Standardele Internaţionale de Contabilitate (IAS) - posibilă soluţie pentru o bază unitară de impozitare la nivelul Uniunii Europene

Standardele Internaţionale de Contabilitate (IAS) - posibilă soluţie pentru o bază unitară de impozitare la nivelul Uniunii Europene 2001 - octombrie: Comunicatul Comisiei (Directoratul General pentru Unificarea fiscală şi vamală) a publicat sinteza raportului consultării deschise asupra temei ,,Aplicarea IAS din 2005 şi implicaţiile pentru introducerea unei baze fiscale consolidate pentru activităţile societăţilor la nivel comunitar” Scop: - eliminarea obstacolelor fiscale în comerţul intracomunitar

Standardele Internaţionale de Contabilitate (IAS) - posibilă soluţie pentru o bază unitară de impozitare la nivelul Uniunii Europene Constatare: existenţa a 15 seturi separate de reguli fiscale pentru calcularea bazei de impozitare pe Piaţa Internă: - conduce la costuri suplimentare - cauzează numeroase probleme; ex: lipsa oricăror facilităţi la: - pierderi cross-border - transfer pricing - dubla impunere.

Standardele Internaţionale de Contabilitate (IAS) - posibilă soluţie pentru o bază unitară de impozitare la nivelul Uniunii Europene Opţiuni: - home state taxation (conform regulilor fiscale ale statului unde este situat sediul companiei multinationale). - Common (consolidated) Tax Base (conform unui nou set de reguli fiscale aplicabil în întreaga Uniune).

IAS - soluţie pentru o nouă bază de impozitare Summary report 2003 • La nivelul UE, toate societăţile listate, inclusiv bănci şi societăţi de asigurări, îşi vor întocmi situaţiile consolidate conform IAS începând din 2005. • Problemă: cum poate fi utilizată această uniformizare pentru scopuri fiscale.

IAS - soluţie pentru o nouă bază de impozitare Summary report 2003 • Principalele aspecte din raportul din 7 iulie 2003: • IAS nu sunt prea ,,investor orientated” pentru a fi utilizate ca sursă pentru determinarea bazei de impozitare? • în ce măsură principiile IAS de materialitate ,,fair value” şi ,,substance over form” sunt în conflict cu principiile fiscalităţii • cum poate fi dezvoltată sau modificată procedura stabilită pentru generalizarea IAS în vederea furnizării unui model pentru scopuri fiscale.

IAS - soluţie pentru o nouă bază de impozitare Summary report 2003 Surse: http://europa.eu.int/comm/taxation_customs/taxation/ consultation/ias.htm http://europa.int:8082/comm/taxation_customs/ /taxation/consultation/ias.htm

IAS/IFRS în România Februarie 2001: Adoptarea Ordinului Ministerului Finanţelor Publice (OMFP) 94/2001 referitor la alinierea sistenului contabil din România la IAS şi normele UE. Ordinul prevede aplicarea limitată a Standardelor Internaţionale de Contabilitate în cazul societăţilor româneşti: - identifică societăţile cărora li se aplică în funcţie de mărime; - combină prevederile din Directiva a IV-a a UE cu IAS, fapt care conduce la anumite excepţii de la aplicarea integrală a IAS; - nu are prevederi referitoare la consolidarea conturilor; - menţionează anumite reglementări contabile naţionale care se vor aplica suplimentar/în loc de IAS;

IAS/IFRS în România Iunie 2002: Adoptarea OMFP 189/2002 referitor la consolidarea conturilor. Ordinul descrie metodele de consolidare şi încearcă să combine Directiva a VII-a a UE referitoare la consolidarea conturilor cu IAS. Octombrie 2001: Adoptarea OMFP 1982/5/2001 referitor la aplicarea reglementărilor contabile aliniate la IAS şi Normele UE în cazul instituţiilor de credit.

IAS/IFRS în România Februarie 2002: Adoptarea OMFP 306/2002 referitor la aplicarea reglementărilor contabile aliniate la IAS şi Normele UE în cazul societăţilor mici. Decembrie 2002: Adoptarea OMFP 1742/2002 referitor la aplicarea reglementărilor contabile aliniate la IAS şi Normele UE în cazul instituţiilor supravegheate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM).

IAS/IFRS în România Iulie 2003: Adoptarea OMFP 815/2003 referitor la formatele rapoartelor financiare semestriale ale societăţilor. Octombrie 2003: Adoptarea Hotărârii Ministerului Finanţelor Publice referitoare la interacţiunea dintre noile reglementări contabile şi normele fiscale. (Decizia 9)

IAS/IFRS în România Decembrie 2003: Publicarea OMFP 1827/2003 care clarifică aspectele legate de aplicarea viitoare a standardelor internaţionale de contabilitate în România Prevederi principale: specifică societăţile care trebuie să aplice OMF 94/2001 (cu modificările ulterioare) pentru 2004:cele care îndeplinesc cel puţin două din următoarele condiţii: - cifra de afaceri peste 7,3 mil. euro, - active totale peste 3,65 mil euro - 50 de angajaţi. impune aplicarea integrală a IFRS de la data de 1 ianuarie 2005 de către toate societăţile, cu excepţia societăţilor mici. situaţiile financiare IFRS trebuie auditate, inclusiv comparativele pentru anul 2004 pentru situaţiile financiare ale anului 2005.

IAS/IFRS în România Adoptarea integrală a IFRS are o serie de implicaţii: trebuie aplicată contabilitatea de inflaţie (IAS 29); modalitatea de aplicare va depinde de nivelul inflaţiei în anii următori. IFRS 1,,Aplicarea pentru prima dată a Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară” oferă anumite avantaje în această privinţă; aplicarea integrală a anumitor standarde care nu au fost aplicate anterior în practică (IAS 39 ,,Instrumente financiare”, IAS 36 ,,Deprecierea activelor”, etc); se vor aplica noi standarde (IFRS 1 şi standardul prin care sunt revizuite 13 standarde şi este retras IAS 15 ,,Informaţii care reflectă efectele variaţiei preţurilor”); pentru anul 2004 trebuie întocmite conturi comparative IFRS, iar acestea trebuie auditate. Aceasta presupune întocmirea unui bilanţ contabil de deschidere IFRS (la 1 ianuarie 2004).

IAS/IFRS în România Consolidarea conturilor devine obligatorie începândcu 2005 (după cum s-a menţionat mai sus, cu comparative pentru 2004). Situaţiile financiare consolidate auditate trebuie depuse la autorităţile fiscale în termen de 180 de zile de la sfârşitul anului.

IAS/IFRS în România Standardele Internaţionale se află într-un proces permanent de dezvoltare, devenind mai complexe şi prescriptive pe măsură ce IASB vizează convergenţa cu US GAAP; prin trecerea la aplicarea integrală a IFRS în România, societăţile româneşti vor fi afectate şi ele de aceste standarde mai complexe. Printre principalele consecinţe se numără următoarele: contabilitatea se bazează tot mai mult pe raţionamentul profesional trecerea la contabilitatea pe baza valorii juste - implică obţinerea tot mai frecventă de informaţie privind valoarea justă a activelor personalul financiar trebuie să fie mai informat în legătură cu natura economică a activităţilor societăţilor pentru a putea astfel aplica corect standardele. este posibil ca reglementările fiscale să nu ţină pasul cu reglementările contabile, iar implicaţiile fiscale ale anumitor tranzacţii pot fi neclare; ca urmare, pot apărea conflicte cu autorităţile fiscale

Impactul dreptului comunitar asupra legislaţiei fiscale din România

• Neconstituţionalitatea dispoziţiilor privind procedura administrativă fiscală prealabilă ale Legii nr. 105/1997 pentru soluţionarea obiecţiunilor, contestaţiilor şi plângerilor împotriva actelor de control sau de impunere ale organelor Ministerului Finanţelor Publice. - termen rezonabil - contravine art. 6 par 1 fraza I din CEDO (Dreptul la un proces echitabil) => OUG nr. 13/2001 privind soluţionarea contestaţiilor împotriva măsurilor dispuse prin actele de control sau de impunere întocmite de organele Ministerului Finanţelor Publice.

• Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative - modificată prin Legea nr. 189/20 mai 2004 Art. 20 (1): Soluţiile legislative preconizate prin noua reglementare trebuie să aibă în vedere reglementările în materie ale Uniunii Europene, asigurând compatibilitatea cu acestea. Art. 29 (2): ,,Pentru fiecare proiect de act normativ, motivarea trebuie să cuprindă o menţiune expresă cu privire la compatibilitatea acestuia cu reglementările comunitare în materie, determinarea exactă a acestora şi, dacă este cazul, măsurile viitoare de armonizare care se impun.”