Situaţia României în anul 2003

Prezentarea pe tema: "Situaţia României în anul 2003"— Transcriere de prezentare:

1 Situaţia României în anul 2003
Performanţele economice ale regiunii Nord Vest în context microeconomic Analiza este centrată pe 3 direcţii: Indicele de dezvoltare antreprenorială Alocarea şi utilizarea resurselor la nivelul companiilor – măsurată prin cifra de afaceri şi profitabilitatea generală Identificarea particularităţilor sistemice referitoare la specializarea regiunii Nord Vest şi a judeţelor componente  a. Indicele de dezvoltare antreprenorială – Întreprinderi active / 1000 locuitori Semnalează în mod esenţial particularităţile microeconomice ale mediului de afaceri Depinde de personalitatea sistemică a fiecărei ţări, înglobând efecte nu doar ale politicilor ci şi diferite aspecte legate de resurse naturale, cultură, spirit antreprenorial etc. Politicile economice constituie la nivelul fiecărei ţări un mix între dezvoltarea extensivă şi intensivă a sistemului de companii La nivelul ţărilor Uniunii Europene, media consolidată a valorii indicelui Ia este de circa 50, cu variaţii mari între 21 (Irlanda) şi 70 (Grecia). În Japonia, circa 53, în SUA circa 22. În ţările „noului val” al Uniunii Europene, Ungaria este orientată spre dezvoltare extensivă (circa 75), în timp ce Slovenia spre dezvoltare intensivă (circa 25) Din analiza CERME a rezultat că indiferent de diferenţele dintre ţări, există o limită de compatibilitate cu ţări cu economie de piaţă structurată şi aceasta este de 15 – 16 întreprinderi active / 1000 locuitori. Situaţia României în anul 2003 Categoria Total 15,2 - Bucureşti 31,8 A Nord Vest 16,4 Centru 16,0 Vest B Sud Est 14,7 Sud Vest 11,5 C Sud 11,1 Nord Est 10,2

2 În cadrul regiunii Nord Vest, repartiţia pe judeţe este:
Regiunea Nord Vest 16,4 Cluj 21,3 Bihor 19,5 Satu Mare 13,3 Bistriţa-Năsăud 13,2 Maramureş 12,9 Sălaj 11,3 Particularitatea regiunii Nord Vest ca şi a celorlalte regiuni de dezvoltare constă în marea diferenţă între valorile indicilor de dezvoltare antreprenorială în medii urbane (20 – 29) şi a celor din mediu rural (4 – 7). Oportunităţi strategice: -         continuarea dezvoltării şi modernizării infrastructurale în mediul urban -         elaborarea unor proiecte de dezvoltare antreprenorială în mediu rural b. Analiza structurală a cifrei de afaceri şi a profitabilităţii generale Anul 2003 Regiuni Cifra de afaceri mil. EURO Pondere, % Profitul brut înainte de taxe, mil. EURO Rb/CA, % Bucureşti 38056,31 40,45 1618,24 +4,25 Centru 9518,90 10,12 374,98 +3,94 Sud Est 9195,45 9,78 83,59 +0,91 Nord Vest 8742,69 9,30 313,45 +3,58 Sud 8441,49 8,98 44,33 +0,48 Nord Est 7635,57 8,12 -16,50 -2,16 Vest 6875,80 7,31 170,45 +2,48 Sud Vest 5586,39 5,94 216,66 +3,87 Total 94052,60 100,00 2805,21 +2,98 Din perspectiva profitabilităţii generale se disting: -         regiuni cu valori semnificativ superioare mediei: Bucureşti, Centru, Sud Vest şi Nord Vest -         regiuni cu valori semnificativ inferioare mediei: Sud, Sud Est şi Vest -         o regiune care înregistrează pierderi: Nord Est În profil teritorial al regiunii Nord Vest: Regiuni Cifra de afaceri mil. EURO Pondere, % Profitul brut înainte de taxe, mil. EURO Rb/CA, % Cluj 3075,65 35,18 136,73 +4,44 Bihor 2364,93 27,05 54,75 +2,31 Maramureş 1110,73 12,70 35,12 +3,16 Satu Mare 1013,73 11,60 42,06 +4,15 Bistriţa-Năsăud 642,69 7,35 36,46 +5,67 Sălaj 535,28 6,12 8,32 +1,55 Total 8742,69 100,00 313,45 +3,58 Din perspectiva profitabilităţii generale, toate judeţele au fost în ansamblu profitabile, cu o menţiune pentru ansamblu companiilor din judeţul Sălaj, cu o valoare apropiată de limita de atenţie de 1 %.

3 c1. La nivelul principalelor sectoare ale economiei naţionale
c. Particularităţi sistemice referitoare la specializarea regiunii Nord Vest în raport cu ansamblul economiei. c1. La nivelul principalelor sectoare ale economiei naţionale Denumirea sectorului Total economie, ponderi ale CA, % Regiunea Nord Vest, ponderi ale CA, % A- specializare B– similară C–absenţa specializării Agricultură, silvicultură piscicultură 2,12 1,55 C Industria extractivă şi a energiei electrice şi termice, gaze şi apă 11,64 2,81 Industria prelucrătoare 30,28 39,05 A Construcţii 5,91 3,88 Comerţ 35,68 44,06 Hoteluri şi restaurante 0,92 1,14 Servicii de piaţă 13,45 7,51 În raport cu ansamblul economiei, regiunea Nord Vest este specializată în industria prelucrătoare, comerţ, hoteluri şi restaurante. Oportunitatea strategică – dezvoltarea serviciilor de piaţă. c2. La nivelul industriei prelucrătoare Total economie, ponderi ale CA, % Regiunea Nord Vest, ponderi ale CA, % A- specializare B– similară C–absenţa specializării Industria alimentară, a băuturilor şi tutunului 21,21 24,88 A Industria textilă şi a produselor textile 8,68 10,18 Industria pielăriei şi încălţămintei 2,40 5,81 Industria de prelucrare a lemnului 4,32 5,69 Industria celulozei, hârtiei şi cartonului şi a produselor din hârtie şi carton 4,08 4,03 B Industria de prelucrare a ţiţeiului, cocsificarea cărbunelui şi tratarea combustibililor nucleari 6,88 2,73 C Industria chimică şi a fibrelor sintetice şi artificiale 6,59 2,52 Industria de prelucrare a cauciucului şi a maselor plastice 3,81 4,28 Industria altor produse din minerale nemetalice 4,55 4,92 Industria metalurgică 8,98 7,57 Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal 4,56 5,11 Industria de maşini şi echipamente 4,96 7,14 Industria de echipamente electrice şi optice 5,27 4,29 Industria mijloacelor de transport 7,91 1,97 Alte activităţi industriale 8,86 Total 100,00 Profilul sistemic al regiunii Nord Vest este dat de cele 9 subsecţiuni ale industriei prelucrătoare de categoria A. Din perspectiva integrării, reţin atenţia riscuri generate de concurenţa în subsecţiunea EA şi cele ale referitoare la diminuarea lohnului (EB şi EC)

4 Coeficient de concentrare Gini
Profilul sistemic al specializării judeţelor regiunii Nord Vest în industria prelucrătoare CAEN TOTAL NV, % Bihor, % Bistriţa Năsăud, % Cluj, % Maramures, % Satu Mare, % Salaj, % Industria alimentară, a băuturilor şi tutunului 24.88 42.46 13.12 20.53 16.73 21.93 11.35 Industria textilă şi a produselor textile 10.18 7.90 5.80 8.19 12.25 18.78 10.77 Industria pielăriei şi încălţămintei 5.81 15.80 0.58 1.19 3.01 2.46 0.35 Industria de prelucrare a lemnului 5.69 1.95 13.63 2.92 19.90 3.08 1.99 Industria celulozei, hârtiei şi cartonului şi a produselor din hârtie şi carton 4.03 1.53 1.13 11.21 1.75 0.75 2.31 Industria de prelucrare a ţiţeiului, cocsificarea cărbunelui şi tratarea combustibililor nucleari 2.73 9.64 0.00 0.12 Industria chimică şi a fibrelor sintetice şi artificiale 2.52 1.91 0.47 6.72 0.81 0.15 0.54 Industria de prelucrare a cauciucului şi a maselor plastice 4.28 15.22 1.37 2.57 1.83 11.61 Industria altor produse din minerale nemetalice 4.92 2.91 3.25 11.07 3.79 1.47 2.20 Industria metalurgică 7.57 0.60 5.18 9.49 9.39 0.30 35.29 Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal 5.11 8.40 6.03 7.42 7.04 1.42 Industria de maşini şi echipamente 7.14 6.80 4.62 27.83 4.91 Industria de echipamente electrice şi optice 4.29 0.86 16.92 4.85 3.97 3.11 2.51 Industria mijloacelor de transport 1.97 1.82 3.80 2.27 2.15 1.60 0.06 Alte activităţi industriale 8.86 5.36 5.71 7.60 16.66 9.67 14.71 Total 100.00 Judeţe Specializare Coeficient de concentrare Gini Bihor Industria alimentară, a băuturilor şi tutunului, Industria pielăriei şi încălţămintei, Industria de prelucrare a ţiţeiului, cocsificarea cărbunelui şi tratarea combustibililor nucleari (68,26 %) 0,415 Bistriţa Năsăud Industria de prelucrare a lemnului, Industria de prelucrare a cauciucului şi a maselor plastice, Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, Industria de echipamente electrice şi optice (54,17 %) 0,219 Cluj Industria celulozei, hârtiei şi cartonului şi a produselor din hârtie şi carton, Industria chimică şi a fibrelor sintetice şi artificiale, Industria altor produse din minerale nemetalice, Industria metalurgică, Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, Industria de echipamente electrice şi optice, Industria mijloacelor de transport (51,64 %) 0,198 Maramureş Industria textilă şi a produselor textile, Industria de prelucrare a lemnului, Industria metalurgică, Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, Industria mijloacelor de transport, Alte activităţi industriale (67,76 %) 0,259 Satu Mare Industria textilă şi a produselor textile. Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal,. Industria de maşini şi echipamente, Alte activităţi industriale (63,32 %) 0,346 Sălaj Industria textilă şi a produselor textile, Industria de prelucrare a cauciucului şi a maselor plastice, Industria metalurgică, Alte activităţi industriale (72,38 %) 0,362 Din perspectiva adaptabilităţii la mediul concurenţial, avantajate sunt judeţele cu cei mai reduşi coeficienţi de concentrare: Cluj, Bistriţa Năsăud şi Maramureş. Riscuri concurenţiale sporite au judeţele Sălaj şi Bihor, cu ponderi foarte ridicate ale cifrelor de afaceri, într-un număr relativ redus de specializări.

5 Cifra de afaceri, mil. EURO
În final trebuie să semnalăm că într-un număr relativ ridicat de cazuri specializarea sistemică a judeţelor regiunii Nord Vest depinde de existenţa şi rezistenţa în mediul concurenţial a unor lideri de piaţă care cumulează mai mult de 20 % din cifra de afaceri a fiecărei subsecţiuni. Acestea sunt: Judeţul Subsecţiunea Cifra de afaceri, mil. EURO Liderul de piaţă Ponderea liderului, % Bihor EA - Industria alimentară, a băuturilor şi tutunului 392,10 European Drinks 116,51 29,70 EF - Industria de prelucrare a ţiţeiului, cocsificarea cărbunelui şi tratarea combustibililor nucleari 89,00 Petrolsub 72,81 81,80 Bistriţa Năsăud EH - Industria de prelucrare a cauciucului şi a maselor plastice 47,25 Termoplast GP 19,38 41,01 EK - Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal 26,08 Comelf 15,93 61,08 EM - Industria de echipamente electrice şi optice 52,54 Rombat 18,39 35,00 Cluj EE - Industria celulozei, hârtiei şi cartonului şi a produselor din hârtie şi carton 97,50 Someş Dej 35,42 36,32 EG - Industria chimică şi a fibrelor sintetice şi artificiale 58,43 Terapia Cluj 30,99 53,04 EI - Industria altor produse din minerale nemetalice 96,29 Sanex Cluj 33,27 34,55 EJ - Industria metalurgică 82,60 Industria Sârmei 74,09 89,60 EN - Industria mijloacelor de transport 19,76 Remarul „16 Februarie” 14,64 86,50 Maramureş EB - Industria textilă şi a produselor textile 49,70 Maratex Baia Mare 10,27 20,67 38,09 R.G:B. Phoenix 26,44 69,42 8,71 APSA 5,89 67,62 EO - Alte activităţi industriale 67,59 Italsofa România 23,82 34,29 Satu Mare 91,58 La Galea Trade 20,12 21,97 34,31 Profilmet 15,05 43,86 EL - Industria de maşini şi echipamente 135,68 Electrolux 113,82 83,89 Sălaj 32,33 Universal Zalău 6,60 20,41 34,85 Silvania Zalău 30,76 88,26 105,97 Silcotub 79,20 74,74 44,16 Remat Sălaj 15,59 35,30 Eventualele şocuri negative de piaţă sau ieşirea de pe piaţă a unora din cele 21 de companii nominalizate pot conduce la schimbarea esenţială a profilului sistemic referitoare la specializarea judeţelor şi pe cale de consecinţă a regiunii Nord Vest. Este suficient să menţionăm că cele 21 de companii reprezentând circa 0,3 % din numărul de companii active în 2003 în regiunea Nord Vest din industria prelucrătoare cumulau 23,6 % din cifra de afaceri a tuturor companiilor din acest sector