Procesul Bologna si sistemul de învăţământ tehnic superior Prof.dr.ing. Ioan VIDA - SIMITI Prof.dr.ing. Viorel Aurel SERBAN Prof.dr.ing. Romeo SUSAN-RESIGA Conferinta CREDING – Iasi 2017

DESPRE PROCESUL BOLOGNA Un proces de reformă europeană pentru îmbunătățirea Spațiului European al Învățământului Superior Obiective: Îmbunătățirea Spațiului European al Învățământului Superior (SEIS), bazat pe cooperare internațională și schimb academic Facilitează mobilitatea studenților, absolvenților și a personalului din învățământul superior Oferă acces larg la educație superioară de înaltă calitate, bazată pe principii democratice și pe libertatea academică

DESPRE PROCESUL BOLOGNA Reformele Procesului Bologna Diplome comparabile, pentru cele trei cicluri (licenta-master-doctorat). Țările stabilesc cadrul național de calificări compatibil cu cadrul general al calificărilor pentru Spațiul European al Învățământului Superior și definiesc rezultate ale învățării pentru fiecare din cele trei cicluri Asigurarea calității în conformitate cu Standardele pentru Asigurarea Calității în Spațiul European al Învățământului Superior (ESG) Corecta recunoaștere a diplomelor străine și a altor calificări din învățământul superior, în conformitate cu Consiliul Europei / Convenţia privind recunoașterea UNESCO Declarația de la Bologna semnată în Bologna, la 19 iunie 1999, de către miniștrii responsabili cu învățământul superior din 29 de țări europene astăzi, procesul Bologna se aplică in 47 de țări

Structura invatamantului tehnic de lunga durata Discipline de specialitate Discipline fundamentale + Discipline de domeniu Structura invatamantului tehnic de lunga durata (inainte de procesul Bologna)

Sistemul de invatamant tip Bologna 2 3 n 1 Discipline fundamentale + Discipline de domeniu Licenta Masterat Doctorat …… Discipline de specialitate Sistemul de invatamant tip Bologna

Sistemul de invatamant tehnic in Romania 1 2 3 4 n …… ..… Doctorat Masterat Discipline fundamentale + Discipline de domeniu Discipline de specialitate Licenta Sistemul de invatamant tehnic in Romania (aplicat dupa varianta Bologna)

Nomenclatorul domeniilor si al specializarilor/programelor de studii universitare Efortul continuu de adaptare a nomenclatorului domeniilor, specializarilor si programelor de studii universitare la dinamica pietei muncii a condus la o spectaculoasa crestere numerica a specializarilor de licenta (si nu numai) reflectata in HG 493/2013, HG 580/2014. Nomenclatorul din HG 493/2013 si HG 580/2014 este structurat pe Domenii fundamentale de ierarhizare; Ramuri de stiinta; Domenii de ierarhizare; Domenii de studii universitare de doctorat/masterat; Domenii de licenta Specializari

HG 493/2013, HG 580/2014: licenta INGINERIE

HG 493/2013; HG 580/2014 – analiza domenii si specializari licenta inginerie Numarul de domenii de licenta in inginerie (33) este excesiv in conditiile in care 8 domenii au 2 specializari de licenta; este rationala comasarea unor domenii (e.g. inginerie forestiera si silvicultura) Unele domenii de licenta au un numar mare de specializari (5 domenii au numarul de specializari cu doua cifre, 35% din total specializari). Exista domenii distincte inrudite (“inginerie si management” & “inginerie si management in agricultura si dezvoltare rurala”) Exista denumiri care produc confuzie (e.g. “Stiinte ingineresti aplicate”) Exista fragmentari si suprapuneri nejustificate cel putin la nivelul denumirilor de specializari (prea multe exemple …hilare)

HG 493/2013; HG 580/2014 – analiza domenii si specializari licenta inginerie Finantarea per student impune ca in interiorul unui domeniu de licenta 75-80% din curricula sa fie comuna specializarilor din domeniu; diferentierea specializarilor trebuie sa fie dinamica pentru a se adapta evolutiilor (uneori imprevizibile) pietei muncii. Desavarsirea specializarii inginerului se realizeaza practic la ciclul II de studii universitare – master. Domeniile de studii universitare de doctorat/masterat sunt in general in directa corespondenta (numeric si denumire) cu domeniile de licenta.

Ce trebuie facut si de ce? Re-definirea rationala a portofoliului de domenii de licenta (respectiv master/doctorat), tinand cont de perceptia si interesul categoriilor de persoane interesate (stakeholder): Candidati pentru studii universitare (bacalaureat) Studenti (licenta, master, doctorat) Cadre didactice universitare si cercetatori Absolventi invatamant superior (long-life-learning) Angajatori, agenti economici Reconfigurarea nomenclatorului doar cu domeniile de studii, si elaborarea metodologiilor de evaluare (autorizare provizorie si acreditare) pe domenii. Mentinerea posibilitatii de modificare, re-denumire, infiintare si desfiintare a specializarilor in cadrul unui domeniu acreditat, in cadrul precizat clar urmare a evaluarii externe (e.g. portofoliu de competente, abilitati, discipline, etc.) la latitudinea universitatii.

O posibila abordare: domenii de educatie si formare profesionala ISCED 2013-F ISCED – F – Standard Internaţional de Clasificare în Educaţie (Domenii ale Educaţiei şi formării) Clasificarea Internationala Standard a Educatiei (ISCED) este un cadru pentru asamblarea, compilarea si analizarea statisticilor comparabile privind educatia la nivel transnational. Elaborata de UNESCO (1970), ultima revizie 2013, adoptat oficial de statele membre UNESCO Scop: nomenclator comun international Utilizat de Institutul National de Statistica

(Conf. ISCED – F/ 2013) (conf. ISCED – F/ 2013) Domenii de studii şi formare în învăţământul superior (Conf. ISCED – F/ 2013) Nivel Categoria domeniului Număr Din care în inginerie Nivelul 1 Domenii mari 11 1 Nivelul 2 Domenii specializate (domenii de specializare) 29 3 Nivelul 3 Domenii detaliate (domeniu de detaliu) ≅80 12 Clasificarea domeniilor inginereşti (conf. ISCED – F/ 2013)

Educatia conform ISCED Licență: Acumularea de experiență și competențe în domeniul respectiv; Programele sunt destinate cunoașterii, aptitudinilor și competențelor academice și/sau profesionale prin obținerea primei diplome sau certificări echivalente; 2 categorii de orientare: academica, profesională.

Educatia conform ISCED Master Programele sunt destinate cunoașterii, aptitudinilor și competențelor academice și/sau profesionale prin obținerea celei de a doua diplome sau certificat echivalent; Programele de master au o componentă importantă de cercetare conducând la realizarea unui proiect sau studiu de cercetare mai specializat decat la nivelul licenței; 2 categorii de orientare: academica, profesională

Educatia conform ISCED Doctorat: Obținerea unui certificat de cercetător de înaltă calificare; Sunt destinate studiilor aprofundate si proiectelor de cercetare originale și este aplicabil exclusiv de către universități sau unități de cercetare de excelență;

O posibila abordare: domenii de educatie si formare profesionala ISCED 2013-F

Un exercitiu de incadrare domenii de studii in ISCED 2013-F

Un exercitiu de incadrare domenii de studii in ISCED 2013-F

Un exercitiu de incadrare domenii de studii in ISCED 2013-F

Un exercitiu de incadrare domenii de studii in ISCED 2013-F

Un exercitiu de incadrare domenii de studii in ISCED 2013-F

Analiza SWOT la aplicarea procesului Bologna Puncte tari Armonizarea sistemului de învăţământ superior cu cele din ţările europene; Posibilitatea mobilităţii studenţilor, a cadrelor didactice şi a forţei de muncă cu studii superioare; Aplicarea creditelor transferabile; Reducerea costurilor bugetare.

Analiza SWOT la aplicarea procesului Bologna Puncte slabe Diversificarea numărului de specializări/programe de studii la nivel de licenţă şi master (în funcţie de diverse interese, mai puţin cele ale pieţei muncii); Proiectarea haotică a planurilor de învăţământ: menţinerea celor vechi (5 ani), fie cu eliminarea haotică şi sporadică a unor discipline, fie prin comprimarea nr. de ore; Succesiuni incoerente şi nelogice a disciplinelor în conţinutul planurilor de învăţământ; Incoerenţa între programele de licenţă şi cele de master chiar şi în cadrul aceluiaşi domeniu de studii; Incoerenţa între planurile de învăţământ de la licenţă şi master; Reducerea importanţei acordate şi a interesului faţă de activităţile de practică inginerească.

Concluzii Cresterea adaptabilitatii nomenclatorului de domenii (si specializari/programe ?) de studii universitare la cerintele si dinamica pietei muncii impune definirea rationala a DOMENIILOR (de inginerie) Formarea de ingineri cu camp larg al competentelor si cunostintelor ingineresti Propunem retinerea in nomenclator doar a domeniilor de studii universitare Este preferabil ca acelasi portofoliu de domenii sa fie utilizat pentru toate cele trei cicluri de studii universitare (licenta/master/doctorat) Specializarile pot fi definite la nivelul universitatii prin directii curriculare in cadrul unui domeniu acreditat, cu respectarea portofoliului educational validat si certificat in urma evaluarii externe (de catre ARACIS).