ORDINUL DE PROTECŢIE ÎN ROMÂNIA

Prezentarea pe tema: "ORDINUL DE PROTECŢIE ÎN ROMÂNIA"— Transcriere de prezentare:

1 ORDINUL DE PROTECŢIE ÎN ROMÂNIA
PROTECTING THE CIVIL RIGHTS OF THE EUROPEAN CITIZENS - MULTIDISCIPLINARY APPROACH ORDINUL DE PROTECŢIE ÎN ROMÂNIA Noiembrie, 2016 Germania

2 Regulamentul UE nr. 606/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului privind recunoaşterea reciprocă a măsurilor de protecţie în materie civilă Regulamentul de punere în aplicare UE nr.939/2014 al Comisiei de stabilire a certificatelor menţionate la art.5 şi 14 din Regulamentul UE nr. 606/2013

3 Reguli de ordin procedural
Legea pentru completarea OUG nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995 ART. I5. - În vederea aplicării Regulamentului (UE) nr. 606/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului privind recunoaşterea reciprocă a măsurilor de protecţie în materie civilă, denumit în continuare Regulamentul nr. 606/2013, se stabilesc următoarele reguli: ART. 1. Cererile de refuz al recunoaşterii și cererile de refuz al încuviinţării executării pe teritoriul României, a hotărârilor privind măsuri de protecţie pronunţate, într-un alt stat membru al Uniunii Europene, în condiţiile prevederilor Regulamentului nr. 606/2013, sunt de competenţa judecătoriei.

4 ART. 2. – (1) Hotărârile privind măsurile de protecţie dispuse în procedura de emitere a ordinului de protecţie, pronunţate de instanţele române pot fi certificate, la cererea persoanei protejate, în condiţiile prevederilor Regulamentului nr. 606/2013. (2) Eliberarea certificatului prevăzut de art. 5 din Regulamentul nr. 606/2012 este de competenţa primei instanţe. ART. 3. – (1) Asupra cererii de eliberare a certificatului instanţa se pronunţă, prin încheiere, dată în camera de consiliu, fără citarea părţilor. (2) Încheierea prin care cererea a fost admisă nu este supusă niciunei căi de atac. Încheierea prin care cererea a fost respinsă este supusă numai apelului, în termen de 5 zile de la comunicare. (3) Certificatul se eliberează persoanei protejate şi se comunică, în copie, persoanei care reprezintă ameninţarea, care va fi înştiinţată asupra faptului că măsura de protecţie astfel certificată este recunoscută şi are forţă executorie în toate statele membre ale Uniunii Europene.

5 ART. 4. – La cererea persoanei protejate sau a persoanei împotriva căreia a fost emis ordinul de protecţie, precum şi din oficiu, certificatul poate fi rectificat sau retras, în condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (1) din Regulamentul nr. 606/2013. ART.5. - (1) Cererea de rectificare a certificatului este de competenţa instanţei care a emis certificatul. (2) Asupra cererii de rectificare a certificatului instanţa se pronunţă prin încheiere, dată în camera de consiliu. Părţile vor fi citate numai dacă instanţa socoteşte că este necesar ca ele să dea anumite lămuriri. (3) Încheierea prin care s-a admis sau s-a respins cererea de rectificare este supusă numai apelului, în termen de 5 zile de la comunicare.

6 ART. 6. – (1) Cererea de retragere a certificatului se introduce la instanţa care a emis certificatul, în termen de o lună de la comunicarea acestuia. (2) În cazul în care găseşte întemeiată cererea de retragere a certificatului, instanţa, cu citarea părţilor, revine asupra măsurii luate şi dispune retragerea, în tot sau în parte, a certificatului. (3) Încheierea poate fi atacată numai cu apel în termen de 15 zile de la comunicare. ART. 7. – La cerere persoanei interesate, se poate elibera un nou certificat care atestă suspendarea sau revocarea măsurii de protecţie, ori suspendarea caracterului executoriu al hotărârii instituind măsura de protecţie ori, după caz, retragerea certificatului potrivit dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. (b) din Regulamentul nr. 606/2013. Dispoziţiile art. 3 se aplică în mod corespunzător.

7 ART. 8 - (1) În vederea executării pe teritoriul României, a unei hotărâri emise într-un alt stat membru al Uniunii Europene, prin care s-au dispus măsuri de protecţie necunoscute sau diferite de cele prevăzute de legea română, instanţa română ajustează, în condiţiile art. 11 din Regulamentul nr. 606/2013, elementele de fapt ale măsurii de protecţie pentru a o face executabilă pe teritoriul României în condiţiile prevăzute de legea română, dispunând măsuri cu efecte echivalente şi care urmăresc obiective şi interese similare. Măsura dispusă de instanţa română nu poate produce efecte care să le depăşească pe cele prevăzute de dreptul statului membru de origine pentru măsura dispusă prin hotărârea pronunţată de instanţa statului membru de origine. (2) Ajustarea se face, din oficiu sau la cererea părţii interesate, în cadrul soluţionării cererilor având ca obiect încuviinţarea executării hotărârii sau refuzul recunoaşterii sau executării ori pe cale principală. (3) Instanţa competentă este cea prevăzută de art.1 alin.(1) (4) În cazul în care instanţa constată, cu ocazia soluţionării cererilor prevăzute la alin.(2), că este necesară ajustarea, va dispune citarea părţilor. Prezenţa procurorului este obligatorie. (5) Împotriva hotărârii prin care instanţa a procedat la ajustarea hotărârii pronunţate într-un alt stat membru se poate exercita întotdeauna apel, în 10 zile de la comunicare. Hotărârea pronunţată în apel nu este supusă recursului.

8 Procesul legislativ La 2 iulie 2016 proiectul de lege a fost trimis spre promulgare în forma expusă La 7 iulie 2016 s-a depus sesizare de neconstituţionalitate de către Guvernul României În ședința din 20 iulie 2016, Curtea Constituţională a României a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.II pct.1, pct.5 şi pct.15 din Legea pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr.36/1995 sunt neconstituţionale.

9 Ordinul de protecţie în România
Se materializează într-o hotărâre judecătorească dată în regim de urgenţă, în camera de consiliu, cu citarea părţilor, prin care persoanele care sunt victime ale violenţei în familie pot beneficia de protecţie în scopul garantării integrităţii şi libertăţii personale, atât fizice cât şi psihice, faţă de agresor Procedura de obţinere a ordinului de protecţie este una specială, de urgenţă Ordinul de protecţie se configurează ca o varietate a procedurii speciale a ordonanţei de urgenţă Competenţa pentru emiterea ordinului de protecţie revine judecătoriei de pe raza teritorială în care îşi are domiciliul sau reşedinţa victima

10 Condiţii de admisibilitate a ordinului de protecţie
a)  Existenţa cererii persoanei a cărei viaţă, integritate fizică ori psihică sau a cărei libertate este pusă în pericol; Cererea pentru emiterea ordinului de protecţie poate fi introdusă atât de victimă personal, cât şi prin reprezentantul legal. b)    Să existe o stare de pericol; Este îndeplinită această condiţie când măsura provizorie este necesară “pentru păstrarea unui drept ce s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara […] ori […] pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări” c)   Starea de pericol să fie reprezentată de existenţa unui act de violenţă Act de violenţă - orice acţiune sau inacţiune intenţionată, cu excepţia acţiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârşită de agresor împotriva altei persoane, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferinţe fizice, psihice, sexuale, emoţionale ori psihologice, inclusiv ameninţarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate

11 Condiţii de admisibilitate a ordinului de protecţie
Ordinul de protecţie să aibă caracter provizoriu; Ordinul de protecţie se emite pentru o durată de maxim 6 luni cu posibilitatea de prelungire pentru aceeaşi perioadă În cazul ordinului de protecţie nu este necesară existenţa unui alt dosar care să aibă ca obiect fondul dreptului, pentru admisibilitatea cererii. f) ordinul de protecţie să fie emis în vederea înlăturării stării de pericol Judecătorul poate dispune una din următoarele măsuri: obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de copiii acesteia sau faţă de alte rude ale acesteia ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate; interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează sau le vizitează periodic; interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima; obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute.

12 Procedura de emitere a ordinului de protecţie
- Cererea prin care se solicită emiterea unui ordin de protecţie este supusă unei condiţii de formă prezentate într-un formular definit de lege şi este scutită de taxa judiciară de timbru - Ordinul se emite de către instanţa de judecată în camera de consiliu cu respectarea procedurii de citare a părţilor în cauze urgente. - Victima poate renunţa la judecata cererii, inclusiv atunci când nu a fost introdusă de ea însăşi, legiuitorul lăsând în cele din urmă la aprecierea victimei dacă doreşte să fie emis sau nu ordinul de protecţie în favoarea sa. - Ordinul de protecţie este executoriu, iar la cererea victimei sau din oficiu atunci când împrejurările cauzei impun astfel, instanţa va putea hotărî ca executarea să se facă fără somaţie sau fără trecerea vreunui termen

13 Procedura de emitere a ordinului de protecţie
- În caz de urgenţă deosebită, instanţa de judecată poate să emită ordinul de protecţie chiar în aceeaşi zi, pronunţându-se pe baza cererii şi a actelor depuse, fără concluziile părţilor - Hotărârea este supusă numai recursului în termen de 3 zile de la pronunţare dacă s-a dat cu citarea părţilor şi de la comunicare dacă s-a dat fără citarea părţilor. - Executarea poate fi suspendată până la judecarea recursului, dar numai cu plata unei cauţiuni al cărei cuantum se va stabili de către instanţa de recurs.  - Atât în primă instanţă cât şi recurs, participarea procurorului este obligatorie.

14 Consecinţa nerespectării ordinului de protecţie
Punerea în executare Consecinţa nerespectării ordinului de protecţie - Ordinul de protecţie se comunică Poliţiei Române în a cărei rază teritorială se află locuinţa victimei şi a agresorului şi se pune în executare de îndată de către sau, după caz, sub supravegherea poliţiei. - În cazul în care ordinul judecătoresc nu este respectat de către cel împotriva căruia s-a emis poliţia are obligaţia de a sesiza organele de urmărire penală pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti situaţie în care agresorul va putea fi condamnat de către instanţa penală.

15 Revocarea ordinului sau înlocuirea măsurii
Agresorul poate solicita revocarea ordinului sau înlocuirea măsurii dispuse; cererea de soluţionează de instanţă cu citarea părţilor şi a unităţii de poliţie - Revocarea se poate dispune de către instanţă dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: • agresorul a respectat interdicţiile sau obligaţiile impuse; • agresorul a urmat consiliere psihologică, psihoterapie, tratament de dezintoxicare ori orice altă formă de consiliere sau terapie care a fost stabilită în sarcina sa ori care i-a fost recomandată sau a respectat măsurile de siguranţă, dacă asemenea măsuri s-au luat, potrivit legii; • există indicii temeinice că agresorul nu mai prezintă un real pericol pentru victima violenţei sau pentru familia acesteia.