ATITUDINILE ŞI COMPORTAMENTUL ADOLESCENŢILOR Data: ianuarie, 2007 Realizat pentru: Josh McDowell Ministry

Obiective Evaluarea atitudinii copiilor cu vârste între 11 şi 17 ani faţă de moralitate şi religie: Evaluarea atitudinilor faţă de relaţiile din familie Evaluarea atitudinii în relaţiile cu cei de sex opus Identificarea comportamentului obişnuit în raport cu activităţile zilnice Identificarea credinţelor şi perspectivelor respondentului Explorarea religiozităţii mediului în care trăiesc respondenţii Evaluarea atitudinii credincioşilor născuţi din nou, în funcţie de vârstele acestora

Metodologie » Metoda de cercetare Publicul ţintă Sondaj Publicul ţintă Tinerii de ambele sexe, cu vârste cuprinse între 11 şi 17 ani şi care locuiesc în mediul urban Forma de colectare a datelor Chestionar completat de respondent Metoda de eşantionare Eşantionare probabilistică, eşantionare naţională (urbană) reprezentativă. Eşantionul e reprezentativ pentru provinciile istorice, gradul de urbanizare, vârstă şi sex. Dimensiunea eşantionului Studiul s-a făcut pe un eşantion de 1 141 de persoane. Pentru a realiza o analiză aprofundată a credincioşilor născuţi din nou, am folosit un număr de 447 de respondenţi, aproximativ 50 de respondenţi pentru fiecare grupă de vârstă. Perioada de studiu 6-26 noiembrie 2006

» Metodologie Am intervievat respondenţii utilizând două metode: interviuri în şcoli interviuri în organizaţii (grupuri de tineri) Prin urmare, am realizat un eşantion de 1141 de respondenţi, care au fost împărţiţi în două categorii: „Credincioşi născuţi din nou” şi „Eşantionul principal”. Credincioşi născuţi din nou ~ respondenţi care cred că după moarte vor merge în Rai întrucât şi-au mărturisit păcatele şi L-au acceptat pe Isus Cristos ca Mântuitor. Eşantionul principal ~ restul respondenţilor. Astfel, eşantionul credincioşilor născuţi din nou cuprinde toţi respondenţii din organizaţii plus un număr de 117 adolescenţi credincioşi intervievaţi în şcoli. Eşantionul principal este format exclusiv din respondenţi intervievaţi în şcoli.

Agenda Relaţiile familiale Relaţiile cu persoane de sex opus Pentru fiecare secţiune... Care sunt principalele atitudini şi comportamente ale adolescenţilor români? Care sunt principalele diferenţe dintre „Credincioşii născuţi din nou” şi „Eşantionul principal”? Care sunt cele mai relevante diferenţe în funcţie de vârstă, gen, note sau experienţă sexuală? Relaţiile familiale Relaţiile cu persoane de sex opus Provocările zilnice Mediul religios Caracteristici Concluzii

Partea 1- Relaţiile familiale CE ESTE O FAMILIE ? RELAŢIILE CU PĂRINŢII DESCRIEREA MEDIULUI FAMILIAL ATITUDINI ÎN CEEA CE PRIVEŞTE CĂSNICIA

Relaţiile familiale Ce este o familie? Cea mai populară printre adolescenţii români este definiţia bilologică a familiei. Pentru aproape o treime dintre respondenţi, familia se leagă de termeni precum iubire şi purtare de grijă. Atunci când se iau în calcul posibilitatea de a întemeia o familie, Credincioşii născuţi din nou se gândesc în principal la căsătorie şi la copiii pe care îi vor avea. Adolescenţii cu note mici şi cei ai căror părinţi sunt divorţaţi sau separaţi au şanse mai mari să definească familia ca fiind un grup de oameni ce trăiesc împreună sau ca indivizi care împărtăşesc acelaşi set de valori. Respondenţii care au întreţinut relaţii sexuale vorbesc mai degrabă despre familie în termeni de iubire şi purtare de grijă.

Relaţiile familiale Relaţia cu părinţii În general, relaţia respondenţilor cu mama lor este mai apropiată şi mai deschisă: fie pentru a cere sfaturi, fie pentru a-şi exprima sentimentele sau pentru a discuta problemele personale. Figura paternă Aproape jumătate dintre respondenţi sunt mândri de tatăl lor. Fetele sunt înclinate să nu-şi discute niciodată problemele personale cu tatăl lor. Manifestarea afecţiunii tatălui este mai evidentă pentru cei cu vârste mai mici. Figura maternă Fetele, mai mult decât băieţii, caută să primească sfaturi de la mamele lor şi să discute despre probleme personale. Tendinţa e ca adolescenţii care au întreţinut relaţii sexuale să nu se simtă mândri de mamele lor, să nu le ceară sfaturi şi să nu discute cu ele probleme personale. Familiile credincioşilor născuţi din nou sunt mai dispuse să petreacă timp cu copiii şi să îşi arate dragostea faţă de aceştia şi unii faţă de alţii.

Relaţia cu părinţii Timpul petrecut discutând cu părinţii Diferenţe între categorii (nivel de încredere: 95%)   Adolescenţii petrec mai mult timp discutând cu mamele lor despre lucruri care contează pentru ei. Valoarea medie (pentru ambele grupe) este de aproximativ 90 de minute pe săptămână cu mamele şi aproximativ 50 de minute cu taţii. În general, respondenţii din eşantionul principal manifestă o tendinţă mai accentuată spre a nu discuta deloc problemele importante cu părinţii. Eşantion principal* Credincioşi născuţi din nou* Nu ştiu/ Nu răspund 8.7 0.8 0.1 % 2.8  0.9  10.4   22.2 15.1  20.4  4 ore sau mai mult  15.5  21.5 22.4  Între 1 şi 4 ore 21.4  26.0 Între 10 minute şi 1 oră 23.6 26.3 29.6 Mai puţin de 10 minute 26.4 25.7 23.1 Nu vorbesc cu tatăl meu/ cu mama mea 24.3  18.9  6.8 6.9   Tatăl Mama Tatăl Mama Media (minute) 49.10 89.97 57.05 90.27 *Baza: Respondenţii care au indicat timpul petrecut cu părintele Î 8. Într-o săptămână normală, cât timp petreci discutând cu mama ta despre problemele personale foarte importante pentru tine? Î 5. Într-o săptămână obişnuită, cât timp petreci discutând cu tatăl tău despre problemele personale foarte importante pentru tine?

Descrieri ale căminului Relaţiile familiale Descrieri ale căminului Majoritatea celor chestionaţi se simt în siguranţă şi iubiţi acasă. Acest sentiment îl trăiesc mai ales adolescenţii care se simt aproape de ambii părinţi şi petrec mai mult timp discutând cu părinţii lor. Adolescenţii credincioşi născuţi din nou nu sunt atât de predispuşi să se simtă stânjeniţi acasă sau să menţioneze că se simt iubiţi uneori, dar alteori nu. E mai probabil ca adolescenţii cu note mai mari şi cei mai tineri să se simtă iubiţi şi în siguranţă acasă. Cei care se simt iubiţi doar uneori, iar alteori nu este posibil să fi întreprins diferite acţiuni legate de întâlniri cu persoane de sex opus.

Relaţiile familiale Atitudini faţă de căsnicie Adolescenţii au fost în covârşitoare majoritate de acord cu ideea că Dumnezeu a intenţionat ca o căsnicie să dăinuiască întreaga viaţă, credincioşii născuţi din nou înregistrând un procent sensibil mai mare. În acelaşi timp, aceştia au indicat că au avut o experienţă familială pozitivă. Cea mai mare divergenţă de opinii între cele două grupuri s-a înregistrat în dreptul ideii că oricine ar trebui să se aştepte ca în cele din urmă să aibă parte de un divorţ. Adolescenţii credincioşi născuţi din nou vor pune mai mare preţ, statistic vorbind, pe responsabilitate în raport cu căsătoria: sunt de acord că părinţii nu ar trebui să divorţeze dacă au copii împreună şi îşi doresc să aştepte/să fi aşteptat să-şi înceapă viaţa sexuală până după căsătorie. Valorile familiei şi ale căsniciei sunt considerate de către credincioşii născuţi din nou ca fiind principalii poli ai societăţii româneşti: aproximativ 60% au căzut de acord cu faptul că dacă se va destrăma familia tradiţională, societatea românească se va prăbuşi (comparativ cu doar 30% în cazul respondenţilor din eşantionul principal).

Partea a 2-a – RELAŢIILE CU PERSOANE DE SEX OPUS EXPERIENŢA SEXUALĂ ATITUDINI FAŢĂ DE DIFERITE ACTIVITĂŢI CE ŢIN DE COMPORTAMENTUL SEXUAL FACTORI DE INFLUENŢĂ

Relaţiile cu persoane de sex opus Experienţa sexuală - Atitudini faţă de diferite activităţi ce ţin de comportamentul sexual Experienţa sexuală este un aspect care a determinat o diferenţiere categorică între cele două grupuri: eşantionul principal şi credincioşii născuţi din nou. Majoritatea celor chestionaţi s-au ţinut de mână cu o persoană de sex opus. Aproximativ 23% din eşantionul principal şi aproximativ 9% dintre credincioşii născuţi din nou au avut relaţii sexuale. Adolescenţii credincioşi născuţi din nou au mai puţină experienţă sexuală decât eşantionul principal de adolescenţi. De asemenea, sunt mai puţin permisivi faţă de oricare din activităţile intime menţionate. Procentual, băieţii par a fi mai experimentaţi şi, în acelaşi timp, mai toleranţi (din perspectiva moralităţii) cu diferite activităţi sexuale. De asemenea, experienţa sexuală variază în funcţie de vârstă: în cazul respondenţilor mai tineri probabilitatea ca ei să fi desfăşurat activităţi cu conotaţii sexuale este mai redusă.

Relaţiile cu persoane de sex opus Factori de influenţă Dintre motivele care ar putea influenţa decizia adolescenţilor de a face sex cu o persoană de sex opus, a fi îndrăgostit de persoana respectivă şi intenţia de a se căsători cu ea sunt în fruntea listei. Pentru ambele grupe, factorul cu cel mai mic grad de influenţă este încurajarea prietenilor. Credincioşii născuţi din nou sunt mai puţin predispuşi la a fi influenţaţi (în orice fel) în ceea ce priveşte activităţile cu conotaţii sexuale. Băieţii sunt mai influenţabili decât fetele în raport cu oricare dintre factorii menţionaţi, atât în cazul eşantionului principal, cât şi în cazul credincioşilor născuţi din nou.

Partea a 3-a – PROVOCĂRILE ZILNICE TRĂSĂTURI DE PERSONALITATE ACTIVITĂŢI RECENTE MULŢUMIT(Ă) DE VIAŢĂ TRĂSĂTURI DE PERSONALITATE FACTORI DE INFLUENŢĂ VALORI ETICE REALIZĂRI VIITOARE

Provocările zilnice Activităţi recente Vizionarea posturilor de muzică se află în topul preferinţelor. 58% din credincioşii născuţi din nou şi 68% din eşantionul principal au copiat la un test sau orice altă formă de examinare în ultimele trei luni. Activităţile cele mai rar menţionate atât în cazul eşantionului principal, cât şi în cazul credincioşilor născuţi din nou sunt folosirea de substanţe ilegale şi tentativele de suicid. Probabilitatea ca adolescenţii credincioşi născuţi din nou să fi făcut unele din activităţile menţionate în această secţiune este mai mică. Probabilitatea ca băieţii să fi vizionat filme sau să fi răsfoit reviste pornografice în ultimele trei luni este mai mare decât în cazul fetelor. Totodată, sunt mai mari şansele ca băieţii să fi fumat, să fi cosumat alcool, să fi jucat jocuri de noroc sau să fi intenţionat să rănească fizic pe cineva. E mult mai probabil ca fetele să fi rănit emoţional o altă persoană în ultimele trei luni.

Credincioşi născuţi din nou Mulţumit(ă) de viaţă Aproape jumătate dintre respondenţi sunt foarte mulţumiţi de viaţa lor, în vreme ce cealaltă jumatate este puţin mulţumită. E mai probabil ca băieţii, adolescenţii mai tineri şi cei cu note mai mari să fie foarte mulţumiţi de viaţa lor. Credincioşi născuţi din nou N=447 Eşantion principal N=694 4.3 % 3.4 1.4 1.1 7.3 Nu ştiu/ Nu răspund 9.8 Deloc mulţumit(ă) 43.6 42.5 Nu prea mulţumit(ă) Oarecum mulţumit(ă) Foarte mulţumit(ă) 43.3 43.2 Î 17. În general, cât eşti de mulţumit(ă) de viaţa ta?

Trăsături de personalitate (1) superior la (nivel de încredere: 95%) % Gradul de acord Eşantion principal N=694 Credincioşi născuţi din nou N=447 Demn de încredere Încrezător în sine Fericit Ambiţios Temperamental Optimist în ceea ce priveşte viitorul Responsabil În căutarea unor răspunsuri Î 18. Care dintre următoarele atribute sau expresii te caracterizează ?

Trăsături de personalitate(2) superior la (nivel de încredere: 95%) % Gradul de acord Credincioşi născuţi din nou N=447 Eşantion principal N=694 În căutarea sensului vieţii Sensibil Persoană atractivă fizic Religios Creştin devotat Am încredere în oameni Foarte popular Optimist în ceea ce priveşte viitorul României Î 18. Care dintre următoarele atribute sau expresii te caracterizează ?

Trăsături de personalitate (3) superior la (nivel de încredere: 95%) % Gradul de acord Credincioşi născuţi din nou N=447 Eşantion principal N=694 Foarte inteligent Spiritual Leneş Văzut de alţii ca fiind un lider Sceptic Dezamăgit Singuratic Î 18. Care dintre următoarele atribute sau expresii te caracterizează ?

Provocările zilnice Factorii de influenţă Am împărţit factorii de influenţă în trei grupe mari: media, factori religioşi, familie şi prieteni (aceasta din urmă incluzând şi profesorii). Din grupul de factori media, muzica are o influenţă majoră asupra gândurilor şi acţiunilor adolescenţilor. Liderii politici naţionali exercită cea mai mică influenţă asupra adolescenţilor. Factorii religioşi (credinţa creştină, Biblia) îi influenţează mai mult pe credincioşii născuţi din nou. Cei care au declarat că au întreţinut relaţii sexuale cu o persoană de sex opus sunt mai puţin influenţabili în raport cu orice factor religios. Dintre membrii familiei, părinţii au cea mai mare influenţă asupra adolescenţilor. Pentru credincioşii născuţi din nou, părinţii şi, de asemenea, fraţii sau surorile sunt factori de influenţă majoră. Pentru ambele grupe, prietenii exercită o influenţă mai mare asupra lor decât profesorii.

Provocările zilnice Valori etice În general, adolescenţii sunt familiari cu credinţele religioase, dar importanţa lor nu e suficient de mare pentru a învinge tendinţa de a încălca regulile atunci când devine avantajos („în ziua de astăzi, a minţi e uneori necesar” sau „uneori trebuie să încalci regulile în folosul tău”). Adolescenţii au tendinţa de a defini moralitatea în funcţie de vieţile lor particulare: mai mult de jumătate din ei au aprobat ideea că „Ştii că ceva este bun din punct de vedere etic sau moral atunci când aduce rezultate bune în viaţa ta”. Credincioşii născuţi din nou sunt mai ataşaţi de principiile religioase şi mai puţin tentaţi de minciună şi încălcarea regulilor. Probabilitatea e mai mare ca acestea din urmă să fie practicate în cazul celorlalţi respondenţi. De asemenea, rezultatele au variat în funţie de vârstă: cu cât sunt mai tineri respondenţii cu atât sunt mai puţin de acord că „uneori trebuie să încalci în folosul tău”. Fetele, mai mult decât băieţii, au declarat că credinţa ocupă un loc foarte important în viaţa lor şi au fost în procent mai mare de acord că universul a fost creat de Dumnezeu.

Provocările zilnice Realizări viitoare Am împărţit afirmaţiile referitoare la realizările viitoare în trei mari grupe: familie şi prieteni, realizări personale şi alte tipuri de realizări (unde am inclus ambiţiile mai mult sau mai puţin abstracte). În grupa familie şi prieteni, dorinţa predominantă e de a avea prietenii apropiate, strânse în cazul eşantionului principal şi de a avea un singur partener de căsnicie pentru întreaga viaţă în cazul credincioşilor născuţi din nou. Aproximativ 70% dintre cei chestionaţi (în cazul ambelor grupe) îşi doresc să aibă copii. Cele mai râvnite lucruri din cadrul grupei de Realizări personale sunt sănătate fizică şi un scop clar în viaţă. Se poate observa că, statistic, ambiţiile privitoare la carieră şi recompense materiale au o valoare mai mare în cazul eşantionul principal decât pentru credincioşii născuţi din nou. Din categoria alte realizări, a fi un om integru/demn/cinstit se află în fruntea listei, cu o proporţie semnificativ mai mare pentru credincioşii născuţi din nou. Ambiţiile religioase (a avea o relaţie apropiată cu Dumnezeu şi a fi activ într-o biserică) sunt de o importanţă mai mare pentru adolescenţii credincioşi născuţi din nou.

Partea a 4-a – MEDIUL RELIGIOS FRECVENTAREA SERVICIILOR RELIGIOASE FRECVENŢA ACTIVITĂŢILOR RELIGIOASE IMPORTANŢA CREDINŢEI CREŞTINE CREDINŢELE RELIGIOASE ANGAJAMENTUL FAŢĂ DE ISUS CRISTOS REPREZENTAREA LUI DUMNEZEU AFIRMAŢII CU PRIVIRE LA CEEA CE VA FI DUPĂ MOARTE

Frecventarea serviciilor religioase Tipul de biserică superior la (nivel de încredere: 95%) Majoritatea celor chestionaţi merg la biserici ortodoxe (eşantionul principal), în vreme ce credincioşii născuţi din nou merg în general la biserici neoprotestante. Cei care au declarat că nu merg la biserică fac parte din eşantionul principal. % Ortodoxă Catolică Protestantă Neoprotestantă Alta Nu merg la biserică % Eşantion principal N=694 Credincioşi născuţi din nou N=447 Î 22. Ce biserică frecventezi?

Nivelul de frecvenţă al serviciilor religioase superior la (nivel de încredere: 95%) 13.3 14.8 16.3 Rar 23.6 4.4 - 1.2 NŞ/NR* 6.1 8.8 0.9 4.6 Nicio-dată 9.3 10.6 16.0 17.2 % Săptă-mânal 12.6 9.9 22.4 17.6 De 2-3 ori pe lună 5.9 6.3 8.4 10.0 O dată pe lună 29.3 45.2 37.6 33.0 Numai la evenimente sau sărbători religioase importante 100.0 Total Fraţii şi surorile care locuiesc împreună cu tine. Tata Tu Mama Eşantion principal (N=694) 5.6 4.9 6.3 Rar 6.9 5.1 - 2.2 NŞ/NR* 2.9 0.0 3.4 Nicio-dată 62.2 53.5 74.7 62.4 % Săptă-mânal 8.7 9.4 8.1 11.9 De 2-3 ori pe lună 4.0 3.8 O dată pe lună 9.6 16.3 7.6 Numai la evenimente sau sărbători religioase importante 100.0 Total Fraţii şi surorile care locuiesc împreună cu tine. Tata Tu Mama Credincioşi născuţi din nou (N =447) *N/A= părintele nu este viu sau cunoscut sau nu există fraţi sau surori Î 23. Cât de des merg la biserică următoarele persoane?

Frecvenţa activităţilor religioase superior la (nivel de încredere: 95%) 0.0 1.0 1.2 NŞ/NR 100.0 88.7 4.2 1.1 2.1 3.8 Participi la Şcoala Duminicală 87.8 5.8 1.3 2.0 3.0 Faci parte dintr-un grup de studiu al Bibliei 92.9 3.7 0.4 1.9 Conduci un mic grup de studiu biblic 80.1 45.8 3.6 Niciodată 4.5 7.5 69.0 % Săptămâ-nal 4.0 5.1 10.2 2-3 ori pe lună 2.3 6.7 Odată pe lună 9.1 33.9 Rar Total Participi la activităţile unui grup de tineri la biserică Citeşti din Biblie Te rogi lui Dumnezeu Eşantion principal (N=694) 0.0 0.7 0.4 NŞ/NR 100.0 33.8 3.4 1.6 7.8 53.5 Participi la Şcoala Duminicală 30.0 7.2 2.7 10.7 49.4 Faci parte dintr-un grup de studiu al Bibliei 77.6 7.4 2.0 10.3 Conduci un mic grup de studiu biblic 19.7 8.9 0.2 Niciodată 54.1 62.4 90.8 % Săptămâ-nal 10.5 4.9 2-3 ori pe lună 2.9 Odată pe lună 12.5 3.1 Rar Total Participi la activităţile unui grup de tineri la biserică Citeşti din Biblie Te rogi lui Dumnezeu Credincioşi născuţi din nou (N=694) Î 24. Cât de des desfăşori următoarele activităţi?

Frecventarea bisericii după absolvirea şcolii superior la (nivel de încredere: 95%) Aproximativ 75% din credincioşii născuţi din nou vor frecventa regulat biserica odată cu absolvirea şcolii, conform statisticilor. Rezultatele au variat în funcţie de experienţa sexuală, în sensul că şansele sunt mai mici ca respondenţii care au avut contacte sexuale să frecventeze biserica în mod regulat odată cu absolvirea şcolii. Eşantion principal N=694 Credincioşi născuţi din nou N=447 % 0.0 Deloc probabil 4.4 2.7 18.3 21.5 Nu foarte probabil Probabil 50.4 75.8 Foarte probabil 26.9 Î 33. După ce vei începe o viaţă pe cont propriu, cât de probabil este să frecventezi în mod regulat biserica?

Importanţa credinţei creştine superior la (nivel de încredere: 95%) Credinţa creştină este foarte importantă pentru aproximativ 60% din eşantionul principal şi pentru 85% din credincioşii născuţi din nou. S-au constatat variaţii ale rezultatelor în funcţie de notele obţinute la şcoală şi de experienţa sexuală: credinţa creştină este mai importantă pentru cei cu note mai mari şi cu mai puţină experienţă sexuală. Eşantion principal N=694 Credincioşi născuţi din nou N=447 3.3 % 0.0 1.1 7.0 13.9 Deloc important 31.1 Nu prea important Oarecum important 85.0 58.6 Foarte important Î 25. În general, cât este de importantă credinţa creştină pentru tine în această perioadă?

Credinţele religioase Mediul religios Credinţele religioase În ceea ce priveşte valorile şi credinţele religioase, adolescenţii din eşantionul principal se diferenţează în mod evident de credincioşii născuţi din nou. Pentru cei din eşantionul principal, nivelul de îndoială în cazul majorităţii afirmaţiilor referitoare la credinţele religioase este semnificativ mai mare decât în cazul credincioşilor născuţi din nou. Afirmaţia cu care au fost cei mai mulţi de acord este ideea că Isus Cristos S-a născut din fecioară. A merge în iad datorită faptului că nu-l recunoşti pe Isus Cristos ca Mântuitor este o afirmaţie de care se îndoieşte un mare procent dintre cei din eşantionul principal. E interesant de observat faptul că aceeaşi afirmaţie adună cele mai numeroase adeziuni printre credincioşii născuţi din nou. Cei care au avut contacte sexuale cred, mai puţin decât ceilalţi, în acurateţea Bibliei. De asemenea, aceştia consideră că noţiunea de păcat este învechită şi că a face ceva pentru oameni e mai important decât ceea ce cred ei despre Isus Cristos.

Angajamentul faţă de Isus Cristos superior la (nivel de încredere: 95%) Aproximaiv 7 din 10 credincioşi născuţi din nou şi-au luat un angajament faţă de Isus Cristos, în vreme ce doar 40% din respondenţii eşantionului principal au făcut acelaşi lucru. Există un nivel semnificativ mai mare de îndoială în rândul celor din eşantionul principal. Eşantion principal N=694 Credincioşi născuţi din nou N=447 % 15.4 Nu ştiu/ Nu răspund 28.8 11.2 Nu 30.8 73.4 Da 40.4 Î 28. Ţi-ai luat vreodată un angajament personal faţă de Isus Cristos?

Angajamentul faţă de Isus Cristos Importanţa angajamentului superior la (nivel de încredere: 95%) Pentru cei care şi-au luat un angajament faţă de Isus Cristos, importanţa acestui angajament rămâne una mare. Eşantion principal* N=290 Credincioşi născuţi din nou* N=328 % *Baza: Respondenţii care şi-au luat un angajament personal faţă de Isus Cristos Î 29. Este acest angajament în continuare important pentru tine?

Angajamentul faţă de Isus Cristos Vârsta angajamentului Atât pentru eşantionul principal, cât şi pentru credincioşii născuţi din nou, vârsta medie a angajamentului este de 12 ani. Cei cu note mai mici şi-au luat acest angajament mai târziu (13-15 ani sau 16-17 ani). Credincioşi născuţi din nou* N=328 Eşantion principal* N=290 % 11.5 9.1 16 - 17 ani 30.0 13 - 15 ani 37.5 11 - 12 ani 22.8 22.6 9 - 10 ani 20.8 20.7 Sub 9 ani 14.9 10.1 Media anilor 12 ani *Baza: Respondenţii care şi-au luat un angajament personal faţă de Isus Cristos Î 30. La ce vârstă ţi-ai luat acest angajament?

Reprezentarea lui Dumnezeu superior la (nivel de încredere: 95%) Eşantion principal N=694 Credincioşi născuţi din nou N=447 % Dumnezeu e atotputernic, atotştiutor, creatorul perfect al universului şi conduce lumea de azi Nu ştiu ce cred cu privire la Dumnezeu Dumnezeu reprezintă împlinirea potenţialului uman şi personal Fiecare dintre noi e Dumnezeu Există mai mulţi dumnezei/divinităţi, fiecare cu puterea şi autoritatea sa Nu există Dumnezeu Dumnezeu reprezintă cel mai înalt grad de cunoştinţă pe care o persoană o poate atinge Î 31. Care dintre următoarele afirmaţii îl prezintă cel mai bine pe Dumnezeu în viziunea ta?

Afirmaţii privitoare la ceea ce urmează după moarte superior la (nivel de încredere: 95%) Credincioşi născuţi din nou N=447 Eşantion principal N=694 % Nu ştii ce se va întâmpla după ce mori După ce mori vei merge în Rai fiindcă ţi-ai mărturisit păcatele şi L-ai recunoscut pe Isus Cristos ca Salvatorul tău După ce mori vei merge în Rai, fiindcă ai fost o persoană bună în general ai respectat cele zece porunci Dumnezeu îi iubeşte pe toţi oamenii şi nu-i va lăsa să piară După ce mori nu vei merge în Rai Î 32. Care dintre următoarele afirmaţii se potriveşte cel mai bine cu ceea ce crezi că se va întâmpla după moarte?

Partea a 5-a –Caracteristici SITUAŢIA MARITALĂ A PĂRINŢILOR SEX VÂRSTĂ CLASĂ NOTE ETNIE RELIGIE SITUAŢIA MARITALĂ A PĂRINŢILOR

Credincioşi născuţi din nou Caracteristici Sex Credincioşi născuţi din nou N=447 Eşantion principal N=694 % 49.2 Feminin 54.8 Masculin 50.8 45.2 Î 34. Sexul:

Caracteristici Vârstă Credincioşi născuţi din nou N=447 Eşantion principal N=694 % 17 ani 18.6 17.7 16 ani 17.8 16.6 15 ani 15.7 17.4 14 ani 15.0 13 ani 12.6 12.1 13.2 12 ani 10.8 11.4 11 ani 10.6 10.5 Î 35. Ce vârstă ai?

Credincioşi născuţi din nou Caracteristici Clasă superior la (nivel de încredere: 95%) Eşantion principal N=694 Credincioşi născuţi din nou N=447 % a XII-a 0.6 1.8 16.8 14.8 a XI-a 16.3 18.8 a X-a 15.2 a IX-a 15.5 a VIII-a 14.3 16.5 a VII-a 12.3 8.9 a VI-a 10.6 15.2 12.4 a V-a 10.1 Î 36. În ce clasă eşti?

Caracteristici Note Nu ştiu/ Fără răspuns [9 - 10] [8 - 9) [7 - 8) superior la (nivel de încredere: 95%) Credincioşi născuţi din nou N=350 Eşantion principal N=650 % 4.2 5.8 Nu ştiu/ Fără răspuns [9 - 10] 43.0 51.5 [8 - 9) [7 - 8) 32.3 28.0 [6 - 7) 16.8 13.0 [5 - 6) 3.1 1.6 0.6 0.2 Î 37. Ce medie ai avut în ultimul an şcolar?

Caracteristici Naţionalitate Eşantion principal N=694 Credincioşi născuţi din nou N=447 1.7 2.9 % 1.9 1.3 Alta Maghiară 96.4 95.7 Română Î 38. Ce naţionalitate ai?

Caracteristici Religie superior la (nivel de încredere: 95%) Eşantion principal N=694 Credincioşi născuţi din nou N=447 % Ortodoxă Neoprotestantă Catolică Protestantă Martor al lui Iehova Musulmană Ebraică Nu cred în Dumnezeu/Ateu Î 39. Religia:

Caracteristici Situaţia maritală a părinţilor superior la (nivel de încredere: 95%) Eşantion principal N=694 Credincioşi născuţi din nou N=447 % Căsătoriţi Divorţaţi/Separaţi Unul dintre ei a decedat Recăsătoriţi Ambii au decedat Altă situaţie Î 40. Părinţii mei sunt ...

Caracteristici Situaţia de acasă Credincioşi născuţi din nou N=447 Eşantion principal N=694 % Părinţii mei naturali Doar cu mama naturală Cu mama naturală şi tatăl vitreg Doar cu tatăl natural Părinţi vitregi Tată natural şi mamă vitregă Doar cu tatăl vitreg Altă situaţie Î 41. Locuiesc împreună cu...

Concluzii Respondenţii credincioşi născuţi din nou: trăsături Cea mai izbitoare diferenţă dintre cele două grupuri are de-a face cu experienţa sexuală şi mediul religios. Credincioşii născuţi din nou au experienţă mai redusă în cazul activităţilor intime precum ţinere de mână, îmbrăţişarea şi sărut, sărut franţuzesc, atingerea sânilor şi a organelor genitale, contacte sexuale. E mai probabil ca aceştia să frecventeze serviciile religioase, să citească din Biblie sau să se roage lui Dumnezeu. Credinţa creştină e de o importanţă mai mare în viaţa lor decât în cazul celoralţi respondenţi. Ei pun mai mult preţ pe învăţăturile Bibliei decît restul adolescenţilor. Se descriu pe ei înşişi/ele înseşi ca fiind persoane spirituale, religioase şi creştini devotaţi. Tendinţa de a încălca regulile (să copieze la examene, să-şi mintă părinţii, profesorii sau prietenii) e mai mică.

Credincioşii născuţi din nou Atitudini pe grupe de vârstă 11 – 12 ani se simt mai apropiaţi de ambii părinţi; se întreabă dacă părinţii (atât mama cât şi tatăl) îi iubesc; se simt iubiţi şi în siguranţă acasă; după statistică, sunt cinstiţi şi sinceri în raport cu activităţi precum copiatul la examene sau minciuna faţă de părinţi, profesori sau prieteni; părinţii şi profesorii exercită o influenţă mai mare asupra lor; merg la biserică mai des; au note mai mari la şcoală. 13 – 15 ani încep să se simtă mai apropiaţi de unul dintre părinţi, de obicei de mama; încep să nu îşi mai arate dragostea faţă de părinţi; simt că părinţii nu au încredere în ei; spre deosebire de cei mai tineri, creşte posibilitatea ca aceştia să rănească emoţional o altă persoană; încep să fumeze şi să parieze; sunt mai influenţaţi de muzica pe care o ascultă; încep să-şi dorească o carieră şi recompense materiale. 16 – 17 ani cei mai mulţi tind să definească familia în temeni biologici; de obicei petrec mai puţin timp discutând cu ambii părinţi problemele personale; creşte numărul celor care au experimentat vreuna dintre activităţile sexuale menţionante; sunt şanse mai mari ca aceştia să fi furat bani sau alte obiecte materiale; au aprobat afirmaţiile care vorbeau despre încălcarea regulilor; sunt mai puţin predispuşi să citească Biblia, să frecventeze grupuri de tineri de la vreo biserică sau să participe la şcoala duminicală.

Vă mulţumim!