Peste 500 de milioane de cetățeni Uniunea Europeană 28 de state membre Peste 500 de milioane de cetățeni 5 țări candidate* * Albania, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru, Serbia și Turcia

UE și valorile sale Asigurarea unei păci durabile prin soluții comune la probleme comune Asigurarea bunăstării populației (articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană) Asigurarea respectării drepturilor omului, libertății și statului de drept: democrația, pluralismul, nediscriminarea, toleranța, justiția, solidaritatea (articolul 2 din TUE) 4 libertăți: libera circulație a persoanelor, a mărfurilor, a serviciilor și a capitalurilor Deviza UE: Unită în diversitate În 2012, UE a primit Premiul Nobel pentru pace

Principalele etape din istoria UE

Anii ’50: reconstrucția postbelică 1950: 9 mai – Declarația Schuman 1951: crearea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO) cu 6 state membre: Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg și Țările de Jos 1957: Tratatele de la Roma – iau naștere Comunitatea Economică Europeană (CEE) și Euratom

Anii ’60: așezarea fundamentelor 1960: crearea Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) 1962: lansarea politicii agricole comune (PAC) 1968: eliminarea taxelor vamale

Anii ’70 1973: prima extindere: Danemarca, Irlanda și Regatul Unit aderă la CEE și părăsesc AELS  Europa are acum 9 state membre 1979: Parlamentul European este ales pentru prima dată prin vot direct și universal

Anii ’80 Extinderea către țările din sudul Europei: Grecia (1981), Spania și Portugalia (1986) Europa are acum 12 state membre 1986: se semnează Actul Unic European de modificare a Tratatului de la Roma 1990: odată cu unificarea Germaniei, fosta RDG devine parte a CEE

Anii ’90 1993: intră în vigoare piaţa unică europeană prin Tratatul de la Maastricht. Tratatul introduce și noua denumire, Uniunea Europeană. 1995: o nouă extindere: se alătură Austria, Finlanda și Suedia Europa are acum 15 state membre

Secolul 21: cea mai mare extindere 1 ianuarie 2002: 12 țări adoptă moneda euro 2004: extinderea către țările din centrul și estul Europei, aderă 10 noi state membre: Cipru, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia și Slovenia Europa are acum 25 de state membre 2007: Bulgaria și România aderă la UE Europa are acum 27 de state membre 2013: Croația aderă la UE Europa are acum 28 de state membre

Secolul 21: răspunsuri la noi provocări Necesitatea unei reforme a instituțiilor 2005: Constituția europeană este respinsă în Franța și în Țările de Jos 2007: Adoptarea Tratatului de la Lisabona, care intră în vigoare la 1 decembrie 2009 2008: Începutul crizei economice şi financiare – noi măsuri pentru asigurarea stabilității, relansarea creşterii economice și combaterea șomajului (Planul Juncker) 2016: Referendumul privind Brexitul – Comisia Europeană publică în 2017 Cartea albă privind viitorul Europei

Sursa: Comisia Europeană – Cartea albă privind viitorul Europei UE în prezent (1) Europa nu cunoscuse niciodată până acum o perioadă de 70 de ani de pace durabilă – dintre cele 25 de țări considerate a fi cele mai pașnice din lume, 15 fac parte din UE În Europa se află cele mai avansate sisteme de stat social Europa este lider în utilizarea eficientă a resurselor naturale și în lupta împotriva schimbărilor climatice – întreprinderile europene dețin 40% din brevetele acordate la nivel mondial pentru tehnologii din domeniul energiei din surse regenerabile Sursa: Comisia Europeană – Cartea albă privind viitorul Europei

UE în prezent (2) UE este cel mai important donator de ajutor umanitar și pentru dezvoltare (% din volumul total de ajutor în miliarde USD) Europa reprezintă cea mai mare piață unică din lume și deține a doua cea mai utilizată monedă Europa se află în avangarda inovării Sursa: OCDE, 2015, UE = UE și statele sale membre

Europa în lume Sursa: Divizia de Statistică a ONU și Eurostat, UE27 Sursa: Eurostat și Divizia de Statistică a ONU Ponderea populației europene în populația lumii este în scădere (imaginea din stânga) Cota Europei din PIB-ul mondial este în scădere (imaginea din dreapta) Având în vedere că, în restul lumii, populația și PIB-ul cresc, țările europene ar face față cu dificultate pe cont propriu concurenței externe; soluția este să-și unească forțele și să construiască o Uniune puternică

Rezultatele integrării europene (1) Integrarea dintre țările europene face ca un război între țările noastre să fie de neconceput Noi toți ne bucurăm de libertatea de a trăi, studia și munci în oricare dintre statele membre Datorită pieței comune putem cumpăra bunuri din alte state membre fără să plătim taxe vamale 19 țări ale UE folosesc aceeași monedă, înlesnind astfel comerțul și turismul: în prezent, euro, alături de dolarul american, este cea mai importantă monedă din lume

Rezultatele integrării europene (2) Legislație de protecție a mediului pentru combaterea încălzirii globale Legislație de protecție a mediului pentru aer curat în orașele noastre Drepturile consumatorilor Protecția datelor cu caracter personal Zboruri mai ieftine datorită cerului unic european Egalitate de șanse și lupta împotriva discriminării Costuri de roaming mai scăzute

UE și tinerii (1) Erasmus+ Posibilitatea de a studia într-o altă țară europeană Schimburi de personal specializat pentru pregătirea tinerilor întreprinzători Stagii pentru studenți Stagii de ucenicie pentru elevii din învățământul profesional Schimburi între tineri: tineri din diferite țări se întâlnesc pentru a lucra la un proiect comun Colaborare în rețea și formare într-o altă țară europeană pentru dezvoltarea profesională a lucrătorilor tineri

UE și tinerii (2) Serviciul european de voluntariat: dacă ai cel puțin 18 ani, poți lucra pentru o organizație non-profit din Europa, Africa, Asia sau America de Sud Corpul european de solidaritate: dacă ai cel puțin 17 ani, poți ajuta la reconstrucție în urma dezastrelor naturale, poți ajuta persoane cu probleme sociale etc., într-o altă țară europeană Cofinanțarea formării profesionale: cursuri pentru tineri organizate de regiunea sau orașul tău

Instituțiile europene

Parlamentul European Are putere legislativă (împreună cu Consiliul) Monitorizează bugetul UE (împreună cu Consiliul) și supervizează politicile instituțiilor UE Are 751 de membri aleși prin vot universal Este ales o dată la 5 ani (următoarea dată: 2019) Președinte: Antonio Tajani

Consiliul European Asigură conducerea politică a Uniunii Europene și îi definește orientările și prioritățile politice Este format din șefii de stat sau de guvern ai statelor membre, precum și din președintele său și președintele Comisiei Europene Președinte: Donald Tusk

Consiliul Uniunii Europene Colegiferează, alături de Parlamentul European (modifică, adoptă sau respinge propunerile legislative ale Comisiei) Reunește miniștrii din cele 28 de state membre, în funcție de ordinea de zi Președinția prin rotație: statul membru care asigură președinția se schimbă o dată la 6 luni: ianuarie-iunie 2019: România iulie-decembrie 2019: Finlanda

Comisia Europeană Prezintă propuneri legislative și pune în aplicare legislația (drept de inițiativă, „gardianul” tratatelor) 28 de comisari (câte unul din partea fiecărui stat membru), printre care și președintele Jean-Claude Juncker și mai mulți vicepreședinți (unul dintre ei fiind Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Federica Mogherini)

Alte instituții și organisme ale UE Curtea de Justiție a Uniunii Europene Banca Centrală Europeană Curtea de Conturi Europeană Comitetul Economic și Social European (CESE) Comitetul European al Regiunilor

Comitetul Economic și Social European

Comitetul Economic şi Social European Ce este CESE? Este un organ consultativ înființat prin Tratatul de la Roma (1957) Reprezintă societatea civilă organizată Parlamentul European Consiliul Uniunii Europene Comisia Europeană Comitetul Economic şi Social European

Ce este societatea civilă organizată? Oameni „de la fața locului”, reprezentați de către organizații de Angajatori Lucrători Diversitate Europa (cuprinzând agricultori, consumatori, ONG-uri, diverse profesii etc.) care își asumă misiunea de a le apăra interesele sau convingerile Antreprenoriat, drepturile lucrătorilor, mediu, drepturile femeilor, consumatori, agricultură, combaterea sărăciei etc.

Care este rolul CESE? Dat fiind rolul său consultativ în relația cu Parlamentul European, Consiliul și Comisia Europeană, CESE are trei sarcini principale: să garanteze că politicile UE reflectă realitatea economică, socială și civică să dezvolte o UE mai participativă, mai apropiată de cetățenii săi  să promoveze valorile UE și organizațiile societății civile, în general.

O punte între UE și societatea civilă organizată Promovează interesele societății civile Oferă organizațiilor societății civile din statele membre posibilitatea de a-și exprima punctele de vedere la nivel european

Care este structura CESE? Este o adunare constituită din 350 de membri (numiți pentru un mandat de 5 ani) din cele 28 de state membre ale UE. CESE are un președinte și 2 vicepreședinți, aleși la fiecare 2 ani și jumătate. El reprezintă grupurile de interese economice şi sociale: Angajatori, Lucrători, Diversitate Europa. Are 6 secțiuni și o Comisie consultativă pentru mutații industriale (CCMI) Avizele sale sunt dezbătute și adoptate cu majoritate simplă în cadrul sesiunilor plenare (+/- 9 pe an). Luca Jahier Președinte Isabel Caño Aguilar Vicepreședintă Președinta Grupului pentru comunicare Milena Angelova Vicepreședintă Președinta Grupului pentru buget

Cum funcționează CESE? Comitetul poate fi consultat de către Parlamentul European, Consiliul UE sau Comisia Europeană. Avizele sale pot fi obligatorii, din proprie inițiativă sau exploratorii Pentru a emite avize, secţiunile constituie, de regulă, grupuri de studiu, fiecare cu un raportor Dezbatere constructivă în ședințe, pentru a se ajunge la un consens Se votează în cadrul secțiunii, apoi în sesiunea plenară Avizul final este transmis instituțiilor UE și este publicat în Jurnalul Oficial al UE

Europa ta, părerea ta!

#YEYSturns10: Votează pentru viitor! Între 23 și 26 mai 2019, cetățenii europeni vor merge la vot pentru reînnoirea Parlamentului European Noul PE va avea un mandat de 5 ani; în cadrul său sunt supuse la vot viitoarele politici europene PE reprezintă cel mai mare electorat democratic transnațional din lume Cu toate acestea, în 2014, doar 42,54% dintre votanți au participat la alegeri Pentru a crește rata participării la vot în mai 2019, PE a lansat campania www.thistimeimvoting.eu. Ce ar trebui făcut, după părerea TA, pentru a crește rata de participare la vot la alegerile pentru Parlamentul European? Pentru ce ai/vei vota tu? (mediu, ocuparea forţei de muncă, cultură etc.)

Metode de lucru Veți lucra în grup: vor fi 9 grupuri Fiecare grup va redacta o recomandare adresată UE pe tema alegerilor europene În cadrul sesiunii plenare finale a YEYS, fiecare grup își va prezenta recomandarea Voi și ceilalți participanți veți vota pentru a alege cele mai bune trei recomandări Toate recomandările vor fi publicate și transmise membrilor Comitetului Economic și Social European Cele trei recomandări câștigătoare vor fi transmise și Comisiei Europene și Parlamentului European

Zece ani de YEYS Primul eveniment Europa ta, părerea ta! a avut loc în 2010 De atunci, a fost organizat anual Evenimentul din 2019 va sărbători cea de-a 10-a aniversare a YEYS O publicație electronică și alte inițiative vor marca 10 ani de schimb de opinii între CESE și generaţiile tinere

Contact Informații suplimentare: Email: youreurope@eesc.europa.eu Pagina de internet: www.eesc.europa.eu/YEYS2019 Europa ta, părerea ta @youreurope youreurope #YEYS2019 #YEYSturns10

Pe curând, la Bruxelles!