Strategii pentru schimbare de comportament

Abordări ale schimbării Accentul pe Schimbarea comportamentului individual Rolul stilului de viaţă şi a comportamentului individual în determinarea statutului de sănătate Schimbarea mediului social şi fizic Cauzalitatea socială a bolilor

Ce este motivaţia Starea de a fi pregătit şi de a dori schimbarea, ce poate fluctua de la un moment la altul sau de la o situaţie la alta Probabilitatea ca o persoană să intre, să continue şi să adere la o anumită strategie de schimbare

Rezultatele în sănătate Teoria expectanţă în motivaţie Indivizii caută să maximizeze rezultatele pozitive şi să minimizeze rezultatele negative Rezultatele în sănătate Datele ştiinţifice despre relaţia dintre alegerea hranei şi sănătate şi boală (riscul perceput) Rezultatele sociale Presiunea socială Rezultatele auto-evaluative Imaginea de sine Respectul de sine Randamentul personal

Etapele schimbării Prochaska şi DiClemente (1982) Pre-contemplare O persoană nu caută să schimbe ceva la stilul de viaţă sau în comportamentul său. Contemplare se gândeşte să facă o schimbare, dar nu s-a hotărât încă. (ambivalenţa) Pregătirea a hotărât să facă o schimbare şi se gândeşte cum să le facă. Acţiunea Face ceva în vederea schimbării Menţinerea Face eforturi să menţină schimbarea sau noul stil de viaţă, cu posibile ispite de a se întoarce la comportamentul anterior sau mici alunecări Recădere şi revenire

Scopurile educaţionale Faza motivaţională Faza de acţiune Pre-contemplare Contemplare hotărâre  acţiune  menţinere 1. Intensificarea conştienţei (accentul pe motivul pentru care acţionează) 2. Facilitarea capacităţii de acţiune (accentul pe cum să acţioneze) 3. Oferirea de susţinere ambientală pentru acţiune

Pre-contemplarea Scopul Strategii Mijloace Sporeşte motivaţia Intensifică faptul de a fi conştient Ridică îndoieli— creşte percepţia persoanei asupra riscului şi problemelor dacă se menţine comportamentul actual Mijloace Auto-evaluare: liste, jurnale cu privire la alimentaţie, etc. Statistici Filme motivaţionale

Contemplarea Scop Activează luarea deciziilor Strategii (înclinarea balanţei) Evocarea motivelor pentru schimbare şi riscurile dacă nu se schimbă Întărirea randamentului unei persoane Folosirea strategiilor motivaţionale Creşterea beneficiilor, reducerea barierelor, Mijloace Balanţa decizională: liste de argumente pro şi contra Evaluarea problemelor Discuţii de grup, dezbatere, jucarea de roluri Activităţi de clarificarea rolurilor Intenţia de a acţiona Lucruri bune cu privire la comportament Lucruri bune cu privire la schimbarea Lucruri mai puţin bune cu privire la comportament Lucruri mai puţin bune cu privire la schimbare

Hotărârea (decizia) Mijloace Scop Stabilirea de ţinte, plan de acţiune Facilitarea capacităţii de acţiune Strategie Ajută persoană să adopte cel mai bun curs al acţiunii în vederea schimbării Stabileşte ţinte Sporeşte încrederea în sine Creşterea randamentului personal Mijloace Stabilirea de ţinte, plan de acţiune Deprinderi în ale gătitului prin cursuri practice Evaluarea critică a îndemânării prin discuţii şi analiză a problemelor

Activitate de stabilire a scopurilor Scopuri : scrie două căi prin care poţi mânca mai multe fructe şi legume 1) 2) Stabilirea unui scop: alege unul dintre ţelurile de mai sus şi transformă-l în ceva ce poţi face acţiune : ce vei face diferit? cât de des? cât de mult? unde? cu cine? Fă un plan: scrie două motive pentru care această schimbare ar putea fi dificilă Ce vei face ca să depăşeşti aceste probleme? Haide să încercăm să facem această schimbare! Heneman K et al, 2005

Paşi pentru soluţionarea problemelor: Identificarea problemei (cel mai dificil şi important pas) Listarea ideilor pentru soluţionarea problemei Alegerea unei soluţii şi încercarea acesteia o perioadă de timp Evaluarea rezultatelor Încercarea unei alte idei, în caz că prima nu a funcţionat bine Utilizarea altor resurse (de exemplu familie, prieteni, profesionişti) Dacă nimic nu pare să funcţioneze, acceptarea faptului că probabil nu este timpul potrivit pentru soluţionarea respectivei probleme.

Acţiune Scop Strategie Mijloace Facilitarea capacităţii de acţiune Ajutarea persoanei să facă paşi în vederea schimbării A trece de la gând la faptă Folosirea sugestiilor din jur Mijloace Îndemânarea în ale gătitului Evaluarea critică a îndemânării

Menţinerea Scop Strategie Mijloace Întărirea auto-disciplinei Ajutarea persoanei să identifice şi să folosească strategii de prevenire a căderilor Gândire de perspectivă Abilităţi pentru a face faţă situaţiei Mijloace monitorizare Introspecţie Politica personală de alimentaţie Grupuri de suport

Recădere şi revenire Ajută persoana să reiniţieze procesul de examinare, hotărâre şi acţiune fără să intre în blocaj sau se demoralizeze din pricina greşelii.

Ce este intervievarea motivaţională? A fost prima dată descrisă de către S Rollnick şi J Bell (1991) şi s-a bazat pe lucrarea lui WR Miller. Este un stil de acţiune concentrat pe client cu oameni care sunt desemnaţi să cerceteze şi să reducă ambivalenţa şi să încurajeze schimbarea. Intervievarea motivaţională Este importantă în stadiile iniţiale ale schimbării Este atât empatică cât şi directivă Este centrată pe client Participă la stabilirea ţelurilor Include oferirea de informaţii Are ca rezultat un plan de schimbare negociat.

Patru principii Rezista reflexului de a rezolva tu lucrurile Asculta-ti pacientul Intelege motivatiile pacientului tau Imputerniceste-ti pacientul

Strategii ale consiliere motivaţionale Punerea de întrebări deschise Ascultare reflexivă Important este clientul Afirmaţii care aduc clientul în centru Îmi imaginez cât de greu trebuie să vă fi fost să vă hotărâţi să veniţi aici. Aţi făcut un pas important! Cred că este minunat că vreţi să faceţi ceva în legătură cu asta. Trebuie să vă fi fost foarte greu... Asta e o întrebare foarte bună... Înţeleg ce spuneţi. . .

Există multe strategii de schimbare la toate nivelele de influenţă Tu cum te vei implica?

Pose the question to the group: What are the four “P’s” related to this poster? Product = What is the product? Allow the group to answer. Not smoking Price = How does price relate to this poster? Allow the group to answer. Could be a number of things, e.g., peer pressure, dealing w/addiction, price of nicotine patches Post the question to the group: Why is it important to consider price? Allow the group to answer. Place = What could be some distribution points for this poster? Give the group a few minutes to answer. Could be a number of methods for dissemination, e.g., schools, local hangouts for young people, doctor’s offices, etc. Promotion = What’s the message? Allow the group to answer. Smoking is stupid. Pose questions to the group: Who do you suppose is the target audience for this? Does it seem effective?

Recomandările alimentare pentru reducerea riscului scot în evidenţă vegetalele Boli de inimă Diabet ↓ grăsime saturată şi colesterol ↑ grăsime mononesaturată ↑ fibre alimentare ↑ omega-3 (α-linolenic) Controlul greutăţii Activitate fizică ↑ fibre dietetice Hipertensiune Cancer ↓ consumul de sare ↑ consumul de potasiu Aport adecvat de calciu şi magneziu Dietary Approaches to Stop Hypertension (DASH) Diet (Appel, 1997) Fructe şi vegetale Produse lactate sărace în grăsimi sau degresate Nuci, seminţe, fasole usată IMB 21la 23 ↓ alimente bogate în calorii Consumul aproape exclusiv de vegetale ↓ carne roşie şi carne procesată (<300 g/săptămână) ↓ alcool Limitarea sării şi a produselor cu mucegai Împlinirea nevoilor nutriţionale prin dietă WCRF/AICR, 2007.