MODULUL 4: APLICAREA CUNOȘTINȚELOR Pachete de instruire pentru profesionistii din sanatate in vederea imbunatatirii accesului si calitatii serviciilor de sanatate pntru migranti si minoritati etnice, inclusiv populatia roma MODULUL 4: APLICAREA CUNOȘTINȚELOR Unitatea 2: Dezvoltarea strategiilor pentru planificarea și implementarea de acțiuni la propriul loc de muncă și practica profesională zilnică, cu minoritatea etnică Elaborat de: Amets Suess, Andalusian School of Public Health Adaptat de: Luminita Marcu, CEDES Tradus de: Luminita Marcu, CEDES 2015

Planul sesiunii Prezentare:Strategii pentru planificarea și implementarea de acțiuni la propriul loc de muncă și practica profesională zilnică, cu minoritatea etnică , part I Activitatea 1: Film Video și discuții Prezentare:, Strategii pentru planificarea și implementarea de acțiuni la propriul loc de muncă și practica profesională zilnică, cu minoritatea etnică, part II Activitatea 2: Film Video și discuții Prezentare:Strategii pentru planificarea și implementarea de acțiuni la propriul loc de muncă și practica profesională zilnică, cu minoritatea etnică , part III Activitatea 3: Schimb de experiențe și strategii Prezentare: Strategii pentru planificarea și implementarea de acțiuni la propriul loc de muncă și practica profesională zilnică, cu minoritatea etnică, part IV

Îngrijirile de Sănătate orientate către Diversitatea Culturală și Etnică Aspecte Relevante Revizuirea strategiilor Proiecte Europene Experiențe la nivel regional și local Aspecte Relevante : Accesul la îngrijiri de sănătate Continuitatea îngrijirii Tranducere și interpretare Mediere interculturală Protecție împotriva discriminării Organizarea serviciului și managementul schimbării Participarea minorităților etnice Instruire CHAFEA, 2014; Koller 2010; Mock-Muñoz, et al. 2015a; WHO 2010.

Accesul la Îngrijirile de sănătate Minoritățile Etnice Minoritățile Etnice, inclusiv populația Romă Frecvente limitări ale accesului la îngrijirile de sănătatee Bariere Culturale și Administrative la accesul efectiv al îngrijirilor de sănătate Recomandarea de a asigura accesul la îngrijirile de sănătate pentru toate persoanele, indiferent de nationalitate, etnicitate și situația lor administrativă. Recomandarea de reducere a barierelor la accesul efectiv al îngrijirilor de sănătate. Biswas, et al. 2011; Council of Europe 2012; Cuadra 2011; Dauvrin, et al. 2012; DHSSPS 2007; Duvell, et al. 2009; FRA, European Union Agency for Fundamental Rights 2011a, 2011b, 2012; HUMA Network, et al. 2010; Karl-Trummer et al. 2010; Médicins du Monde, et al. 2009, 2012, 2013; PICUM, et al. 2014; Ruiz-Casares, et al. 2010; Suess et al. 2014; Woodward, et al. 2014.

Continuitatea Îngrijirilor Minoritățile Etnice, inclusiv populația Romă Starea de sănătate și speranța de viață mai scăzute decât în populația generală Utilizarea serviciilor de urgență mai ridicată decăt populația generală. Utilizarea mai scăzută a îngrijirilor de sănătate primare preventive față de populația generală Perceptie mai scăzută a calității îngrijirilor Riscuri pentru sănătate determinate de situația socio-economică precară Relevanța îmbunătățirii continuității îngrijirilor de sănătate Domnich, et al. 2012; Evans, et al. 2012; Fenelly 2005; Fésüs, et al. 2012; FRA 2011; Gimeno-Feliu, et al. 2011, 2015; HUMA 2010; Masseria, et al. 2009; Matrix 2014; Suess et al. 2014.

Continuitatea Îngrijirilor Bariere în continuitatea îngrijirilor de sănătate a minorităților etnice, inclusiv populația Romă Conditii precare de muncă și de locuit Experiențe de discriminare în sistemul îngrijirilor de sănătate Limitarea sau negarea accesului la îngrijiri de sănătate în ciuda faptului de a fi corect Distanța până la serviciile de sănătate de la locul de reședință Aspecte culturale Populație mobilă (călători) Domnich, et al. 2012; Evans, et. al. 2012; Fenelly 2005; Fésüs, et al. 2012; FRA 2011; Gimeno-Feliu, et al. 2011, 2015; HUMA 2010; Masseria, et al. 2009; Matrix 2014; Suess et al. 2014.

Mediere Interculturală Definiție Medierea interculturală este un rol cu mai multiple fațete în care mediatorul acționează ca un terț din afară, este un intermediar cultural între o persoană sau o comunitate și departamentele unei instituții. Mediatorii sunt adesea denumiți “intermediari”, “facilitatori”, “conciliatori” sau “negociatori” pentru aptitudinile lor interpersonale și abilitîțile lor de a aduna oamenii împreună în jurul unei probleme colective. (Council of Europe 2011: 86) Mediatorul intercultural facilitează schimburile între oameni cu diferite backgrounduri socio-culturale și acționează ca un pod între aceștia și asociațiile nationale și locale, serviciile de sănătate și sociale, alte servicii și birouri în scopul de a promova integrarea fiecărui individ (Rădulescu 2012: 344) . Council of Europe 2011; Rădulsecu 2012.

Mediere Interculturală Dificultăți Dificultăți în practica medierii interculturale Interpretarea eronată a semnificațiilor culturale. Așteptări excesive Sarcini administrative Lipsa spațiului fizic pentru ai primi pe utilizatori Repulsia unor profesioniști sau utilizatori Lipsa resurselor financiare și salariile mici Lipsa recunoașterii profesionale și a oportunităților de dezvoltare profesională Lipsa unui suport adecvat și a supervizării Izolarea de Sistemul de Sănătate Publică Dificultăți în eliminarea obstacolelor pentru o utilizare mult mai eficientă/relațiile cu medicii Limitări în ameliorarea determinanților sociali ai sănătății Conflicte etice. Council of Europe 2011; Morariu 2009; OSF 2005, 2011.

Activitatea 1: Mediere Interculturală Prezentarea metodologiei In plen: Vizionați filmul “Medierea sanitară Roma in Europa”, IOM, Organizația Internatională pentru Migrație, 2014:  https://www.youtube.com/watch?v=EarpvGr6n5k Discuții în plen: Care sunt problemele sociale și de sănătate cele mai relevante ale populației Roma descrise în film? Care sunt aspectele cele mai relevante ale practicii de mediere interculturală pe care le puteți identifica în filmul video? Ce dificultăți sau provocări ați putut observa? .

Protectie împotriva discriminării Aspecte relevante Discriminare împotriva minorităților etnice Excluziune socială și de pe piața muncii Hărțuire și instigare la ură Violență fizică Discriminare institutională inclusiv în sectorul de sănătate Impact asupra situației sociale, a sănătății și a utilizării îngrijirilor de sănătate Impact asupra determinanților sociali ai sănătății Daune fizice și psihologice Experiențe anterioare de discriminare pot deveni o barieră în accesarea și continuitatea îngrijirilor de sănătate Biswas, et al. 2011; Council of Europe 2011, 2012; Cuadra 2011; Dauvrin, et al. 2012; DHSSPS 2007; Duvell, et al. 2009; FRA, European Union Agency for Fundamental Rights 2011a, 2011b, 2012; HUMA Network, et al. 2010; Karl-Trummer et al. 2010; Médicins du Monde, et al. 2009, 2012, 2013; PICUM, et al. 2014; Ruiz-Casares, et al. 2010; Suess et al. 2014; WHO-Europe 2010; Woodward, et al. 2014.

Protectie împotriva discriminării Strategii Strategii Protecție legală (legislație pentru infracțiuni, legislație în materie de azil, legislație antidiscriminare). Politici antidiscriminare Informații și activități de sensibilizare Instruire profesională Biswas, et al. 2011; Council of Europe 2011, 2012; Cuadra 2011; Dauvrin, et al. 2012; DHSSPS 2007; Duvell, et al. 2009; FRA, European Union Agency for Fundamental Rights 2011a, 2011b, 2012; HUMA Network, et al. 2010; Karl-Trummer et al. 2010; Médicins du Monde, et al. 2009, 2012, 2013; PICUM, et al. 2014; Ruiz-Casares, et al. 2010; Suess et al. 2014; Woodward, et al. 2014.

Activitatea 2: Discriminarea Prezentarea metodologiei In plen Vizionați filmul “Instigarea la ură împotriva Roma”, Human Rights First, 2010. https://www.youtube.com/watch?v=fvJv61xlXTE Discuții în grup (în plen): Credeți că această situație se poate întâmpla și în țara dvs./ regiune? Care sunt cele mai importante aspecte de discriminare și care este instigarea la ură descrisă în film? Ce strategii ar putea fi dezvoltate pentru a evita discriminarea și instigarea la ură, și care să îmbunătățescă protecția Drepturilor omului? Care credeți că ar fi rolul profesioniștilor din sănătate în reducerea discriminării?

Organizarea Serviciului și Managementul Schimbării Aspecte relevante Relevanța schimbării organizaționale în scopul de a promova schimbările profesionale Importanța angajamentului și a implicării active a managerilor și politicienilor din sănătate Importanța analizei periodice a nevoilor Interesul abordărilor participative Relevanța colaborării multidisciplinare, multisectoriale și pe multiple nivele Plan de acțiune pentru managementul schimbării Relevanța monitorizării și a procesului de evaluare a calității. Importanța instruirii profesionale continuie în domeniul diversității culturale și etnice. Bughra, et al., 2014; Council of Europe 2012, Figure: Council of Europe 2011: 126.

Activitatea 3: Organizarea Serviciului și Managementul Schimbării Prezentarea metodologiei Activitate Individuală Vă rugăm completați formularul răspunzând la următoarele întrebări: Listați motivele pentru care luați în considerare diversitatea culturală și etnică în propria dvs. instituție Identificați stakeholderii relevanți Listați barierele potentiale pentru implementarea managementului schimbării Identificați strategiile pentru introducerea serviciu orientat către diversitatea culturală și etnică In perechi: Schimbați experiențele și strategiile dvs. cu persoana din stânga . Adapted from: Council of Europe 2011: 121-122.

Participarea Minorităților Etnice Forme de participare: Participare în livrarea îngrijirilor de sănătate Participare în planificarea serviciilor Participare în politicile de sănătate Participare în proiectele de cercetare Participare în activitățile de predare Participare in evaluarea proiectelor Metodologiile participării: Consultarea opiniilor Participarea in Comisii și grupurile de lucru Acțiune participativă în cercetare și colaborare în cercetare Mobilizare comunitară și advocacy Programe comunitare de promovare a sănătății Coaliții de Stakeholderi Contribuția la materialele de instruire Tehnici de evaluare participativă Council of Europe 2011; De Freitas, et al. 2014.

Participarea Minorităților Etnice Provocări și limitări ale participării societății civile in politicile de sănătate Lipsa comunicării dintre organizațiile societății civile și stakeholderii instituționali Prejudiciu și discriminare Considerație insuficientă a valorilor culturale și a comportamentelor Lipsa includerii propunerilor societății civile în politicile de sănătate (“pseudo-consultare”) Excluderea organizațiilor societății civile de la luarea deciziilor și procesele de evaluare Lipsa resurselor financiare pentru implementarea strategiilor politice Council of Europe 2011; De Freitas, et al. 2014; Fésüs, et al. 2012; Lazar, et al. 2013.

Instruire profesională Relevanța activităților de instruire adresate promovării îngrijirilor de sănătate orientate către diversitatea culturală și etnică Activități de instruire pentru: Profesioniștii din sănătate și profesioniștii din sectorul social Minoritățile etnice Formele de instruire: Față în față Virtual. Forme amestecate CHAFEA 2014; Council of Europe 2011; T-SHare Team 2012.

Va multumim si asteptam intrebari… Pictures: Andalusian Childhood Observatory (OIA, Observatorio de la Infancia de Andalucía) 2014; Josefa Marín Vega 2014; RedIsir 2014; Morguefile 2014.

Referințe Baraldi C, Gavioli L. Dialogue Interpreting as Intercultural Mediation. Grein M, Wigand E (eds). Dialogue and Culture, p. 155-175. Amsterdam/Philadelphia: John Benjamins, 2007. CHAFEA, Consumers, Health and Food Executive Agency, European Commission. Action on health inequalities in the European Union. Final version. The EU Health Programmes’s contribution to fostering solidarity in health and reducing health inequalities in the European Union. Luxembourg: European Union, 2014. http://ec.europa.eu/chafea/documents/health/health-inequality-brochure_en.pdf (retrieved: March 5, 2015). Chiarenza A. Developments in the concept of 'cultural competence'. In: Ingleby D, et al. (eds). Inequalities in health care for migrants and ethnic minorities, Vol. 2, p. 66-81. COST Series on Health and Diversity. Antwerp: Garant Publishers, 2012. Council of Europe, Commissioner for Human Rights. Human rights of Roma and Travellers in Europe. Strasbourg: Council of Europe, 2012. http://www.coe.int/t/commissioner/source/prems/prems79611_GBR_CouvHumanRightsOfRoma_WEB.pdf (retrieved: March 5, 2015). Council of Europe. Constructing an inclusive institutional culture – Intercultural competences in social services. Strasbourg: Council of Europe, 2011. http://cdn.basw.co.uk/upload/basw_100713-4.pdf (retrieved: March 5, 2015). Cowgill J, Bolek J. Symbol Usage in Health Care Settings for People with Limited English Proficiency. Scottsdale, Arizona: Robert Wood Johnson Foundation, 2003. http://www.hablamosjuntos.org/signage/PDF/pt1evaluation.pdf (retrieved: March 5, 2015). DHSSPS, Department of Health, Social Services and Public Safety. DHSSPS equality and Human Rights Strategy and Action Plan. Section 3. Ethnicity, Equality & Human Rights: Access to Health and Social Services in Northern Ireland. 2007. http://www.dhsspsni.gov.uk/ehr-sect3.pdf (retrieved: March 5, 2015). Dusi P, Messetti G, Steinbach M. Skills, Attitudes, Relational Abilities & Reflexivity: Competences for a Multicultural Society. Social and Behavioral Science 2014;112:538-547.Potenza R, Guermani A, Grosso M, Fossarello L, Fontaneto ENAR, European Network Against Racism. About Us, 2014a. http://www.enar-eu.org/About-us (retrieved: March 5, 2015). Evans N, Meñaca A, Andrew EVW, Koffman J, Harding R, Higginson IJ, Pool R, Gysels M, on behalf of PRISMA. Systematic Review of the Primary Research on Minority Ethnic Groups and End-of-Life Care from the United Kingdom. Journal of Pain and Symptom Management 2012;43(2):261-286. Fésüs G,  Östlin P, McKee M, Ádány R. Policies to improve the health and well-being of Roma people: The European experience. Health Policy 2012;105: 25-32.

Referințe FRA, European Union Fundamental Rights Agency, UNDP, United Nations Development Programme. The situation of Roma in 11 EU Member States. Survey results at a glance. Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2012. http://fra.europa.eu/sites/default/files/fra_uploads/2099-FRA-2012-Roma-at-a-glance_EN.pdf (retrieved: March 5, 2015). International Medical Interpreters Association. IMIA Code of Ethics, 1987 [reviewed 2006]. http://www.imiaweb.org/code/ (retrieved: March 5, 2015). ITIA, Irish Translators’ and Interpreters’ Association. Code of Ethics for Community Interpreters, s.a. http://www.fit-europe.org/vault/ITIA_code_interpreters.pdf (retrieved: March 5, 2015). Koller T (ed). Poverty and social exclusion in the WHO European Region: Health systems respond. Copenhagen: WHO-Europe, World Health Organization Office for Europe, 2010. http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/115485/E94018.pdf (retrieved: March 5, 2015). Lazar M, Paus V. Roma Civil Society, a Stakeholder Involvement in Public Policymaking. Procedia – Social and Behavioral Sciences 2013;81:259-263. Masseria C, Mladovsky P, Hernández-Quevedo C. The socio-economic determinants of the health status of Roma in comparison with non-Roma in Bulgaria, Hungary and Romania. European Journal of Public Health 2009;20(5): 549-554. Matrix. Roma Health Report. Health status of the Roma population. Data collection in the Member States of the European Union. Luxembourg: European Union, CHAFEA, 2014. http://ec.europa.eu/health/social_determinants/docs/2014_roma_health_report_en.pdf (retrieved: March 5, 2015). Médicins du Monde (Doctors of the World), Chauvin P, Mestre MC, Simonnot N. Access to Health Care for Vulnerable Groups in the European Union in 2012. An Overview of the Condition of Persons Excluded from Health Care Systems in the EU. Paris: Médicins du Monde, 2012. http://www.doktersvandewereld.be/sites/www.doktersvandewereld.be/files/publicatie/attachments/eu_vulnerable_groups_2012_mdm.pdf (retrieved: March 5, 2015). Médicins du Monde (Doctors of the World), Chauvin D, Simonnot N, Vanbiervliet F, et al. Access to Health Care in Europe in Times of Crisis and Rising Xenophobia: An Overview of the Situation of People Excluded from Health Care Systems. Paris: Médicins du Monde, 2013. http://b.3cdn.net/droftheworld/d137240498b91ca33e_jhm62yjg1.pdf (retrieved: March 5, 2015). Médicins du Monde: Médiaton de santé auprès des Roms à Nantes. https://www.youtube.com/watch?v=0mPnMdQ8e-M (retrieved: March 5, 2015) Morariu L. Intercultural mediation in Belgian hospitals. In: Council of Europe. Institutional accommodation and the citizen: legal and political interaction in a pluralist society, p. 263-274. Trends in Social Cohesion, No. 21. Strasbourg: Council of Europe Publishing, 2009. Mock-Muñoz de Luna C, Ingleby D, Graval E, Krasnik A. Synthesis Report. MEM-TP, Training packages for health professionals to improve access and quality of health services for migrants and ethnic minorities, including the Roma. Granada, Copenhagen: Andalusian School of Public Health, University of Copenhagen, 2015a. http://www.mem-tp.org/pluginfile.php/619/mod_resource/content/1/MEM-TP_Synthesis_Report.pdf (retrieved: March 5, 2015).

Referințe Mock-Muñoz de Luna C, Bodewes A, Graval E, Ingleby D. Appendices I-VI, Synthesis Repport. MEM-TP, Training packages for health professionals to improve access and quality of health services for migrants and ethnic minorities, including the Roma. Granada, Copenhagen: Andalusian School of Public Health, University of Copenhagen, 2015b. http://www.mem-tp.org/pluginfile.php/620/mod_resource/content/1/MEM-TP_Synthesis_Report_Appendices_I-VI.pdf (retrieved: March 5, 2015). OSF, Open Society Foundations. Mediating Romani Health: Policy and Program Opportunities. New York: OSF, 2005. http://www.opensocietyfoundations.org/sites/default/files/roma_health_mediators.pdf (retrieved: March 5, 2015). OSF, Open Society Foundations. Roma Health Mediators. Successes and challenges. New York: OSF, 2011. http://www.opensocietyfoundations.org/sites/default/files/roma-health-mediators-20111022.pdf (retrieved: March 5, 2015). Phillips AL, Kumar D, Patel S, Arya M. Using text messages to improve patient-doctor communication among racial and ethnic minority adults: An innovative solution to increase influenza vaccinations. Preventive Medicine 2014;69:117-119. Rădulescu DM. Intercultural Mediation. International Journal of Academic Research in Business and Social Sciences 2012;2(11): 344-350. Ruiz-Casares M, Rousseau C, Derluyn I, Watters C, Crépeau F. Right and access to healthcare for undocumented children: Addressing the gap between international conventions and disparate implementations in North America and Europe. Social Science & Medicine 2010;70:329-336. T-SHaRE, Transcultural Skills for Health and Care. Project, 2014a. http://tshare.eu/drupal/en/project (retrieved: March 5, 2015). T-ShaRE, Transcultural Skills for Health and Care. Standards and Guidelines for Practices and Training. Naples: Aracne - Associazione di Promozione Sociale, 2012. http://tshare.eu/drupal/sites/default/files/confidencial/WP11_co/MIOLO_TSHARE_216paginas.pdf (retrieved: March 5, 2015). T-SHaRE, Transcultural Skills for Health and Care. Training, 2014b. http://tshare.eu/drupal/en/training (retrieved: March 5, 2015). http://www.juntadeandalucia.es/salud/sites/csalud/galerias/documentos/p_4_p_2_promocion_de_la_salud/materiales_publicados_inmigrantes/PictogramaParto_ingles.pdf, Verrept H. Integrating Ethnic Minorities in Health Care. In: Fernandes A, Pereira Miguel J (eds.). Health and WHO, World Health Organization. How health systems can address health inequities linked to migration and ethnicity. Briefing on policy issues produced through the WHO/European Commission equity project. Copenhagen: WHO Regional Office for Europe, 2010. http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/127526/e94497.pdf (retrieved: March 5, 2015).