CONCURENȚA PE PIAȚA MUNCII. PROVOCĂRI, PERSPECTIVE Provocări actuale ale economiei româneşti: creştere, competitivitate şi inovare CONFERINŢA ECONOMICĂ NAŢIONALĂ - CEN 2019 -Bucureşti, România 15-16 mai 2019 Conf univ dr Roxana Paun- Universitatea Spiru Haret

Considerații introductive Studierea concurenţei ca factor al dezvoltării economico-sociale nu influențează toate domeniile de activitate în aceeaşi măsură. Concurența se manifestă activ în toate domeniile, inclusiv în sfera libertăților fundamentale. Un mediu concurenţial nedistorsionat constituie condiţia de bază în vederea existenţei economiei funcţionale de piaţă împreună cu libertatea de mişcare a bunurilor, serviciilor, persoanelor şi capitalului. Conf univ dr Roxana Paun- Universitatea Spiru Haret

Considerații introductive Concurenţa este → regulatorul pieţei, fiecare urmărindu-şi propriul interes, dar și satisfacerea nevoilor de producţie sau de consum precum şi obţinerea un câştig cât mai mare. Cunoașterea pieţei presupune informaţii despre cerere, ofertă, preţ şi concurenţă. Concurenţa încearcă să realizeze un echilibru între cerere şi ofertă pentru a transmite valoarea creată prin creşterea productivităţii muncii → realizabil de la producători pentru consumatori, EXCLUSIV prin componenta umană. Conf univ dr Roxana Paun- Universitatea Spiru Haret

Considerații introductive În condițiile unei societăți globalizate, în care cel mai puternic rezistă, în care fiecare se luptă pentru a pătrunde pe piețele europene și internaționale pentru a- și vinde produsele, concurența devine un element esențial în a rezista pe piață, în a-și extinde piețele de desfacere, în a-și optimiza profitul. În tot acest proces, component umană este cea care ar trebui să primeze, știut fiind că angajatul mulțumit va optimiza succesul angajatorului. Concurența pe piața muncii constituie o prioritate pentru legislativul și executivul European Conf univ dr Roxana Paun- Universitatea Spiru Haret

politicA europeAnĂ care vizează ocuparea forței de muncă- PRINCIPII Principiul subsidiarității: stabilirea responsabilităților/ împărțirea acestora între nivelul european și cel național prin stabilirea de obiective la nivel european și încercarea de a responsabiliza statele membre în privința măsurilor de acțiuni adoptate pentru realizarea la un nivel național. Principiul convergenței: urmărirea obiectivelor comune prin acțiuni corelate. Monitorizarea pe țară: elaborarea rapoartelor care înregistrează progresul bunelor practici la nivelul statelor membre. Abordarea integrată: extinderea Direcțiilor politicilor pieței muncii în sfera altor politici. Conf univ dr Roxana Paun- Universitatea Spiru Haret

Evoluția pieței muncii - concurența →factor mobilizator ȘI/SAU uneori → barieră. Piața muncii → ramură economică care se ocupă cu producția de mărfuri și se referă la locul concret sau abstract unde se stabilește cumpărarea și vânzarea forței de muncă, în funcție de raporturile de muncă. Piața muncii →”un sistem al relațiilor și tranzacțiilor care asigură prin mecanisme specifice, înainte de toate prin intermediul salariului și al negocierilor, echilibrarea ofertei cu cererea de muncă. Echilibrând cererea cu oferta de muncă, putem defini piața de muncă ca un “barometru al ocupării într-o anumită zonă”. Conf univ dr Roxana Paun- Universitatea Spiru Haret

Piața muncii și relațiile de muncă Aspectele esențiale ale pieței de muncă și relațiilor de muncă sunt reglementate prin norme legale imperative în vederea ocrotirii situației materiale și spirituale a celor ce oferă munca în schimbul salariului. Prin Declarația de la Philadelphia adoptată la 10 mai 1944 la Conferința Internațională a Muncii a fost mondializată ideea că “munca nu este o marfă”. Printr-un caracter imperativ, în majoritatea statelor lumii sunt reglementate salariul minim, durata zilei de muncă, protecția muncii, concediul de odihnă, condițiile de pensionare, sistemul asigurărilor sociale Conf univ dr Roxana Paun- Universitatea Spiru Haret

Constituția româniei/codul muncii/legea concurenței Art 41: Durata normală a zilei de lucru este de 8 ore, salariile femeilor sunt egale cu cele ale bărbaților, precum și dreptul de negocieri colective în materie de muncă și obligativitatea contractelor colective de muncă. Art. 18: "drepturile persoanelor încadrate în muncă nu pot face obiectul vreunei tranzacții, renunțări sau limitări, ele fiind apărate de stat împotriva oricăror încălcări, a manifestărilor de subiectivism, abuz sau arbitrariu„ Articolul 2, alineatul 4, litera a) din Legea nr. 21/1996 privind concurența dispune că “prezenta lege nu se aplică pieței muncii și relațiilor de muncă”. Conf univ dr Roxana Paun- Universitatea Spiru Haret

Clauzele de neconcurență în relațiile de muncă. Sunt admise unele clauze de neconcurență și sunt introduse atât în contractele colective, cât și în cele individuale de muncă. Scopul clauzelor de neconcurență este preponderent preventiv și nu reparator; concret, i se interzice salariatului să organizeze o activitate concurentă pe cont propriu sau să desfășoare activități concurente în cadrul altor întreprinderi cumerciale în timpul derulării contractului de muncă, chiar și în perioada limitată după încetarea acestuia. Clauza de neconcurență are la bază principiul consensualismului, fiind admisibilă și în sistemul vechiului Cod al muncii; în noul Cod al muncii, clauza de neconcurență este negociată și cuprinsă în contractul individual de muncă. Conf univ dr Roxana Paun- Universitatea Spiru Haret

Mecanismele pieței libere în domeniul forței de muncă- evoluția regimului juridic articolului 39 - Codul muncii (Legea 53/2003) → drepturi și obligații ale salariatului, Condițiile clauzei de neconcurență articolului 40 → drepturi și obligații ale angajatorului. Strategia ”Europa 2020 →”Politica de ocupare a forței de muncă” Componentele Ciclului de monitorizare a politicilor de ocupare a forței de muncă Conf univ dr Roxana Paun- Universitatea Spiru Haret

Strategia ”Europa 2020 →”Politica de ocupare a forței de muncă”, - piața forței de muncă: creșterea la 75 %, până în 2020, a participării pe piața muncii a persoanelor cu vârsta între 20 și 64 de ani; - incluziunea socială și combaterea sărăciei: eliminarea riscului de sărăcie sau excluziune pentru cel puțin 20 de milioane de persoane; - îmbunătățirea calității și performanțelor sistemelor de educație și formare: reducerea ratei de abandon școlar la mai puțin de 10 % (de la 15 %) și - creșterea la cel puțin 40 % (în loc de 31 %) a procentului de persoane cu vârste cuprinse între 30 și 34 de ani care au absolvit o formă de învățământ superior sau echivalent Conf univ dr Roxana Paun- Universitatea Spiru Haret

concluzii : Dincolo de declarații și documente programatice, ambițioase, uneori poate chiar prea entuziaste față de realitatea de pe piața muncii europene, se desprind câteva concluzii deloc de neglijat. Piața muncii este direct corelată cu toate distorsiunile care apar pe celelelte piețe în situație de criză/recesiune Soluțiile oferite nu sunt cele mai eficiente, multe dintre acestea rămânând la stadiul de declarații, de reglementări în politicile europene și nici pe departe nu rezolvă situațiile concrete de pe piața muncii. Conf univ dr Roxana Paun- Universitatea Spiru Haret

concluzii Strategiile coordonate de până acum, în special cele cu privire la crearea unei forțe de muncă calificate, pregătite și adaptabile și a unor piețe ale muncii care să reacționeze la schimbările economice, nu par a fi fost pe deplin eficiente. Migrația forței de muncă, metodele de recrutare a forței de muncă calificate, dar și instabilitatea economică din multe state europene și nu numai, constituie o presiune deloc de neglijat asupra componentei umane din statele membre ale Uniunii Europene Lipsa forței de muncă calificate în anumite domenii a generat nevoia de acoperire a acestei cu forță de muncă din Asia, Africa și/sau din alte state. Aceste realități dureroase trag un semnal de alarmă pentru factorii responsabili în a găsi soluții concrete și viabile cu aplicabilitate practică pe termen mediu și lung. Conf univ dr Roxana Paun- Universitatea Spiru Haret

VA MULTUMESC PENTRU ATENȚIE Conf univ dr Roxana Paun- Universitatea Spiru Haret