MEDIILE SUBTROPICALE Desfășurare: 30˚- 40˚ lat., în jurul M. Mediterane, V SUA, Chile, Africa de Sud, Sudul Australiei;

Slides:



Advertisements
Prezentări similare
CE ESTE POLUAREA?.
Advertisements

Ecosistem unic in Europa
EUROPA- APELE CURGĂTOARE
India.
STATELE ŞI GRUPĂRIELE REGIONALE DE STATE
MARCO POLO.
Pământenii-duşmani ai Terrei?
Poluarea apei Poluarea se produce atunci cand, in urma introducerii unor substante determinate – solide, lichide, gazoase, radioactive – apele sufera modificari.
10 cei mai faimosi copaci lume. 10 cei mai faimosi copaci lume.
Conferința Curs de Guvernare București, 22 octombrie 2014
Mozaic cultural.
N-o să-ți vină să crezi că aceste imagini sunt reale
ABATIA SAINT MICHEL-MINUNEA DIN LARGUL OCEANULUI
DELTA DUNĂRII.
EVOLUŢII GEODEMOGRAFICE CONTEMPORANE. DIFERENŢIERI REGIONALE
CIPRU - LEAGĂNUL AFRODITEI
SUB LUPA COFACE INTERCREDIT
SURSE DE LUMINA.
Marele maestru - natura. Fenomene care sfideaza realul.
CEI MAI FAIMOSI COPACI DIN LUME
Delta Dunării – Rezervație a biosferei
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ Centrul Judetean Cluj Iunie 2019.
Prezentare: dna. Irina Calciu, cercetător, INCDPAPM – ICPA București
Viitoarea PAC și Directiva Nitrați Cluj-Napoca, iunie 2019.
RAPORT DE ACTIVITATE.
Asociatia Profesionistilor Prof. dr. Mircea Vintilescu, Decan
ESPON Climate – Schimbări climatice şi efecte teritoriale asupra economiilor locale şi regionale în Europa Dr. ecol.-urb., drd. geogr. Alexandru-Ionuţ.
O abordare „constructivistă” a Teoremei celor trei perpendiculare
Protejarea mediului înconjurător Liceul Tehnologic “Ion Nistor”
Ce consecinţe are încălzirea globală?
Proiect.
ECOSISTEMUL UNEI PADURI DE STEJAR
Oslo-capitala Norvegiei
problematica protectiei mediului din perspectiva consultantului
Cursul 4 Organizarea spaţiului geografic
Atmosfera planetei Terra
Austria, disecția micii sirene, Linz.
LICEUL TEORETIC ,,MIHAI EMINESCU” OR
Proiectul ESPON Territorial Diversity (TeDI)
MEDIU ÎNCONJURĂTOR ŞI PEISAJE.
Proiect Erasmus+ ”Consorțiu regional pentru educație de calitate în medii defavorizate” (CREDEM) RO01-KA "Structured Educational Visit.
AMENAJAREA LOCALĂ ŞI REGIONALĂ
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale AGENTIA DE PLATI SI INTERVENTIE PENTRU AGRICULTURA SISTEMUL DE ECOCONDIŢIONALITATE DIN ROMÂNIA Martie 2019.
Sandale pentru vara 2010 de Valer Pop Bibliografie:
Proiectul ESPON Territorial Diversity (TeDI)
Zona Rusia America latina
GHIMBAV orașul oamenilor fericiți conectare
DIRECȚIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ MUREȘ
1. Frumos Tu ai creat Întregul univers Păduri, câmpii, livezi Toate Te cheamă! Oceane, râuri, mări, Planete, galaxii Și păsările-nzbor, și apa De izvor.
7 minuni ale naturii în România
Viitoarea PAC și Directiva Nitrați Tg. Mureș, iunie 2019.
Unitatea de învățare Biotopul, biocenoza, ecosistemul
Tema 4. Tipurile de strategii ale întreprinderii.
DEPUNEREA CERERII UNICE DE PLATĂ 2018 Aprilie 2019
Tudor Pereanu Cosmina clasa a V-a prof. coordonator. Maria Mitroi
Prof. Valer Pop Şc.Gen.”Enea Grapini” Şanţ, Bistriţa-Năsăud
Viitoarea PAC și Directiva Nitrați Slatina, septembrie 2019.
DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII: Strategie si prognoze
prof. Valer Pop Şc.Gen.”Enea Grapini” Şanţ, Bistriţa-Năsăud
COMPANIA NATIONALA ADMINISTRATIA PORTURILOR DUNARII MARITIME SA GALATI
„PE CĂRĂRI DE MUNTE” – VIZITĂ DE STUDIU
DIRECŢIA ÎNVĂŢĂMÎNT TINERET ŞI SPORT
Curs 4 Valoarea atribuită muncii. Comportamente contraproductive
ARBORII, SURSĂ DE OXIGEN ŞI DE MATERIE PRIMĂ.
Astăzi e marţi, 17 decembrie 2019
Politica Agricolă Comună – prezent și viitor
Transcriere de prezentare:

MEDIILE SUBTROPICALE Desfășurare: 30˚- 40˚ lat., în jurul M. Mediterane, V SUA, Chile, Africa de Sud, Sudul Australiei;

Caracteristicile factorilor de mediu Clima: vara caldă (4-6 luni) si uscată (temperaturi de 20- 25˚C); iarna umedă (în 4-5 luni cade cea mai mare cantitate de precipitaţii 500-1000 mm) şi răcoroasă (5˚-10˚C); vânturi locale -aer rece: mistralul (Franţa), bora (Croaţia) -aer cald: Santa Ana (Chile)

Vegetaţia: păduri xerofite: - stejar de plută (pe terenurile umede) - stejar de stâncă (pe terenurile uscate) - pini (maritimi) - cedri (de Liban) - eucalipţi (Australia) - arbuşti (fistic, oţetar, laur) - Sequoia Gigantea (V-SUA) - chiparos (SE-SUA) - arborele pagoda (Asia)

Stejar de pluta

Stejar de plută

Cedrul de liban

Eucaliptul Pin maritim

Sequoia gigantea

Chiparoși Laur argenta

Diferențieri regionale - Tipuri de peisaje: Peisajul tufărişurilor xerofile de tip macquis (V Mediteranei - măslin, stejar de stâncă, roşcov, palmier pitic); frigana (arbuşti ţepoşi în Grecia), garriga (S Franţei, cu stejar, cârmâz şi rozmarin în Spania, cu palmier pitic în Maroc şi Algeria); chaparal/chiapar (California), scrub (Australia - eucalipti pitici şi accacii);

Cârmâz Palmier pitic

Cel mai bătrân măslin -3500 de ani (Creta)

Râurile: sunt scurte şi au pante mari (în sezonul cald au debite reduse sau seaca); Badlands (pământuri rele) - cu torenţi şi suprafeţe stâncoase în urma spălării solului.

Badlands

- Peisajele spaţiului montan-litoral - tăierea abuzivă a pădurii a determinat apariţia şi extinderea eroziunii, degradării solurilor . - Dezvoltarea de aşezări urbane mari (mai ales în lungul litoralului oceanic sau maritim).

Muntele Olimp

-Peisajul subtropical montan de altitudine - parcurile naţionale şi rezervaţiile naturale au desfăşurare largă. -Peisajul câmpiilor piemontane - terenuri agricole, metropole, platforme industriale – poluare accentuată.

Atena – poluare!

Bibliografie: Silviu Neguţ, Mihai Ielenicz, Dan Bălteanu, Geografie – manual pentru clasa a XI-a, Editura Humanitas Educaţional, 2012 Surse web: https://ro.wikipedia.org › wiki ›  Poze – arhiva personală;