DIRECȚIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ MUREȘ

Slides:



Advertisements
Prezentări similare
Şcoala Gimnazială Nr. 7 "Sfânta Maria" Timişoara-România
Advertisements

CE ESTE POLUAREA?.
Ecosistem unic in Europa
Regulamentul cu privire la promovarea etică a medicamentelor
APARATUL RESPIRATOR BRONSIOLITA.
Pământenii-duşmani ai Terrei?
Poluarea apei Poluarea se produce atunci cand, in urma introducerii unor substante determinate – solide, lichide, gazoase, radioactive – apele sufera modificari.
EVOLUŢII GEODEMOGRAFICE CONTEMPORANE. DIFERENŢIERI REGIONALE
LEGE nr. 336 din 21 decembrie 2018 privind aprobarea Programului pentru stimularea angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură şi industria.
Conformitatea aplicării actelor normative pentru realizarea calculelor aplicate agenţilor economici deversori de ape uzate la Staţia de Epurare a SA.
Railway PRO Investment Summit , București 2016
Reorganizarea judiciară, între mit și realitate
Comisia Naţională a Pieţei Financiare
Mecanismul de alertă în temeiul Directivei 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ Centrul Judetean Cluj Iunie 2019.
Prezentare: dna. Irina Calciu, cercetător, INCDPAPM – ICPA București
Viitoarea PAC și Directiva Nitrați Cluj-Napoca, iunie 2019.
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ CLUJ
Ministerul Apelor și Pădurilor
Ministerul Apelor și Pădurilor
Asociatia Profesionistilor Prof. dr. Mircea Vintilescu, Decan
ESPON Climate – Schimbări climatice şi efecte teritoriale asupra economiilor locale şi regionale în Europa Dr. ecol.-urb., drd. geogr. Alexandru-Ionuţ.
ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ “APELE ROMÂNE”
Proiecte cu finanţare europeană în domeniul mediului înconjurător
Statistica evenimentelor produse în judeţul Vrancea în anul 2011
Protejarea mediului înconjurător Liceul Tehnologic “Ion Nistor”
Alimentatia.O viata mult mai buna si sanatoasa
PROIECTUL BUGETULUI GENERAL AL MUNICIPIULUI FOCŞANI PE ANUL 2019
LIBERA CIRCULAŢIE A MĂRFURILOR Eliminarea barierelor în calea comerţului Aplicarea principiului recunoaşterii reciproce Mirona Coropciuc Ministerul Integrării.
CUNOAŞTEREA MEDIULUI CE VOM ÎNVĂŢA ASTĂZI
ŞASE OBICEIURI SÃNÃTOASE CARE NE ÎMBOLNÃVESC
Există obiceiuri în viaţă, zilnic, care dăunează creierului, practic se distrug neuronii, diminuându-se simţitor cantitatea lor. Fără micul dejun Persoanele.
problematica protectiei mediului din perspectiva consultantului
HOTĂRÂRE nr din 14 decembrie 2011
Conferinţă de Presă- Lansare Proiect “Conservarea și Consolidarea Cetății Poenari Argeș” Cod proiect Piteşti *63.
PIATA CREDITULUI IN ROMANIA – FAST FORWARD >>
DEPUNEREA CERERII UNICE DE PLATĂ 2018 Iunie 2019
“POLUATORUL PLATESTE” - Componenta a Managementului de Mediu -
Campania pentru Săptămâna Mondială A Alimentaţiei la Sân
  GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII, COMERŢULUI ŞI MEDIULUI DE AFACERI  Agenţia pentru Implementarea proiectelor şi Programelor.
EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Fă parte din Agricultura Susținută de Comunitate!
Instrumentele financiare derivate
Ministerul Apelor și Pădurilor
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale AGENTIA DE PLATI SI INTERVENTIE PENTRU AGRICULTURA SISTEMUL DE ECOCONDIŢIONALITATE DIN ROMÂNIA Martie 2019.
Practicarea pescuitului recreativ/sportiv pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării! Practicarea pescuitului recreativ/sportiv se face pe baza.
prin Banca Transilvania
Apa Prod S.A. Deva Calitatea rezidă în oameni și în managementul pe care ei îl fac. *** Sistemul Integrat de Management Calitate – Mediu – SSM.
Administraţia Fondului pentru Mediu
Viitoarea PAC și Directiva Nitrați Tg. Mureș, iunie 2019.
Practicarea pescuitului recreativ/sportiv pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării! Practicarea pescuitului recreativ/sportiv se face pe baza.
DEPUNEREA CERERII UNICE DE PLATĂ 2018 Aprilie 2019
Instrumente financiare (IF)
Tudor Pereanu Cosmina clasa a V-a prof. coordonator. Maria Mitroi
Prof. Valer Pop Şc.Gen.”Enea Grapini” Şanţ, Bistriţa-Năsăud
Contractul de voluntariat
Ministerul Apelor și Pădurilor
Viitoarea PAC și Directiva Nitrați Slatina, septembrie 2019.
DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII: Strategie si prognoze
Parametrii utilizati la stabilirea venitului OTS pentru perioada
Instrumentar de formare privind APE 7. 5
MINISTERUL JUSTIŢIEI ŞI LIBERTĂŢILOR CETĂŢENEŞTI ROMÂNIA DIRECŢIA DE PROBAŢIUNE “Prezentarea experienţei României în dezvoltarea sistemului naţional de.
TATUAJUL şi RISCURILE LUI
Instrumentar de formare privind APE 7. 2
Parametrii utilizati la stabilirea venitului OTS pentru perioada
Instrumentar de formare privind APE 1
H.G. 691/2015 SPAS identifică situaţiile de risc la care este supus copilul şi care impun acordarea de servicii şi beneficii. Situaţii de risc.
Ziua Internațională a Sănătății
Transcriere de prezentare:

DIRECȚIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ MUREȘ INTRODUCERE INTOXICAȚIA CU NITRAȚI GUNOIUL DE GRAJD CONCLUZII DR. CSIKI IRÉN ZSUZSÁNNA DR. STELIAN CARAGHIAUR

I. INTRODUCERE În compoziție gunoiul de grajd conține apa, azot, acid fosforic și potasiu În practicile agricole tradiționale, fertilizatorii minerali și dejecțiile animaliere sunt aplicate pe solul agricol pentru a crește aportul de nutrienți și a îmbunătăți calitatea culturii O parte din nitrați sunt absorbiți de rădăcinile plantelor iar surplusul rămas contaminează pânza freatică, regăsindu-se în râuri, lacuri sau în apele subterane. Când acest surplus de nutrienți se infiltrează prin terenul agricol și ajung în mediul înconjurător există riscul ca aceștia să devină poluanți, în principal din cauza nitraților proveniți din compușii azotați

II. INTOXICAȚIA CU NITRAȚI Nitrații pot avea în apă o dublă origine: Soluri bogate în săruri de azot – origine naturală Poluarea apei, direct cu nitrați (poluarea industrială, agricolă-gunoiul de grajd) sau prin descompunerea substanțelor organice Odată ingerați, nitrații se transformă în nitriți – substanțe mult mai toxice decât nitrații, în urma contactului cu microflora bacteriană a stomacului

II. INTOXICAȚIA CU NITRAȚI Nitraţii din apele de suprafaţă au două surse principale: apele subterane folosite în activităţile agricole; deversarea apelor uzate urbane, care pot conţine de asemenea substanţe azotoase În apa de fântână, concentraţiile crescute de nitraţi pot proveni din mai multe surse: compoziţia naturală a solului; folosirea pe scară largă a fertilizantelor azotoase; nerespectarea condiţiilor igienico-sanitare şi de amplasare a fântânilor

II. INTOXICAȚIA CU NITRAȚI Nitriții în sânge + hemoglobina » methemoglobina Apare un deficit de O2 » methemoglobinemia infantilă acută: 10-25% - formă ușoară 25-45% - formă medie > 50% - formă gravă Valori normale: Nitrați ≤ 50mg/l Nitriți ≤ 0.5 mg/l ►În 2018, din 205 fântâni și izvoare publice la nivelul județului Mureș, 81 au prezentat depășiri pentru parametrii nitrați și nitriți

II. INTOXICAȚIA CU NITRAȚI methemoglobinemia infantilă acută - aproape în exclusivitate la copiii mici din primul an de viață care sunt alimentați artificial Semne clinice: cianoză la față și extremități (la început) cianoză generalizată dispnee tahicardie agitație convulsii diaree sau constipație

II. INTOXICAȚIA CU NITRAȚI Tratament: vitamina C albastru de metilen întreruperea administrării de apă cu nitrați utilizarea unei surse alternative de apă sau utilizarea apei plate, dar în primul rând hrănirea naturală a sugarului o perioadă cât mai îndelungată în situaţiile în care alimentaţia naturală nu este posibilă, se recomandă mamelor din zonele cu risc să folosească pentru prepararea laptelui praf, apă plată/apă de masă necarbogazoasă

III. GUNOIUL DE GRAJD Conform Ordinului Ministrului Sănătății nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei: Art. 11 „(1) Distanţele minime de protecţie sanitară între teritoriile protejate* şi perimetrul unităţilor care produc disconfort şi riscuri asupra sănătăţii populaţiei sunt următoarele: Platforme pentru depozitarea dejecţiilor animale care deservesc mai multe exploataţii zootehnice, platforme comunale ...... 500 m Platforme pentru depozitarea dejecţiilor porcine ...... 1000 m *zone de locuit, parcuri, rezervaţii naturale, zone de interes balneoclimateric, de odihnă şi recreere, instituţii social - culturale, de învăţământ şi medicale

III. GUNOIUL DE GRAJD Art. 11 „(2) Pentru exploataţiile agrozootehnice prevăzute la alin. (1) pct. 1 - 20, platformele de depozitare a gunoiului de grajd pot fi amplasate în interiorul fermei, în zona cea mai îndepărtată de locuinţele vecine şi sursele de apă, dar nu la o distanţă mai mică decât cea prevăzută la art. 15 alin. (21), şi exploatate astfel încât să nu polueze sursele de apă şi să nu producă poluarea mediului şi risc pentru sănătatea populaţiei din proximitate. Art. 15 „(21) În gospodăriile cu un număr de animale mai mare decât cel prevăzut la alin. (1)* şi (2)*, adăposturile pentru creşterea animalelor se amplasează la distanţă de 50 m de cea mai apropiată locuinţă vecină şi sursă de apă destinată consumului uman * Se calculează conform tabelului de conversie din anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/669 al Comisiei din 28 aprilie 2016 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 808/2014 în ceea ce priveşte modificarea şi conţinutul programelor de dezvoltare rurală, publicitatea pentru aceste programe şi ratele de conversie în unităţi vită mare

III. GUNOIUL DE GRAJD Art. 20. - (1) Distanţele prevăzute la art. 11 alin. (1) pot fi modificate doar pe baza studiilor de impact asupra sănătăţii publice elaborate de persoane fizice şi juridice specializate, certificate conform metodologiei de efectuare a studiilor de impact asupra sănătăţii, aprobată de către ministrul sănătăţii Art. 20. – (6) Evaluarea impactului asupra stării de sănătate a populaţiei se realizează pentru unităţile prevăzute la art. 11 alin. (1), art. 5 alin. (1) - (3) şi pentru orice situaţii specifice gospodăriilor neprevăzute la art. 15, precum şi pentru obiective şi/sau activităţi care nu sunt supuse prevederilor legislaţiei privind protecţia mediului, dacă se apreciază că produc riscuri asupra sănătăţii populaţiei

IV. CONCLUZII Depozitarea și păstrarea gunoiului de grajd este necesar să se facă pe platforme special amenajate Pentru depozitarea îngrășămintelor organice se va acorda cea mai mare atenție prevenirii si protecției apelor și mediului împotriva poluării, prin următoarele măsuri: amplasarea în afara zonelor sensibile și departe de sursele de apă; capacitate de stocare suficientă; construcție corespunzătoare, care să înglobeze toate sistemele de siguranță și protecție; condiții de exploatare în sigurantă, optime și eficiente Împrăștierea fertilizatorilor minerali și a dejecțiilor animaliere trebuie făcută cu atenție, atât în ceea ce privește cantitatea, cât și perioada aplicării, pentru a reduce riscul supra- acumulării nutrienților și infiltrarea acestora

VĂ MULȚUMIM!