Proiectul ESPON Territorial Diversity (TeDI)

Prezentarea pe tema: "Proiectul ESPON Territorial Diversity (TeDI)"— Transcriere de prezentare:

1 Proiectul ESPON Territorial Diversity (TeDI)
SEMINAR NAŢIONAL „Noi oportunităţi de finanţare ESPON pentru proiecte de cercetare a teritoriului” Proiectul ESPON Territorial Diversity (TeDI) Iaşi, 17 februarie 2011 Universitatea Al. I. Cuza

2 Scopul proiectului Proiectul Territorial Diversity in Europe (TeDi) şi-a propus studiul unor regiuni europene cu anumite caracteristici socio-economice, pentru a identifica modul în care aceste regiuni pot să depăşească handicapul constituit de caracteristicile geografice şi să valorifice potenţialul de dezvoltare locală Teritoriile analizate în cadrul studiului sunt următoarele: regiuni montane (parţial judeţele Alba şi Suceava, Elveţia – Jura şi Valais, cea mai mare parte a Calotei Nordice) regiuni insulare (Malta, regiunile Marathasa şi Tylliria din Cipru, Islanda de Nord) regiuni slab populate (Calota Nordică, Islanda de Nord) regiuni periferice dens populate (Malta) 2

3 Principalele concluzii ale diagnozei teritoriilor studiate
tendinţă de depopulare în perioada , care afectează zonele periferice, acestea nu îşi pot menţine populaţii viabile şi, prin urmare, nu vor putea menţine fluxul de activităţi economice; îmbătrânirea semnificativă a populaţiei, care pune nu doar problema dependenţei demografice de populaţia activă, ci şi insuficienţa resurselor umane active necesare pentru activităţile de dezvoltare locală în prezent şi în viitor ponderea importantă a sectoarelor primar şi secundar ale economiei, şi prezenţa unor localităţi în care predomină activităţile miniere; accesibilitate scăzută în judeţele Alba şi Suceava, în special în ceea ce priveşte transportul aerian; din anumite puncte de vedere, accesibilitatea este însă superioară regiunilor nordice şi a celor din Cipru şi Malta; posibilităţile diverse de dezvoltare a turismului în judeţul Suceava, pe baza resurselor naturale şi culturale (7 situri incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO): sporturi de iarnă, parapantă, drumeţii montane (Călimani, Rodna), vânat (păduri întinse), turism cultural şi religios (mânăstirile din secolele 15-16), turism balnear (Vatra Dornei); dezvoltarea turismului rural montan şi agroturismului poate fi intensificată; de asemenea, judeţul Alba prezintă numeroase resurse naturale şi culturale (dat fiind istoricul locuirii montane) care îi permit dezvoltarea turismului.

4 Tendinte demografice

5 Suceava – Oportunităţi de dezvoltare şi provocări
Patrimoniu cultural şi natural bogat existent; Potenţial economic bazat pe produse agricole şi forestiere; Sistem educaţional rural dezvoltat; Existenţa unei reţele de stakeholders rurali; Potenţială interfaţă europeană către Ucraina şi Moldova Principale provocări Necesitatea îmbunătăţirii infrastructurii de transport în special a drumurilor rurale secundare; Trecere dificilă de la agricultura de subzistenţă la agricultura de producţie; Facilităţi de producţie învechite; Sistem fiscal şi normativ instabil.

6 Alba– Oportunităţi de dezvoltare şi provocări
Producţie agricolă de calitate în cadrul comunităţilor montane mici; Dezvoltarea agro-turistică; Develop the potential of some mountain areas as winter and summer tourism destinations Existenţa unei reţele de stakeholders rurali; Principale provocări Imbunătăţirea accesului la serviciile de bază în special în zonele rurale Proces dificil de transfer în oraşele mono industriale cu un nivel ridicat al şomajului; Investiţii externe limitate ; Probleme de mediu datorate managementului deşeurilor şi a poluării în Munţii Apuseni.

7 Concluzii TeDI ca exercitiu de reflectie - potenţial ridicat al teritoriului celor două studii de caz, în prezent insuficient exploatat, valorificarea acestui potenţial este prioritară; În contextul în care la nivel european se pune accent pe protejarea diversităţii teritoriale, identitatea teritorială intens resimţită în zonele montane ale celor două judeţe poate constitui un avantaj în plus pentru menţinerea specificului teritorial; Având în vedere concurenţa puternică, exploatarea turistică nu poate fi o soluţie de dezvoltare economică dacă nu este completată de punerea în valoare a produselor locale, diversificarea şi creşterea calităţii agroturismului, pe baza potenţialului teritorial; de asemenea, este necesară promovarea iniţiativelor private care să valorifice produsele locale, în special a industriei alimentare; Schimbare de scară în politica de coeziune, este necesară o abordare a nivelului infra-regional şi macroregional Accent pe potenţialul teritorial şi nu pe performanţa relativă Rezultatele studiului vor sta la baza unei analize a oportunităţii realizării unor politici integrate pentru anumite categorii de teritorii, modificând viitoarea politică de coeziune şi alte politici europene şi naţionale.

8 Experienţa MDRT în calitate de stakeholder
Modul de organizare a grupului de stakeholderi influenţează considerabil formularea expresiei de interes; Necesară colaborarea permanentă stakeholder – instituţii de cercetare Importanţă crescută a susţinerii echipei de cercetare care se formează (informaţii, date); Cheltuielile necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor de stakeholder sunt relativ reduse; Rezultate Oportunitate de deschidere a unor dezbateri privind dezvoltarea teritorială cu participarea autorităţilor locale; Problemele şi oportunităţile existente în cele două studii de caz trebuie privite în context european, printr-o analiză comparativă cu alte teritorii; Rezultatele proiectului au fost deosebit de apreciate: de la ESPON TeDi la proiectul GEOSPECS

9 Radu NECŞULIU Consilier evaluare-examinare Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Direcţia Generală Dezvoltare Teritorială Serviciul Strategie şi Coeziune Teritorială Telefon: Fax: