Prioritățile MECC privind dezvoltarea curriculară în învățămîntul general Valentin CRUDU, șef Direcție Învățământ general.

Slides:



Advertisements
Prezentări similare
Şcoala Gimnazială Nr. 7 "Sfânta Maria" Timişoara-România
Advertisements

Asociația copiilor întreprinzători TIME IS MONEY
Cadrul normativ privind organizarea procesului de învățământ, în anul școlar
Proiect strategic POSDRU/87/1.3/S/ 62339
Aboradrea curriculara a disciplinei Consiliere si Orientare invatamantul profesional de 3 ani SIMONA LUCA   Consilier școlar în cadrul CMBARE, la Colegiul.
Conferința „Fundamentarea politicilor publice de investiţii în contextul modernizării administraţiei publice” Conferinţa de final a proiectului.
Propunere dezbateri la nivelul sistemului de învățământ
COMENIUS REGIO “4S-Say Short Simply Sport”
INSTRUCȚIUNEA PRIVIND MANAGEMENTUL TEMELOR PENTRU ACASĂ ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR, GIMNAZIAL ȘI LICEAL V.TONU,șefa DÎHâncești.
OFERTA PRIVIND ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ȘI TEHNIC / ÎNVĂŢĂMÂNT DUAL DIN JUDEȚUL ILFOV- AN ŞCOLAR
Abordarea de tip integrat a conținuturilor învățării
CONSFĂTUIREA PROFESORILOR DE LIMBA ȘI LITERATURA ENGLEZĂ
Developing Augmented Reality in Youth Offender Learning (Dezvoltarea de resurse educaționale bazate pe tehnologia Realității Augmentate în sprijinul.
ZIUA PORŢILOR DESCHISE,
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „MIHAI VITEAZUL”
CURS DE FORMARE Metode eficiente de învățare a fizicii
Atelier tematic Liceul teoretic "Mihai Eminescu“ Cluj,
Parteneri: Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida Colegiul Naţional Emil Racoviţă Şcoala Gimnazială Nr. 88 Școala Profesională Specială pentru Deficienți.
Management performant în administrația publică din Municipiul Vulcan
Muzica – este arta combinării notelor în succesiune şi simultan într-o
Metodologia de organizare şi funcţionare a învăţământului dual
REFLECȚIA PEDAGOGICĂ Cunoașterea în afara reflecției e greu de imaginat, deoarece actul cunoașterii nu poate fi descris doar ca informație privită izolat.
Propunere dezbateri la nivelul sistemului de învățământ
PROGRAM DE FORMARE ACADEMICA I.
COMENIUS REGIO ‘YES’ VIDEOCONFERINTA Bologna-Iasi 13 decembrie 2010
PROIECT-CONCURS LA NIVEL DE ȘCOALĂ
Nu este o lecție de istorie
Testul docimologic Conf. dr. Florin Frumos
PROIECTUL BUGETULUI GENERAL AL MUNICIPIULUI FOCŞANI PE ANUL 2019
Eveniment de lansare proiect Activitati si rezultate
CONSFĂTUIREA PROFESORILOR DE LIMBI MODERNE
ÎMPREUNĂ PENTRU PACE Proiect educațional.
Proiect.
GRADINITA CU P.P. “MOTANUL INCALTAT” GALATI
GRADINITA GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.3 CU PROGRAM NORMAL NR.24
Violenţa în şcoală. Agresivitate în rândul elevilor
Profilul psihologic-pilonul planificării şi dezvoltării carierei elevului PROF. PĂTRĂŞCOIU ANA-MARIA, ŞCOALA CONSTANTIN SĂVOIU; TG-JIU; GORJ.
Unităţi de învăţământ Calendarul activităților specifice pentru stabilirea cifrei de școlarizare
STRATEGIE PRIVIND EDUCAȚIA ȘI FORMAREA PROFESIONALĂ (Draft document) Perioada de programare Reuniunea Comitetului Consultativ Tematic Educație.
RAPORT DE ANALIZĂ CEAC SEM. I.
STARTUP ECO TRAINING FIRMS
Programul: INTERREG V-A RO-BG Axa prioritară-4
“Educatie cu responsabilitate si oportunitate de dezvoltare pentru copii si tinerii romi din Homorod, judetul Brasov –EROD” Proiect finanţat cu sprijinul.
PREVENIRE CORUPȚIE ÎN EDUCAȚIE
Formarea continuă a cadrelor didactice
Programe de studii liceale și de formare profesională
CONFERINTA in parteneriat cu SECTRA si
Proiect co-finanţat din Fondul Social European
METODA PROIECTULUI.
MOBILITĂŢI INDIVIDUALE DE FORMARE CONTINUĂ
Cadrul normativ privind organizarea
Rolul valorilor culturale în dezvoltarea vieţii comunitare
Elemente de noutate ale programei Şcolare pentru disciplina
Prof. Mihaela Apetroae – I.S.J. Iaşi
Inspecţia şcolară Inspecţia şcolară reprezintă un ansamblu de acţiuni care urmăresc îndrumarea, controlul şi evaluarea activităţii desfăşurate de cadrele.
Oleg VEREJAN, Preşedintele Asociaţiei de Actuariat din Moldova
PREZENT! Stimularea participării la formarea continuă a angajatilor aflati în situatie de risc pe piata muncii – informare, constientizare si acces la.
CURRICULUMUL ROMÂNESC PENTRU EDUCAŢIE TIMPURIE - un curriculum dinamic-evolutiv, prin preluare, adăugare și adaptare la noile contexte -
Impactul pedagogiei digitale asupra elevilor-avantaje și dezavantaje
Scoala Gimnaziala “Alexandru Ivasiuc” REZULTATE EVALUARE NATIONALA
INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI HUNEDOARA Anul şcolar
● Anul şcolar are 35 de săptămâni de cursuri, din care:
Structura anului şcolar aprobată prin OMEN nr. 3191/2019
Susţinerea reformării Sistemului Instituţiilor Penitenciare şi a Reformei Penale în Republica Moldova (2011)
● Anul şcolar are 35 de săptămâni de cursuri, din care:
LICEUL TEORETIC ,,LUCIAN BLAGA” CLUJ – NAPOCA RAPORTUL COMISIEI INTERNE DE EVALUARE ŞI ASIGURARE A CALITĂŢII ANUL ŞCOLAR 2010 – 2011.
PORTOFOLIUL PROFESORULUI METODIST
Metodologia elaborării proiectelor de intervenţie
învățământului profesional și tehnic (ÎPT)
Ghid de utilizare în siguranță a Internetului
Transcriere de prezentare:

Prioritățile MECC privind dezvoltarea curriculară în învățămîntul general Valentin CRUDU, șef Direcție Învățământ general

Dezvoltarea Curriculumului Național Dezvoltarea curricula disciplinare în învățământul primar, gimnazial și liceal; Dezvoltarea modelelor de Plan-cadru pentru învățământul primar, gimnazial și liceal; Elaborarea Metodologiei privind evaluarea criterială prin descriptori pentru clasa a IV-a; Dezvoltarea standardelor de eficiență a învățării în învățământul primar, gimnazial și liceal în vederea stabilirii finalităților educaționale.

Dezvoltarea Planurilor de învățământ prin: Reducerea numărului de ore (cu 2-3) în Planul de învățământ liceal (de la 31 spre 28 ore); Reducerea numărului de discipline școlare obligatorii la ciclul liceal (de la 3 discipline – până la 6 discipline, în dependență de modelul de Plan de învățământ selectat (din cele pilotate); Evaluarea prin calificative la unele discipline din învățământul gimnazial (Educația muzicală, Educația plastică, Educația tehnologică și Educația fizică, inclusiv, excluderea normativelor obligatorii);

Dezvoltarea Planurilor de învățământ prin: Ora de dirigenție va deveni disciplină cu statut obligatoriu în Planul de învățământ gimnazial, asigurând o abordare specifică și flexibilă în dezvoltarea personală a elevului; Educația tehnologică va conține module reconceptualizate (în clasele primare vor fi integrate modulele de ,,Robotică” și ,,Informatică aplicată” cu modulele ce țin de tradiții populare; Tehnologiile digitale și cultura gestionării informației urmează să fie valorificate la toate treptele învățământului general, în scopul dezvoltării competențelor digitale; Disciplinele reale la ciclul gimnazial pot fi restructurate în două nivele: nivel de cultură generală (pentru toți elevii) și nivel variabil (pentru elevii dotați cu studiere aprofundată).

Dezvoltarea Planurilor de învățământ prin: Educația civică urmează să fie reconceptualizată, inclusiv, prin redenumirea ei în Educație pentru societate, integrând module dezvoltate cu referire la Educația pentru cetățenia democratică, Educația pentru drepturile omului, Educația pentru integritate și Educația interculturală ce vin să contribuie la formarea la elevi a valorilor unui stat de drept, a drepturilor și responsabilităților cetățenești. Integrarea în Educația pentru societate a conținuturilor curriculare ale actualei discipline Istoria, cultura și tradiția poporului rus, ucrainean găgăuz și bulgar în calitate de componentă obligatorie pe întreaga verticală a învățământului general vor contribui la formarea la elevi a sentimentului de apartenență etnică și a comportamentului tolerant într-o societate multietnică și multiculturală.

Dezvoltarea curricula disciplinare prin: valorificarea educației patriotice prin componenta civică a disciplinelor şcolare din învățământul general, ca finalitate educațională generală, prin formarea la elevi a atitudinii de respect și devotament față de valorile naționale manifestate prin comportament cotidian, în acțiunile și interacțiunile sociale; includerea voluntariatului ca parte componentă a educației non-formale în treapta gimnazială (în formatul activităților extrașcolare) și a educației informale în treapta liceală (ca parte obligatorie a Planului de învățământ) cu certificarea elevilor.

Dezvoltarea curricula disciplinare prin: valorificarea educației patriotice prin componenta civică a disciplinelor şcolare din învățământul general, ca finalitate educațională generală, prin formarea la elevi a atitudinii de respect și devotament față de valorile naționale manifestate prin comportament cotidian, în acțiunile și interacțiunile sociale; includerea voluntariatului ca parte componentă a educației non-formale în treapta gimnazială (în formatul activităților extrașcolare) și a educației informale în treapta liceală (ca parte obligatorie a Planului de învățământ) cu certificarea elevilor.

Dezvoltarea curricula disciplinare prin: Pentru treapta gimnazială (cl. IX) voluntariatul se propune a fi organizat în formatul activităților extrașcolare, instituția de învățământ poate încheia parteneriate cu Centrele de Tineret din localitate prin intermediul cărora pot fi realizate în comun campanii de sensibilizare a comunității cu referire la mediul ambiant, mediul on-line, patrimoniu naturii și cel cultural din localitate/ regiune, interculturalitate, sănătate, alimentație, drepturile și libertățile cetățenești, etc. Pentru treapta liceală (cl. IX) voluntariatul se propune a fi organizat ca componentă obligatorie a Planului-cadru, curricula va include următoarele domenii de organizare și certificare a elevilor: științific, social, civic, sănătate, ecologie, cultural, administrativ, sport şi cultură fizică, cooperare internațională etc., instituția fiind liberă să aleagă oferta educațională în dependență de posibilitățile și resursele didactice. Oferta educațională a acestui format de voluntariat vine să contribuie la: stabilirea parteneriatelor dintre tinerii din localitate (cei din instituțiile de învățământ cu vârsta între 15/16 ani și cei din Centrele de Tineret cu vârsta între 18/20 ani); creșterea respectului și încrederii față de sine; formarea abilităților de rezolvare de probleme; participarea elevilor în procesul decizional; dezvoltarea unui sentiment de responsabilitate.

Dezvoltarea curricula disciplinare prin: dezvoltarea componentei de ghidare în carieră, ca instrument principal în afirmarea personalității fiecărui elev și în alegerea corectă a profesiei, conform dorințelor și competențelor posedate, raportate la solicitările pieței muncii; simplificarea conținuturilor curriculare la disciplinele școlare; corelarea rațională dintre finalitățile disciplinelor în raport cu numărul de ore alocat; respectarea principiului interdisciplinarității în procesul de dezvoltare curriculară; dozarea clară a timpului în curricula disciplinare pentru orele de contact direct cu elevii și a timpului pentru lucrul individual/ temele pentru acasă (în raport de 1+1); modificarea evaluării rezultatelor școlare, accentul fiind pus pe evaluarea competențelor. excluderea temelor pentru acasă în învățământul primar.

Vă mulțumim contăm pe implicarea și participarea DVS în realizarea acțiunilor preconizate.