FINANŢAREA BAZATĂ PE CAZ Semestrul I, 2002

Slides:



Advertisements
Prezentări similare
Managementul Calității în Sănătate
Advertisements

Activități pregătitoare
Curtea Supremă a Republicii Croația
PRINCIPALELE REGLEMENTĂRI
Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală
Regulamentul cu privire la promovarea etică a medicamentelor
Vârsta a treia – prioritate pe agenda publică
CONDUCĂTORI AUTO PROFESIONIŞTI
Modificarea şi completarea unor acte normative - OUG nr.114/2018
INSTRUCȚIUNEA PRIVIND MANAGEMENTUL TEMELOR PENTRU ACASĂ ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR, GIMNAZIAL ȘI LICEAL V.TONU,șefa DÎHâncești.
Modificare nomenclator obligații Declarația 100
Publicitatea in cadrul societatii S.C.CLADI S.R.L
LEGE nr. 336 din 21 decembrie 2018 privind aprobarea Programului pentru stimularea angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură şi industria.
Prima casă sau credit standard?
OFERTA PRIVIND ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ȘI TEHNIC / ÎNVĂŢĂMÂNT DUAL DIN JUDEȚUL ILFOV- AN ŞCOLAR
Cadru legislativ Fondurile deschise de investitii
Reorganizarea judiciară, între mit și realitate
BANCA TRANSILVANIA, JUCATOR IN DIVIZIA A
Campanie de informare a Reprezentanţei Comisiei Europene în România
Comisia Naţională a Pieţei Financiare
Mecanismul de alertă în temeiul Directivei 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului.
Transmiterea veştilor proaste
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor
Cardul Electronic de Asigurări de Sănătate
BANII, FRAUDA ŞI POLITICIANUL
Ministerul Apelor și Pădurilor
TOATE drepturile fundamentale pentru TOATE persoanele cu dizabilităţi!
Autori: Dr. Mioara Radu, Dr. Mihaela Gaiculescu, Dr
Metodologia de organizare şi funcţionare a învăţământului dual
MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE
Informații referitoare la reconcilierea contului de regularizare
PROCESE FEEDBACK FUNDAMENTALE
<Solutii de recuperare a creantelor comerciale>
PROIECTUL EDUCAŢIONAL
Simulare de examen Psihologie medicală
3D Secure Un standard care s-a impus cu autoritate în România,
Rolul sistemului bancar în finanţarea dezvoltării economiei
Unităţi de învăţământ Calendarul activităților specifice pentru stabilirea cifrei de școlarizare
Riscuri operationale - definitie
ECONOMISIREA SI CREDITAREA PENTRU DOMENIUL LOCATIV
CONFERINTA “CRESTERE SUSTENABILA: ROLUL MEDIULUI DE AFACERI IN ECHILIBRUL MACROECONOMIC SI IN CONVERGENA REALA” 28 OCTOMBRIE 2015 SPINOASA PROBLEMA A CONTEXTULUI.
STRATEGIE PRIVIND EDUCAȚIA ȘI FORMAREA PROFESIONALĂ (Draft document) Perioada de programare Reuniunea Comitetului Consultativ Tematic Educație.
Standardele Internaţionale de Contabilitate (IAS)
EVOLUŢIA ŞI SITUAŢIA DEPOZITELOR
Informatica in economie
Bilanţ Absorbţia fondurilor structurale și de coeziunie
Ce este EURES ? EURES* - reţea de cooperare între Comisia Europeană, serviciile publice de ocupare a forţei de muncă din statele membre ale Spaţiului Economic.
Prima rectificare a anului 2019
  GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII, COMERŢULUI ŞI MEDIULUI DE AFACERI  Agenţia pentru Implementarea proiectelor şi Programelor.
care vor să demareze o afacere în mediul urban, cu fonduri europene
METODA PROIECTULUI.
MOBILITĂŢI INDIVIDUALE DE FORMARE CONTINUĂ
MĂSURI DE INFORMARE ŞI PUBLICITATE
Ministerul Apelor și Pădurilor
B U G E T U L F A M I L I E I ȘCOALA GIMNAZIALĂ, NR.1, MOISEI
Apa Prod S.A. Deva Calitatea rezidă în oameni și în managementul pe care ei îl fac. *** Sistemul Integrat de Management Calitate – Mediu – SSM.
Calea spre succes. O educatie mai buna pentru toti
Viitoarea PAC și Directiva Nitrați Tg. Mureș, iunie 2019.
PARTENERIATUL CU BCR IN CADRUL PROIECTELOR FINANTATE DIN FONDURI EUROPENE
Scoala Gimnaziala “Alexandru Ivasiuc” REZULTATE EVALUARE NATIONALA
Aspecte juridice referitoare la piata de retail
Facilităţi fiscale şi modificarea Codului fiscal
Contractul de voluntariat
Ministerul Apelor și Pădurilor
Mediul antreprenorial in România
V v STAR Școala Tehnologică Austriacă din România.
Ghid STEMI - dovezi si controverse
Robert C. Rekkers Director General, Banca Transilvania
PORTOFOLIUL PROFESORULUI METODIST
Transcriere de prezentare:

FINANŢAREA BAZATĂ PE CAZ Semestrul I, 2002 1/29/2019 FINANŢAREA BAZATĂ PE CAZ Semestrul I, 2002 Mamaia, septembrie 2002 CINE SUNT EU? Coordonator proiect DRG şi unele date sunt unele de la biroul DRG (ne asumăm răspunderea pentru ele) Alte date pacientii contractati şi acceptaţi la plată de CJAS, plus sumele contractate şi finale decontate SUNT DE LA CNAS (colectate de la CJAS, dacă sunt erori nu e vina noastră) ROLUL meu de OBSERVATOR Dr. Paul Radu, IMSS Coordonator Proiect DRG

Obiectivele prezentării 1/29/2019 Obiectivele prezentării Descrierea finanţării bazate pe caz a celor 23 de spitale din proiectul naţional DRG Discutarea problemelor rezultate din experienţa finanţării în sem. I 2002 Dezvoltarea unor recomandări pentru îmbunătăţirea continuă a mecanismului de finanţare bazată pe caz Rol de a prezenta obiectivele 1/29/2019

Caracteristicile finanţării bazate pe caz în anul 2002 1/29/2019 Caracteristicile finanţării bazate pe caz în anul 2002 Buget “neutru”al spitalului: Se utilizează tarife pe caz ponderat, proprii pentru fiecare spital în parte Spitalele primesc un buget asemănător cu cel din anul precedent, dacă îşi menţin acelaşi nivel de activitate (exprimat prin numărul şi tipul pacienţilor externaţi) Mecanism de finanţare prospectivă Proces de decontare şi regularizare trimestrială SA FIE CLAR CE-I BUGET NEUTRU! 1/29/2019

Etapele procesului de finanţare bazată pe caz Contractarea şi stabilirea prospectivă a bugetului anual (trimestrial şi lunar) al spitalului Raportarea şi validarea pacienţilor externaţi Decontarea lunară şi regularizarea trimestrială (câştig de maxim 10% peste suma contractată) 1/29/2019

A. Contractarea (I) Date necesare pentru stabilirea sumei contractate (SC): Numărul prognazat de cazuri externate pe 2002 (negociat cu CJAS) – NC2002 Tipul cazurilor externate (exprimat prin ICM din anul 2001 – anexa 5 din normele CoCa pentru spitale în 2002) – ICM2001 Tariful pe caz ponderat pentru fiecare spital (anexa 6 din normele CoCa pentru spitale pe 2002) – TCP2002 SC = NC2002 x ICM2001 x TCP2002 1/29/2019

A. Contractarea (II) Suma contractată se împarte pe trimestre şi pe luni Pe baza sumei contractate, spitalul primeşte avansuri lunar, până la decontarea şi regularizarea trimestrială Suma contractată reprezintă baza comportamentului viitor al spitalului! 1/29/2019

A. Contractarea (III) 1/29/2019 1/29/2019 DE unde stim cum au contractat? Ne uitam fata de anul precedent. M-Ciuc este la peste 100% Sp. Universitar are date invalide pentru anul 2001 (incl. Balneologia, etc.) Toate spit. Univ. au sub 70% 1/29/2019

1/29/2019 A. Contractarea (IV) 4 spitale au contractat între 90-100% din externările anului precedent 2 spitale au contractat între 80-90% din externările anului precedent 8 spitale au contractat între 70-80% din externările anului precedent 7 spitale au contractat sub 70% din externările anului precedent un spital a contractat mai multe cazuri decât cele din anul precedent - sub 90% e acceptabil stiind ca exista acel maxim 10% ce se poate cistiga, plus noile conditii de validare (transferurile intraspitalicesti) 1/29/2019

A. Contractarea (V) - Concluzii 1/29/2019 A. Contractarea (V) - Concluzii Teoretic mecanismul a fost înţeles Practic mecanismul a fost folosit în multe cazuri doar pentru a stabili sumă oarecare, fără nici o legătură cu activitatea viitoare, reală, a spitalului Chiar dacă prin Contractul Cadru s-a preconizat contractarea unui buget “neutru”, pentru majoritatea spitalelor acest lucru nu s-a reflectat în contractele încheiate cu CJAS 1/29/2019

B. Raportarea şi validarea (I) 1/29/2019 B. Raportarea şi validarea (I) Raportarea cazurilor externate se face conform Ord. CNAS 29, 46 şi 181/2002 Validarea cazurilor se face de către Biroul DRG – CNAS în baza instrucţiunilor MSF/CNAS (9 reguli de invalidare) Evaluarea cazurilor invalidate (reinternările în aceiaşi zi) se face prin Comisia de Analiză formată din spital şi CJAS Comisia de Analiza se ocupa de problema reinternarilor (deocamdata in aceiasi zi, considerate transferuri intraspitalicesti). Reguli invalidare: vârstă, DS, negrupabili, alte servicii, secţii, transfer intraspitalicesc, externări ATI, neasiguraţi, internări la cerere) 1/29/2019

B. Raportarea şi validarea (II) 1/29/2019 B. Raportarea şi validarea (II) - fruntase sunt M. Ciuc şi Pascani, codase Oltenita si Floreasca 1/29/2019

B. Raportarea şi validarea (III) 1/29/2019 B. Raportarea şi validarea (III) Ce-i cu Timisoara (nu au stiut sa contracteze?) Unele spitale au distribuit pacientii contractati anual doar pe 3 trimestre? 1/29/2019

B. Raportarea şi validarea (IV) 1/29/2019 B. Raportarea şi validarea (IV) Ne arata nivelul activitatii fata de anul 2001 Cazuri speciale: Timisoara Universitar Buc cu date invalide pe 2001 Efectul ATI, transferuri si reinternari in reducerea nr. fata de anul trecut 1/29/2019

B. Raportarea şi validarea (V) 1/29/2019 B. Raportarea şi validarea (V) Majoritatea spitalelor au validate peste 98% din cazurile raportate (cel mai slab are 91,7%) Există un raport de evaluare a pacienţilor invalidaţi, de la o Comisie de Analiză Majoritatea spitalelor au validat mai mulţi pacienţi decât au contractat (19 spitale) Doar 3 din 23 de spitale şi-au crescut numărul cazurilor externate cu peste 5% faţă de 2001 21 din 23 de spitale au un nivel de activitate între 90 - 110% din anul 2001 Cele 3 cu peste 5% sunt Timisoara, Coltea si Pascani 1/29/2019

1/29/2019 C. Decontarea (I) Avansul şi decontarea lunară conform normelor Contractului Cadru pe 2002, Ord. CNAS şi instrucţiunilor CNAS/MFP Decontarea şi regularizarea trimestrială pe baza numărului (NCV2002),tipurilor cazurilor validate (ICM2002) şi tarifului pe caz ponderat (TCP), ce determină suma realizată (SR): SR = NCV2002 x ICM2002 x TCP2002 Posibilitate de câştig suplimentar de maxim 10% peste suma contractată, sau Posibilitate de nerealizare a sumei contractate 1/29/2019

C. Decontarea (II) Trebuiau sa fie toate 100%. CE S-A intimplat? 1/29/2019 C. Decontarea (II) Trebuiau sa fie toate 100%. CE S-A intimplat? Cimpina a trimis o cerere ca a uitat niste pacienti – vezi mecanismul de back-up cu discheta (Ungaria) sau electronic mai bine reglementat. Vezi ce-i cu Timisoara! 1/29/2019

C. Decontarea (III) Legătură cu materialul lui Dana!! 1/29/2019 Referire la materialul lui Cristi cu variatia lunara (upcoding sau mai multa preocupare de la 1 Ianuarie?) 1/29/2019

1/29/2019 C. Decontarea (IV) CE E SUMA REALIZATA? – vezi slide-ul anterior, adică ce bani sunt in concordanţă cu cayurile pe care le-au tratat spitalele Doar Caransebesul nu a putut realiza suma contractata (mai putini pacienti) 1/29/2019

C. Decontarea (V) 1/29/2019 1/29/2019 Cum au depasit pragul de 10%? Cum se explica neplata pina la contractat la cei care au avut “realizari” bune? 1/29/2019

C. Decontarea (VI) Cazul Sf. Gheorge cu 63 pac. Ponderati in plus! 1/29/2019 C. Decontarea (VI) Cazul Sf. Gheorge cu 63 pac. Ponderati in plus! Cum se descurca cei cu 50% suma decontata? 1/29/2019

C. Decontarea (VII) - Concluzii 1/29/2019 C. Decontarea (VII) - Concluzii CJAS au acceptat cazurile validate de biroul DRG – CNAS la 21 de spitale 12 spitale au crescut ICM cu peste 5%, iar 3 spitale au crescut ICM cu peste 10% Un singur spital a scazut ICM În general suma realizată a depăşit cu peste 10% suma contractată (la 17 spitale) Doar un singur spital nu a realizat suma contractată Explicatiile legale la Campina si Timisoara Tg. Mures are ICM 99,2% Caransebes are 98,7% din suma contractata 1/29/2019

C. Decontarea (VIII) - Concluzii 1/29/2019 C. Decontarea (VIII) - Concluzii La unele spitale (10) s-au decontat sume cu peste 10% mai mari decât cele contractate (cum? acte adiţionale?) La alte spitale (8) s-au decontat sume mai mici decât cele contractate, deşi spitalele au realizat sume mai mari decât cele contractate (cum? acte adiţionale?) Un spital a primit o sumă mai mare chiar decât cea realizată (+0,86%, aferentă la 63 de pacienţi ponderati; cum?) Dana are deja modelul cu act aditional de la Alba. Atunci unde mai e ideea de prospectiv? Idem la cei carora s-au dat bani sub contractat. Exemplul cu Cimpulung! Rolul inflatiei si 1,22 de la inceputul anului 1/29/2019

C. Decontarea (IX) - Concluzii 1/29/2019 C. Decontarea (IX) - Concluzii 6 din 23 spitale au primit între 90 - 100% din suma realizată 7 din 23 spitale au primit între 80 - 90% din suma realizată 4 din 23 spitale au primit între 70 - 80% din suma realizată 3 din 23 spitale au primit între 60 - 70% din suma realizată 2 din 23 spitale au primit între 50 - 60% din suma realizată Cele 3 sunt Pantelimon, Iasi si Coltea Cele 2 sunt Tg. Mures si Timisoara Cum au supravietiut acestea 5? 1/29/2019

C. Decontarea (X) - Concluzii 1/29/2019 C. Decontarea (X) - Concluzii Rolul contractării unui buget “neutru” ca mecanism prospectiv de finanţare nu a fost îndeplinit la toate spitalele Trebuie studiat rolul complementar al contractelor adiţionale pentru alte tipuri de servicii spitaliceşti (urgenţă, dializă, programe naţionale etc.) Datele privind contractarea şi decontarea nu dau informaţii despre nivelul cheltuielilor acestor spitale în Sem. I 2002! Inflatia trimestriala prin norme la COCA Contracte refacute doar in situatii speciale (reglementari clare)! Cum completeaza fin. DRG celelalte servicii sau surse suplimentare? NU STIM INCA EVOLUTIA CHELTUIELILOR SI NU SUNT STIMULENTE DE ECONOMISIRE! 1/29/2019

Situaţia finanţării pe caz; Sem. I 2002 1/29/2019 Situaţia finanţării pe caz; Sem. I 2002 De studiat individual tabelul A4 din materialele primite Comentariile suplimentare pot fi facute si in sesiunea de dupa-amiaza 1/29/2019

1/29/2019 Recomandări Continuarea pregătirii specifice este esenţială pentru viitor Funcţionarea corectă şi transparentă a finanţării bazate pe caz necesită ca procesele de contractare şi decontare să se desfăşoare în baza unor reguli clare, care să fie respectate la nivel naţional Finanţarea bazată pe caz trebuie corelată cu celelalte mecanisme financiare (atât pentru serviciile spitaliceşti, cât şi pentru celelalte servicii de sănătate) Pentru restul tarii anul 2003 este anul de pregatire si invatare! Reguli clare la contractare SI RESPECTATE! LIPSA PERMISIUNII PENTRU DATORII! 1/29/2019