Globalizare, grocalizare si capitalism in industria modei Care este adevăratul preț plătit pe produse și servicii în ”era globală” ?

Globalizarea- „rãspândirea mondialã a unor practici, extinderea relatiilor dincolo de limitele continentelor, organizarea vietii sociale la scarã globalã si sporirea unei constiinte globale comune“. Corporatiile transnationale sunt companii care produc bunuri sau servicii de piata in mai multe tari. Acestea pot fi firme relative mici, cu una sau doua fabrici in afara tarii de origine, sau corporatii gigant, internationale, ale caror operatiuni se intind peste tot in lume. În prezent, în lume sunt peste 70 000 de companii multinaţionale, transnaţionale, dispunând de circa 900 000 de filiale în alte state, care utilizează 60 milioane de salariaţi şi realizează peste 10% din PIB global şi 1/3 din exporturile globale.

3 tipuri de teorii ale globalizarii: Politice: -teoria liberala -teoria cu viziune realista Economice: -teoria sistemului mondial -„societatea-retea“-capitalismul informational Culturala: -americanizarea” culturii mondiale

Grobalizarea se refera la ambitiile imperialiste ale natiunilor, corporatiilor, organizatiilor si la dorinta, dacã nu chiar nevoia lor de a se impune în diverse arii geografice. Principalul interes al entitãtilor implicate în grobalizare este sporirea (de aici si termenul de grobalizare) puterii, influentei si, în multe cazuri, a profiturilor lor pe glob.

Capitalismul si rationalizarea sunt produse ale lumii occidentale si amândouã au fost exportate agresiv în restul lumii, mai ales în secolele al XIX-lea si XX, continuând si în prezent. Se poate sustine cã ambele au fost si sunt exemple de grobalizare. Capitalismul a avut si continuã sã aibã cea mai mare contributie la globalizare în general si la grobalizare în particular. Firmele capitaliste trebuie sã se extindã neîncetat sau vor muri, iar când posibilitãtile de a avea profituri mari în cadrul unui stat scad, afacerile capitaliste se vãd silite sã obtinã profit dincolo de granite. În cele din urmã, aceste firme ajung sã exploreze si sã exploateze posibilitãti de profit în regiuni tot mai îndepãrtate si mai putin dezvoltate. Astfel, exceptând poate formele lor initiale, afacerile capitaliste au nutrit întotdeauna ambitii globale, au fost întotdeauna interesate de grobalizare (si au contribuit la glocalizare). Totusi, impactul lor a crescut simtitor în ultimele decenii.  

Globalizarea brandurilor. Capitalismul in industria textila Globalizarea a contribuit la creşterea concurenţei şi inclusiv a riscurilor. Brandurile trebuie să aibă valoare, atât pentru producători cât şi pentru consumatori. O dată cu apariţia pieţelor globale, se depun mari eforturi pentru folosirea acestei valori atunci când un brand intră pe piaţa globală.

Pe această piaţă există mai multe tipuri de producători: producători integrati, producători care operează pe licenţe şi producători de contract. Producători integraţi se ocupă de toate etapele produsului: proiectare (design), fabricare, comercializare. Unul dintre cei mai mari producători integrali este Levi Strauss. Producătorii care operează pe licenţe se ocupă doar de confecţionarea hainelor, iar cei pe contract se ocupă doar de design-ul/desfacerea produselor.

Trendul în industria modei este de a produce pe contract, aşa cum procedează liderii în fast- fashion: Zara şi H&M.   Fabricarea de îmbrăcăminte are loc de obicei în țările cu costuri reduse ale forței de muncă, dar acest factor nu este suficient pentru companiile de modă pentru a le asigura succesul.

Principalele caracteristici ale pietei mondiale sunt: a.       ramura care utilizează intensiv munca vie, costul forţei de muncă influentând decisiv competitivitatea produselor; b.      existenţa unei pieţe saturate, puternic concurenţiale în ţarile dezvoltate, în care coeficientul de elasticitate a cererii faţă de venit este redus. c.       intensificarea procesului de globalizare a producţiei şi comertului, bazat pe diferenţierea intre nivelul costurilor de productie, inclusiv al salariilor, în diverse ţări

Prezentarea companiei H&M H&M Hennes&Mauritz AB (H&M) este o companie multinaţională de retail fashion, comercializând produse de îmbrăcăminte, încălţăminte şi produce cosmetice pentru bărbaţi, femei şi copii.

Primul magazin H&M a fost deschis în Vasteras, Suedia, în 1947.  H&M are 2776 magazine în 48 de pieţe şi continuă să se extindă. Are peste 150 de designeri şi creatori de modele care lucrează pentru colecţiile pentru femei, bărbaţi, adolescenţi şi copii. H&M vinde, de asemenea, produce cosmetice şi articole pentru casă în brand propriu. Produse noi sunt livrate în magazinele H&M zilnic. H&M  nu deţine fabric în proprietate. În schimb, colaborează cu aproape 800 de furnizori independenţi situaţi în special în Asia şi Europa. Există 26 de birouri de producţie în lume: 9 în Europa, 15 în Asia şi câte un birou în Africa şi America Centrală. Astăzi compania are peste 104,000 angajaţi.

Sweatshop = fabrică enormă in care este considerata o exploatare a lucrătorilor si cu conditii social inacceptabile de munca

http://www. aftenposten. no/webtv/# http://www.aftenposten.no/webtv/#!/video/21031/s weatshop-ep-5-what-kind-of-life-is-this - Documentar Sweat Shop https://news.vice.com/video/the-high-cost-of- cheap-clothes –Vice News –The High Cost of Cheap Clothes https://www.youtube.com/watch?v=VdLf4fihP78 –Last Week Tonight with John Oliver

Corporaţiile nu au moralitate, ci doar interes? Marile companii ar trebui să aibă propriile ateliere de producţie, cu condiţii normale, iar intermediarii eradicaţi prin lege? Este vina corporatiilor sau a autorotatilor din acele tari? Ce masuri se pot lua ca in secolul XXI pentru ca societatea si industria sa evolueze si sa schimbe ce a inceput in secollele trecute?

Dezbatere de opinii: Silvia Trasca, Crp, Grupa 5