Tema 4. Tipurile de strategii ale întreprinderii.

1 2 3 Strategiile generale corporative. Strategiile de stabilitate Strategiile de creştere. 2 3 Strategiile de renunţare. 2

Strategia de stabilitate, Strategia de creştere intensivă, Cuvinte cheie: Strategia de stabilitate, Strategia de creştere intensivă, Strategia de creştere integraţionistă, Strategia de creştere diversificată, Strategia d eintegrare pe verticală, Strategia de integrare pe orizontală, Strategia progresivă, regresivă, Reorganizarea, lichidarea, etc. 3

1. Strategiile generale corporative. Strategiile de stabilitate Strategiile generale ale întreprinderii pot fi clasificate în trei mari categorii: Strategia de stabilitate, Strategia de creştere, Strategia de lichidare. Fiecare din aceste categorii se divizează în diferite tipuri de variante strategice, iar întreprinderea poate să utilizeze o singură variantă sau o combinaţie dintre ele. 4

Strategia de stabilitate Strategia de stabilitate este un tip de strategie care este orientată spre menţinerea poziţiei întreprinderii pe piaţă. Este utilizată pe pieţe mature unde întreprinderea este mulţumită de activitatea sa, produsele sau serviciile sale, nivelul de rentabilitate. Strategia de stabilitate este utilizată de întreprinderile monopoliste sau lidere pe piaţă. 5

Tipurile de strategii de stabilitate Raţionalizarea pieţei Organizarea pieţei Menţinerea poziţiei pe piaţă 6

Tipurile de strategii de stabilitate Menţinerea poziţiei pe piaţă este o variantă a strategiei de stabilitate care constă în susţinerea unui nivel înalt de penetrare pe piaţă şi prin utilizarea instrumentelor de marketing, în special în politica de preţuri, promovarea vânzărilor, dezvoltarea canalelor de distribuţie. Raţionalizarea pieţei presupune utilizarea eficientă (raţională) a resurselor necesare în desfăşurarea activităţii întreprinderii prin minimizarea costurilor de producţie şi creşterea eficacităţii marketingului operaţional. De exemplu, prin focalizarea pe cele mai rentabile segmente de piaţă şi ieşirea din cele nerentabile. 7

Tipurile de strategii de stabilitate Organizarea pieţei presupune influenţa (în limitele legislaţiei) asupra nivelului eficacităţii economice a unui sector concret. 8

2. Strategiile de creştere Strategia de creştere presupune dezvoltarea activităţii întreprinderii în raport cu perioadele precedente. Scopurile creşterii pot fi: creşterea volumului vânzărilor, profitului, diversificarea produselor, etc. Această strategie este utilizată în domeniile de activitate unde tehnologiile sunt în permanenţă modernizare, iar necesităţile clienţilor cresc foarte repede. Întreprinderea poate să utilizeze una din următoarele tipuri de strategii de creştere: 9

Tipurile de strategii de creştere Strategie de creştere integraţionistă (de integrare) Strategie de creştere concentrică Strategie de creştere diversificată Add Your Text 10

Strategia de creştere concentrică Strategia de creştere concentrică presupune obţinerea de către întreprindere a rezultatelor mai mari în limitele activităţii de bază. Strategia de creştere concentrică mai este numită şi creştere internă a întreprinderii. Strategia concentrică are variantele sale: 11

Tipurile de strategii de creştere concentrică Extinderea pieţei Dezvoltare prin produs Penetrarea pe piaţă 12

Tipurile de strategii de creştere concentrică Strategia de penetrare pe piaţă presupune fabricarea aceluiaş produs (prestarea serviciului) destinat pentru acelaş segment de piaţă. Scopul strategiei este de atragere a noilor consumatori. Strategia de extindere a pieţei constă în promovarea produselor (serviciilor) existente pe noi pieţe geografice sau prin crearea noilor canale de distribuţie. Strategia de dezvoltare prin produs este orientată spre creşterea întreprinderii în baza diferenţierii produselor existente. Acest fapt e posibil prin dezvoltarea sortimentului de produse, apariţia noilor funcţii ale aceluiaş produs, crearea noilor modele de produse. 13

Strategia de creştere integraţionsită Strategia de creştere integraţionsită (de integrare) mai sunt numite şi strategii interindustriale în care firma părăseşte cadrul obişnuit al afacerilor derulate şi atacă domenii de activităţi noi în sectoare colaterale sau paralele, este specifică întreprinderilor cu un dinamism înalt. Se deosebesc: strategii de integrare pe verticală, strategii de integrare pe orizontală. 14

Tipurile de strategii integraţioniste Startegia de creştere integraţionistă Integrare verticală Regresivă (strategia de integrare în amonte) Progresivă (strategia de integrare în aval) Integrare orizontală 15

Strategia de integrare pe verticală Strategia de integrare pe verticală are scopul de a dezvolta activitatea întreprinderii prin stabilirea controlului asupra tuturor etapelor de producere şi realizare a produselor (serviciilor). Acest tip de strategie are la bază asigurarea procesului tehnologic. 16

Procesul tehnologic al integrării pe verticale Întreprindere Strategia regresivă (strategia de integrare în amonte) Furnizori служащие Strategia progresivă în aval) Distribuitori беседы 17

Strategia de integrare pe verticală Strategia de integrare pe verticală este utilizată de către întreprinderile care participă la toate etapele procesului tehnologic, având rolul de furnizor de materie primă, producător şi în acelaş timp de distribuitor al produselor fabricate. Această întreprindere fabrică materia primă, apoi realizează procesul de producere şi are propriile canale de distribuţii (magazine specializate, etc.). 18

Strategia de integrare pe verticală Variantele strategiei de integrare pe verticală sunt: Strategia regresivă sau de integrare în amonte este acel tip utilizat de întreprinderile care au rolul de furnizor şi producător în acelaş timp, îşi fabrică materia primă şi participă la procesul de producere. De exemplu, întreprinderea de producere a berii “Baltica” a creat propriul proces tehnologic de producere a malţului care este materia primă principală în fabricarea berii. Strategia progresivă sau de integrare în aval este aplicată de întreprinderile care realizează procesul de producere şi în acelaş timp este principalul distribuitor al produselor sale, crând propriile puncte de vânzare. Este cazul multor întreprinderi producătoare ca “Franzeluţa”, “Bucuria”, “Carmez”, etc. 19

Strategia de integrare pe verticală Strategia de integrare pe verticală mai poate fi divizată în alte două tipuri de strategii: - Strategia de integrare totală este aplicată de întreprinderile care participă în toate etapele procesului tehnologic, cum ar fi compania “Lukoil” care singură îşi dobândeşte materia primă, produce şi are propriile puncte de distribuţie a combustibilului. - Strategia de integrare parţială este utilizată de întreprinderile care participă doar la unele etape ale procesului tehnologic. Este cazul strategiei de integrare în amonte sau în aval. 20

Strategia de integrare pe verticală Strategia de integrare pe orizontală are scopul de a-şi concentra poziţiile pe piaţă achiziţionarea sau fuziunea cu alte întreprinderi din acelaş domeniu de activitate. Motivul alegerii unei astfel de strategii poate fi: obţinerea unui volum mare de investiţii pentru eliminarea barierelor de intrare pe noi pieţe, obţinerea economiilor de scară. Întreprinderea, în urma integrării obţine pieţe acaparate, forţă de muncă calificată, relaţii stabilite cu furnizorii. Utilizând strategia de integrare pe orizontală, se pot crea companii transnaţionale, corporaţii, consoţium, holdinguri, etc. 21

Strategia de creştere diversificată Strategia de creştere diversificată spre deosebire de strategia de creştere integraţionistă presupune ieşirea din limitele procesului tehnologic, utilizând oportunităţile care sunt oferite în alte activităţi decât cele de bază. Prin strategia de creştere diversificată întreprinderea operează în alte domenii de activitate decât cele precedente. Avantajele acestei strategii: Obţinerea de resurse financiare suplimentare; Investiţiile în noi domenii de activitate pot aduce noi clienţi; Întreprinderea poate să reziste în perioade de recesiune economică; 22

3. Strategiile de renunţare Strategia de lichidare Strategia de reducere a activităţilor Strategia de reorganizare 23

Strategia de lichidare Strategia de lichidare este varianta cea mai radicală de reducere a activităţii întreprinderii prin radierea ei conform legislaţiei în vigoare. Este utilizată în cazul când întreprinderea obţine pierderi şi nu aduce beneficii proprietarilor. În procesul de lichidare a unei întreprinderi este necesar de ţinut cont de faptul că această procedură este dificilă, necesită mari cheltuieli şi mult timp. 24

Strategia de reducere a activităţilor Strategia de reducere a activităţilor este utilizată atunci când întreprinderea are necesitatea de reducere a unor domenii de activitate sau procese tehnologice care nu sunt rentabile. Este cazul şi de reducere a unor operaţii din procesul de producere care contribuie la minimizarea costului de producţie. 25

Reorganizarea Reorganizarea presupune lichidarea domeniilor de activitate precedente care nu au fost rentabile şi desfăşurarea unor noi domenii care prezintă interes pentru fondatori. Această variantă este una dificilă deoarece presupune investiţii considerabile pentru achiziţionarea tehnologiilor, angajarea noilor salariaţi sau recalificarea celor existenţi, etc. 26