MODULUL 2 SUPLIMENTAR: PROBLEME SPECIFICE DE SANATATE

Slides:



Advertisements
Prezentări similare
Consumul de tutun și consecințele sale în România
Advertisements

Gena mucoviscidoza.
Centru de expertiză pentru bolile rare – Expert RARE
Acte juridice normative
STATELE ŞI GRUPĂRIELE REGIONALE DE STATE
Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie «Nicolae Testemitanu» Chisinau, aprilie 2010 Rolul Tomografiei Computerizate In diagnosticul Precoce al Accidentului.
Internet - notiuni generale
MODULUL 1 SUPLIMENTAR: GRUPURI ȚINTĂ
PROIECTUL EUROPEAN “ENDURANCE”
ÎNTREBĂRILE PE CARE AR TREBUI SĂ NI LE PUNEM
EVOLUŢII GEODEMOGRAFICE CONTEMPORANE. DIFERENŢIERI REGIONALE
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII 4 mai 2019
SUB LUPA COFACE INTERCREDIT
...lipsa apei e cauza nr.1 a oboselii din timpul zilei?
DETERMINAREA AMPRENTEI DE CARBON: PREGĂTIREA COMPANIILOR PENTRU VIITOARELE STANDARDE UE/CERINŢE ALE CLIENŢILOR/ ETICHETA ECO Igor Davydenko.
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,,SFÂNTUL ANDREI’’ BRĂILA
GrECo JLT Romania GmbH Viena Sucursala Bucuresti
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ CLUJ
Tutunul și bolile pulmonare
MODULUL 4: APLICAREA CUNOȘTINȚELOR
Viaţa în Irlanda şi UK lucrând ca şi asistent medical generalist
TOATE drepturile fundamentale pentru TOATE persoanele cu dizabilităţi!
CONFERINȚA Bune practici privind realizarea și publicarea lucrărilor științifice 18 Aprilie 2019, Galați   Revista Amfiteatru Economic - un jurnal al cercetarii.
7 aprilie 2019 Ziua Mondială a Sănătăţii
MODULUL 3: ABILITATILE PROFESIONALE
PACHETUL DE BAZĂ – MEDICINA DE FAMILIE
I.2. Dezvoltarea durabilă și egalitatea de șanse și de gen
Simulare de examen Psihologie medicală
Rolul sistemului bancar în finanţarea dezvoltării economiei
Prioritățile MECC privind dezvoltarea curriculară în învățămîntul general Valentin CRUDU, șef Direcție Învățământ general.
Există obiceiuri în viaţă, zilnic, care dăunează creierului, practic se distrug neuronii, diminuându-se simţitor cantitatea lor. Fără micul dejun Persoanele.
LUCRARE DE DIZERTAȚIE “PROMOVAREA POLITICILOR PUBLICE DE SĂNĂTATE PENTRU REDUCEREA RISCULUI ÎMBOLNĂVIRII ADOLESCENȚILOR” Coordonatori: Masterand:
\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\
CONFERINTA “CRESTERE SUSTENABILA: ROLUL MEDIULUI DE AFACERI IN ECHILIBRUL MACROECONOMIC SI IN CONVERGENA REALA” 28 OCTOMBRIE 2015 SPINOASA PROBLEMA A CONTEXTULUI.
STRATEGIE PRIVIND EDUCAȚIA ȘI FORMAREA PROFESIONALĂ (Draft document) Perioada de programare Reuniunea Comitetului Consultativ Tematic Educație.
PIATA CREDITULUI IN ROMANIA – FAST FORWARD >>
Boala Fabry.
Colaborarea stat – asigurători – cetățean, esențială pentru o gestionare eficientă a riscurilor catastrofale Aurel Badea Responsabilul Secțiunii Property.
Creșterea sustenabilă: Mediul de afaceri și rolul său în echilibrul macroeconomic și în convergența reală Ionut Dumitru Presedinte Consiliul Fiscal, Economist-sef.
Conferinta internationala “Intarirea Legitimitatii”
“Educatie cu responsabilitate si oportunitate de dezvoltare pentru copii si tinerii romi din Homorod, judetul Brasov –EROD” Proiect finanţat cu sprijinul.
Dinţi sănătoşi pentru un organism sănătos
Fă parte din Agricultura Susținută de Comunitate!
Ioana Dewandeler, DG Education and Culture 12 June 2019
Elena Apostolescu, FCCA
TINERII INTRE “DA” SI “NU”
Companii Sănătoase, cu angajați Sănătoși
TRANSACTIONAL BANKING
România şi migranţii 12 iunie 2014.
ZIUA MONDIALĂ DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA HIPERTENSIUNII 17 mai 2019
Să lucrăm împreună pentru Noi şi Europa!
Modele de succes: Plăţile electronice în Noua Europă
CENTRUL REGIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ SIBIU
Un cintec japonez faimos -Rimi Natsukawa –
Prof. Valer Pop Şc.Gen.”Enea Grapini” Şanţ, Bistriţa-Năsăud
ZIUA EUROPEANĂ ÎMPOTRIVA OBEZITĂŢII
DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII: Strategie si prognoze
Săptămâna Europeană de Luptă împotriva Cancerului
LUNA NAŢIONALĂ A INFORMĂRII DESPRE EFECTELE CONSUMULUI
TATUAJUL şi RISCURILE LUI
Mediul antreprenorial in România
Robert C. Rekkers Director General, Banca Transilvania
Ghost villages project, NEC Conference, 19 October 2017
Relațiile de muncă se schimbă. Cât de repede se schimbă legislația?
CAMPANIA pentru celebrarea
Prof. Valer Pop Şc.Gen.”Enea Grapini” Şanţ, Bistriţa-Năsăud
Informare privind celebrarea LICCS, 2019
Speranța Pîrciog, director științific
ZIUA Mondiala A INIMII 29 septembrie 2019 Sa fim eroii inimii!
Ziua Internațională a Sănătății
Transcriere de prezentare:

MODULUL 2 SUPLIMENTAR: PROBLEME SPECIFICE DE SANATATE Pachete de instruire pentru profesionistii din sanatate in vederea imbunatatirii accesului si calitatii serviciilor de sanatate pntru migranti si minoritati etnice, inclusiv populatia roma MODULUL 2 SUPLIMENTAR: PROBLEME SPECIFICE DE SANATATE Unitatea 1. Boli cronice Elaborat de: Victoria Lopez Ruiz, Scoala Andalusiana de Sanatate Publica Adaptat de: Alexandra Cucu, INSP Tradus de: Silvia Teodorescu, INSP 2015

Problemele mortalitatii la migranti Bolile cardiovasculare Diabetul Cancerul Boli mostenite Ingrijire transculturala Caracteristici ale bolilor cronice si determinantilor lor la populatia roma din Romania

Source: World Health Statiistics 2014 Probleme specifice ale mortalitatii la migranti I Disparitatile in starea de sănătate par a fi mai legate de boli specifice, iar speranța de viață a migrantilor nu este în mod constant mai mica decat in randul locuitorilor nativi Source: World Health Statiistics 2014

Singh GK, Hiatt RA. Trends and disparities in socioeconomic and behavioural characteristics, life expectancy, and cause-specific mortality of native-born and foreign-born populations in the United States, 1979-2003. Int J Epidemiol. 2006 Aug;35(4):903-19

BOLILE CORONARIENE SI ACCIDENTELE VASCULARE Bolile cardiovasculare Prevalente mai mari ale bolii coronariene au fost raportate pentru populațiile nascute in Asia de Sud și Africa de Est BOLILE CORONARIENE SI ACCIDENTELE VASCULARE In cazurile de accident vascular cerebral, au fost observate rate de mortalitate și de incidenta constant mai mari pentru migranți de origine din Africa de Vest. Există un consens că printre oamenii de origine africană, hipertensiunea arteriala este de trei - patru ori mai raspandita decat la populația europeană nativă . HTA Modesti PA et al. 2014; Cappuccio FP, et al. 2002

Ambii factori: țara de origine și aculturația pot avea un efect pozitiv sau negativ asupra mortalității prin boli cardiovasculare (CHD). De exemplu, migranții din țările cu o mortalitate ridicata prin boli cardiovasculare, cum ar fi Finlanda și Ungaria, au un risc mai mic de BCV în Suedia decât în țara lor de naștere. Pentru țările cu risc scazut din sudul Europei, riscul a fost mai mare la migranții din Suedia decât la cei din sudul Europei. Miladovsky P. et al. 2007

Putinele date fiabile fac dificilă o cuantificare a factorilor de risc cardiovasculari și implicarea lor în scurtarea speranței de viață a populației de romi. Populația de etnie romă are o incidență mai mare a obezității și hipertensiunii arteriale, nelegata de regiunile țării Comparativ cu populatia non-roma, populația romă are o prevalență mult mai mare a bolii cardiovasculare, ceea ce poate contribui la mortalitatea lor mai mare . http://www.epi.bris.ac.uk/CVDethrisk/CHD_CVD_form.html CHD Framingham modificat și calculator de risc pentru bolile cardiovasculare pentru grupuri etnice minoritare de negrii britanici. Dobranici M. et al. 2012

Bolile cardiovasculare - determinanti Natura complexă a migrației și condițiile de reinstalare, sociale și psihologice din jur Statutul socio-economic precar Condițiile de viață de zi cu zi si conditiile de munca Modificari in viata de familie si stressul cronic legat de insecuritate și dorul de casă Alimentatie diferita, deficitara Accesul limitat la serviciile de sănătate și subutilizarea lor Alte boli și alte probleme de sănătate Caracteristicile mediului socio-economic Fernandes A. et al. 2009; Pudaric et al. 2000

Diabetul În multe părți ale UE datele disponibile sugerează că migranții ar putea avea un risc mai mare de a dezvolta diabet zaharat de tip 2 decât nativii, și, de asemenea, un risc mai mare de complicatii serioase, atunci când dezvolta boala. Ratele de mortalitate au fost mai ridicate la migranți din Caraibe sau Asia de Sud. MRRs pentru populația migranta în ansamblu au fost de 1,9 (95% IC 1,8-2,0) și 2,2 (95% IC 2,1-2,3) pentru bărbați și respectiv femei. Asocierea inversa intre PIB si mortalitatea prin diabet Prevalenta standard in functie de varsta si gen a DZ tip 2 a fost de 30%, în populatia Roma și de 10% in populatia non-roma. Vozarova de Courten B et al. 2003; Vandenheede H et al. 2012

Setul de instrumente pentru diabet online Diabetul În multe părți ale UE datele disponibile sugerează că migranții ar putea avea un risc mai mare de a dezvolta diabet zaharat de tip 2 decât nativii, și, de asemenea, un risc mai mare de complicatii serioase, atunci când dezvolta boala. Setul de instrumente pentru diabet online Ratele de mortalitate au fost mai ridicate la migranți din Caraibe sau Asia de Sud. MRRs pentru populația migranta în ansamblu au fost de 1,9 (95% IC 1,8-2,0) și 2,2 (95% IC 2,1-2,3) pentru bărbați și respectiv femei. Asocierea inversa intre PIB si mortalitatea prin diabet http://www.migrantclinician.org/i ssues/diabetes/online- toolkit.html Prevalenta standard in functie de varsta si gen a DZ tip 2 a fost de 30%, în populatia Roma și de 10% in populatia non-roma. Vozarova de Courten B et al. 2003; Vandenheede H et al. 2012

Cancerul Migranții din țările non-vestice au o morbiditate si o mortalitate prin cancer mai scazuta, comparativ cu populațiile indigene din țările gazdă europene. Migranții au incidenta si ratele de mortalitate cu 20-50% mai mici. Migranții au fost mai predispusi la cancere, care au legatura cu infecții din antecedente, cum ar fi cancerul de ficat, de col uterin si cancerul de stomac Aproape toate grupurile de migranți, indiferent de gen, par a fi la un risc crescut de mortalitate prin cancer de ficat, mai ales la cei din Bangladesh si afro-caraibieni. In populatia Roma exista o prevalenta mai mare de cancer decat la populatiile ne-rome. Arnold M. et al. 2010; Rechel B. et al. 2011

Bolile mostenite Siclemia Talasemia Specificitatea geografică și natura ereditară a acestei boli sugerează susceptibilitatea de a fi prezenta în comunitățile cu un număr mare de imigranți din bazinul mediteranean, Caraibe si Africa Talasemia, care este în primul rând o boală de sânge găsite mai ales la persoane dinn regiunea mediteraneană, este, de asemenea intalnita în Marea Britanie în rândul migranților și minorităților etnice de origine cipriotă si din Orientul Mijlociu. Există tot mai multe dovezi că acesta este relativ frecventa în rândul migranților de origine pakistaneză, chineză și din Bangladesh Talasemia

IMPORTANTA PRACTICILOR TRANSCULTURALE DE INGRIJIRE Context sociocultural Zi de zi Modelul de boli cronice variază enorm pe plan internațional, iar acest lucru se reflectă în populații multietnice din Europa. Acest lucru a creat provocări pentru epidemiologie, sănătate publică și îngrijirea clinică Bhopal R. et al. 2009

Caracteristici ale bolilor cronice la populatia roma din Romania

Caracteristici ale bolilor cronice la populatia roma din Romania Surse de informatii RAPORT WB RO roma RAPORT INSP 2015 45 comunitati roma RAPORT INSP RO

Starea de sănătate autopercepută în funcție de nivelul de educație Sursa: Raport INSP, 2015

Determinare colesterol Masurarea tensiunii arteriale Caracteristici ale bolilor cronice la populatia roma din Romania: factori de risc boli cardiovasculare Fumatul Determinare colesterol Masurarea tensiunii arteriale Distribuția respondentilor pe genuri în funcție de consumul de tutun Distribuția respondentilor în funcție de practica masurarii tensiunii arteriale Distribuția respondentilor în funcție de practica determinarii colesterolului Sursa: Raport INSP, 2015

Consum mic dejun zilnic Caracteristici ale bolilor cronice la populatia roma din Romania: factori de risc diabet Consum mic dejun zilnic Masurarea glicemiei Aport alimentar Sursa: Raport INSP, 2015

Caracteristici ale bolilor cronice la populatia roma din Romania: prevalenta autoperceputa Hipertensiune arteriala 11.0 15% Infarct miocardic (atac de cord) sau consecintele infarctului 2.4 Accident vascular cerebral sau consecintele sale 1.7 Artroza 2.1 10% Afectiuni lombare sau alte deficiente ale "spatelui" 5.0 Afectiuni ale zonei cervicale (gatului) Diabet 3.1 3.1% Astm 2.6 3% Bronsita cronica, boala pulmonara obstructiva cronica, emfizem 0.8 Ciroza 3.5% Boli si tulburari ale tubului digestiv 1.8 Probleme renale Incontinenta urinara (dificultati in controlul vezicii urinare) 0.5 Boli si tulburari ale sistemului reproducator (hipertrofia prostatei, fibrom ) 1.4 1.4% Depresie 0.9 0.9% Cancer (orice localizare a cancerului, leucemie) 0.8% Sursa: Raport INSP, 2015

Va multumim si asteptam intrebari… Imagini: Andalusian Childhood Observatory (OIA, Observatorio de la Infancia de Andalucía) 2014; Josefa Marín Vega 2014; RedIsir 2014; Morguefile 2014.

Referinte bibliografice Modesti PA, Agostoni P, Agyemang C. & cols. Cardiovascular risk assessment in low-resource settings: a consensus document of the European Society of Hypertension Working Group on Hypertension and Cardiovascular Risk in Low Resource Settings. J Hypertens. 2014 May;32(5):951-60. Cappuccio FP, Oakeshott P, Strazzullo P, Kerry SM. Application of Framingham risk estimates to ethnic minorities in United Kingdom and implications for primary prevention of heart disease in general practice: cross sectional population based study. BMJ 2002; 325:1271–1276 Mladovsky. P. Research Note : Migration and health in the EU. The London School Of Economics And Political Science. European Commission. 2007 Dobranici M, Buzea A, Popescu R. The cardiovascular risk factors of the Roma (Gypsies) people in Central- Eastern Europe : a review of the published literature. J Med Life. 2012;5(4):382–9. Fernandes A., Pereira J. Health and Migration in the EU: Better health for all in an inclusive society. 2009. Instituto Nacional de Saúde Doutor Ricardo Jorge Vozarova de Courten B, de Courten M, Hanson RL, Zahorakova PH, Vozár J . Higher prevalence of type 2 diabetes, metabolic syndrome and cardiovascular diseases in gypsies than in non-gypsies in Slovakia. Diabetes Research and Clinical Practice. 2003;62(2):95-103. Vandenheede H, Deboosere P , Stirbu I , Agyemang CO , S Harding , Juel K , Rafnsson SB , Regidor E , G Rey , Rosato M , Mackenbach JP , Kunst AE. Migrant mortality from diabetes mellitus across Europe: the importance of socio-economic change. Eur J Epidemiol. 2012 Feb; 27 (2): 109-17 Arnold M, Razum O, Coebergh J-W. Cancer risk diversity in non-western migrants to Europe: An overview of the literature. Eur J Cancer [Internet]. Elsevier Ltd; 2010 Sep;46(14):2647–59. Rechel B, Mladovsky P, Devillé W, Rijks B, Petrova-Benedict R, McKee M. Migration and health in the European Union. 2011. European Observatory on Health Systems and Policies Series. World Bank Romania “Diagnostics and policy advice for supporting roma inclusion in Romania,” http://www.worldbank.org/content/dam/Worldbank/document/eca/romania/OutputEN.pdf INSP - Raport de cercetare realizat în cadrul proiectului ”Întărirea Reţelei Naţionale de mediatori Romi pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei rome”, finanţat prin Grant Norvegian 2009-2014, Bucuresti 2015 INSP ROMANIA Profilul stării de sănătate pe baza indicatorilor comunitari ECHI http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp- content/uploads/2014/11/SINTEZA_ECHI_2012-2.pdf Singh GK, Hiatt RA. Trends and disparities in socioeconomic and behavioural characteristics, life expectancy, and cause-specific mortality of native-born and foreign- born populations in the United States, 1979-2003. Int J Epidemiol. 2006 Aug;35(4):903-19