ARBORII, SURSĂ DE OXIGEN ŞI DE MATERIE PRIMĂ.

Prezentarea pe tema: "ARBORII, SURSĂ DE OXIGEN ŞI DE MATERIE PRIMĂ."— Transcriere de prezentare:

1 ARBORII, SURSĂ DE OXIGEN ŞI DE MATERIE PRIMĂ.
Şcoala Nr. 7 PITEŞTI LECŢIA ARBORII, SURSĂ DE OXIGEN ŞI DE MATERIE PRIMĂ. CLASA a VI-a Prof. Elena Vîlvoiu

2 Lecţia. Arborii, sursă de oxigen şi de materie primă
Orice arbore este format din două părţi: 1. rădăcină 2. tulpină care este formată din : trunchi coroană trunchi coroană tulpină rădăcină

3 Din trunchiurile arborilor se obţin BUŞTENII.
Din buşteni prin tăierea pe lungime (paralel cu axa longitudinală) se obţine cheresteaua, din care se obţine mobila, parchetul, instrumentele muzicale.

4 DULAPII – grosimea de 28….75 mm la răşinoase şi 50…100 mm la foioase, iar lăţimea este mai mare decât dublul grosimii, sunt folosiţi la schele, poduri, la tâmplărie şi la mobilier. SCÂNDURILE – au grosimea maximă de 24 mm la răşinoase şi de 40 mm la foioase, sunt folosite ca suport pentru învelitori, la cofraje, garduri, la tipare pentru piese din beton. DULAP – a SCÂNDURĂ – b RIGLELE – au grosimea de 40…100 mm şi lăţimea de cel mult dublul grosimii, sunt folosite la executarea suporturilor pentru acoperişuri, pentru lucrări de tâmplărie. ŞIPCILE de foioase au grosimea de mm, iar la răşinoase secţiunea este de 12x24 mm, sunt folosite la fabricarea următoarelor materiale: furnir, placaj, panel, plăci celulare, plăci din fibre de lemn (PFL). Furnirele sunt de două tipuri : FURNIRE TEHNICE, formate din foi subţiri de lemn cu grosimea de 0,5 – 3,1 mm sunt folosite la fabricarea produselor stratificate – placaj şi panel. FURNIRELE EXTETICE, formate din foi subţiri de lemn cu aspect decorativ, au grosimea de 0,4 – 1 mm, folosite la acoperirea suprafeţelor interioare şi exterioare ale mobilei, uşilor, etc, .

5 PLACAJUL este format din încleierea unui număr impar de furnire tehnice, care au direcţia fibrelor perpendiculare între ele, este folosit la realizarea panourilor din spate ale corpurilor de mobilă, pentru fundurile sertarelor, poliţe, etc,. PANELUL este format dintr-un miez de şipci aşezate alăturat şi acoperite pe ambele feţe prin încleiere cu câte o foaie de furnir gros, , este folosit la realizarea unor elemente constructive ca: pereţi laterali, plăci superioare şi inferioare, poliţe, uşi, etc. PLĂCILE CELULARE sunt panouri formate dintr-o ramă din lemn, acoperită pe ambele feţe cu placaj sau plăci din fibre de lemn, ce au în interior un miez din lamele din PFL, hârtie sub formă de fagure, şipci, sunt folosite la fabricarea uşilor interioare furniruite sau vopsite. PLĂCILE AGLOMERATE DIN AŞCHII DE LEMN (PAL) au formă de panouri obţinute prin aglomerarea aşchiilor cu ajutorul unui adeziv, sub acţiunea simultană a temperaturii şi presiunii, sunt folosite la mobilă. PLĂCILE DIN FIBRE DE LEMN (PFL) se obţin prin împâslirea şi încleierea fibrelor sau a fasciculelor din fibre şi apoi reasamblarea şi presarea lor la cald, sunt folosite la fabricarea mobilierului de bucătărie, a celui şcolar şi comercial, datorită capacităţii de izolare termică şi fonică ridicată.

6 Structura plăcilor celulare
CARACTERISTICILE ŞI PROPRIETĂŢILE LEMNULUI Lemnul este caracterizat de: CULOAREA LEMNULUI – este diferită de la o specie la alta şi variază de la alb la negru, depinde de vârsta arborelui, de condiţiile de vegetaţie, umiditate şi grad de sănătate. a. culoarea molidului b. culoarea bradului a b În funcţie de culorile de bază, lemnul se grupează astfel: lemn alb-gălbui ( brad, molid, paltin) lemn alb-roşiatic ( fag, mesteacăn ) lemn alb-roz ( frasin ) lemn alb-cenuşiu ( carpen, plopul tremurător ) lemn negru ( abanosul ) LUCIUL LEMNULUI depinde de modul în care lumina cade pe suprafaţa sa, de gradul de netezire a suprafeţei, de substanţele componente. Există : luciul mătăsos (paltin ) luciul argintiu ( mesteacăn ) luciul auriu ( unele plante exotice – palmier)

7 Palmieri – plante exotice
Tipuri de orhidee – florile exotice

8 DESENUL LEMNULUI este determinat de combinaţia liniilor de contur şi a celor rezultate prin secţionarea liniilor anuale. Cele mai apreciate sunt desenele: - ochi de pasăre (paltin, frasin, mesteacăn) - piele de şarpe dungat ( stejar, ulm, răşinoase ) ondulat sau creţ ( frasin, nuc ) Lemnul are următoarele proprietăţi: 1. proprietăţi fizice ca : - DENSITATEA (g / cm 3 ) reprezintă raportul dintre masa şi volumul lemnului. Lemnul se împarte în a. lemn uşor (molid, tei, plop) b. lemn cu greutate mijlocie ( paltin, ulm ) c. lemn greu (fag, stejar ) - UMIDITATEA reprezintă cantitatea de apă pe care o conţine lemnul, se exprimă în procente din masa sa şi este în medie % - UMFLAREA reprezintă mărirea dimensiunilor şi volumului lemnului prin creşterea conţinutului de apă atunci când este pus într-un loc cu umiditate mai mare decât a sa. - CONTRAGEREA constă în reducerea dimensiunilor şi volumului lemnului, ca urmare a scăderii conţinutului de apă până la 0 %. 2. proprietăţi mecanice ca : -ELASTICITATEA este proprietatea materialului de a se deforma sub acţiunea forţelor şi de a revenii la forma iniţială după îndepărtarea forţelor ( material pentru rachete de tenis, schiuri ). -PLASTICITATEA este proprietatea materialului de a-şi menţine forma luată sub acţiunea unei forţe şi după îndepărtarea acesteia ( fagul, frasinul, ulmul) -DURITATEA este proprietatea materialului de a rezista la pătrunderea în masa lui a unui corp tare, care i-ar deforma suprafaţa (carpenul ) 3. proprietăţi acustice. Lemnul este folosit pentru construcţia de instrumente muzicale, pentru căptuşirea sălilor de concerte ( brad, molid )

9

10 EVALUARE Rezolvaţi aritmogriful de mai jos: 1.Dar al naturii……
2.Cine produce lemnul ? 3. Copac cu frunze mari, lucioase şi crestate, înalt de m 4. Plante cu frunze înguste, asemănătoare cu acele, rămân verzi tot anul. 5. Lemnul are culoarea alb-gălbuie, este uşor şi moale. 6. Are coajă roşiatică, lemnul este moale cu luciu mătăsos. 7. Plante cu frunze căzătoare, în formă de foaie 8. Are lemnul greu şi tare de culoare alb-roşiatică. 9. Are frunze mari lucioase, crestate, cu fructele numite ghinde M A T E R I L