician (profesor reflexiv) pentru: a-și perfecționa activitatea specifică instructiv-educativă, a aprecia critic progresiv, a perfecționa, aplica datele cunoașterii pedagogice.

Reflecția pedagogică proces de autoidentificare a subiectului interacțiune pedagogică cu situația educațională actuală, factor important în dezvoltarea personalității, formarea culturii și profesionalismului, catalizator puternic pentru creșterea profesională și personală a profesorului.

Reflecția pedagogică metodă didactică/de învățămînt care valorifică resursele psihologice ale limbajului intern, activate prin intermediul unor exerciții de meditație sistemică, posibile și necesare în cazul atingerii unor standarde performante la nivelul activității didactice, educative, în plan frontal, grupal individual. competența care poate fi dezvoltată de-a lungul timpului, poate promova dezvoltatea competențelor fiecărui individ, examinarea critică a motivației, gîndirii și practicii mecanism pentru autoperfecționare profesională și auto-dezvoltare, se manifestă în capacitatea de a se angaja în atitudine analitică de specialitate și activități profesionale

Reflecția pedagogică resursă tehnologică și procedurală poate fi activată la nivelul oricărei metode didactice/de învățămînt în vederea stimulării inteligenței generale și speciale ale elevilor, poate complementa acțiunea altor metode intervenind adecvat la nivelul unui procedeu didactic euristic, integrat efectiv la începutul, pe parcursul activității de instruire.

Doronin Natalia Asistent universitar, limba engleză Catedra de Limbi Moderne, USMF N. TESTEMIȚANU Doctoranda Științe ale educației