LUCRARE DE DIZERTAȚIE “PROMOVAREA POLITICILOR PUBLICE DE SĂNĂTATE PENTRU REDUCEREA RISCULUI ÎMBOLNĂVIRII ADOLESCENȚILOR” Coordonatori: Masterand:

Prezentarea pe tema: "LUCRARE DE DIZERTAȚIE “PROMOVAREA POLITICILOR PUBLICE DE SĂNĂTATE PENTRU REDUCEREA RISCULUI ÎMBOLNĂVIRII ADOLESCENȚILOR” Coordonatori: Masterand:"— Transcriere de prezentare:

1 LUCRARE DE DIZERTAȚIE “PROMOVAREA POLITICILOR PUBLICE DE SĂNĂTATE PENTRU REDUCEREA RISCULUI ÎMBOLNĂVIRII ADOLESCENȚILOR” Coordonatori: Masterand: Lector Universitar Dr. Codrina Șandru Dr. Leoveanu T. Lector Universitar drd. Diana Cristina Bodi Ionuț - Horia

2

3 INTRODUCERE SĂNĂTATEA ADOLESCENȚILOR PRO ȘI CONTRA
Adolescența este o perioadă de tranziție de la copilărie la statutul de adult, de la starea de dependență la acea de independență. Din punct de vedere legal o persoană cu vârsta de 18 ani este considerată persoană adultă. Adolescenții sunt persoane vulnerabile din punct de vedere al problemelor sănătății, motiv pentru care ei ar trebui în permanență supravegheați pentru: profilaxia, prevenirea si monitorizarea bolilor pe care le pot contacta. Fiecare unitate de învățământ ar trebui să dispună în următorii ani de o echipa complexă medic / asistent medical, echipă capabilă să acorde primul ajutor medical în situații de urgență până la sosirea echipajelor SMURD care dispun de dotarea medico-sanitară corespunzatoare pentru transportul în siguranță al pacientului spre unitațile spitalicești care vor soluționa cazul.

4 CAPITOLUL I UNELE DATE STATISTICE CU PRIVIRE LA CAUZELE ȘI RISCURILE ÎMBOLNĂVIRII ADOLESCENȚILOR CU VÂRSTE ÎNTRE ANI 1.1 Identificarea factorilor de îmbolnăvire (pag. 6) 1.2 Probleme ale sănătății generate de acțiunea acestor factori (pag. 10) 1.3 Date statistice (pag. 20) 1.4 Unele analize comparative cu alte state din Europa de Sud- Est (pag. 23)

5 Studiile demografice arată o scădere continuă a populației după perioada postdecembristă.
Reducerea numărului de elevi duce implicit la reducerea numărului de cadre didactice, dar și a personalului medical din unitățile școlare. Ca primă misiune din partea medicului școlar ramâne politica de prevenire prin supravegherea determinanților majori ai stării de sănătate, pentru a asigura îmbunătățirea calității și adaptarea ei la nevoile locale și naționale depuse în intervențiile si acțiunile de zi cu zi. Exemplul negativ este cu mult mai pregnant decât cel pozitiv. Adolescenții sunt foarte vulnerabili la deprinderile cu efect dăunător asupra stării de sănătate: consumul exagerat de cafea, Pepsi, Cola, fumat, consum de droguri, viață sexuală cu parteneri multipli cu risc crescut pentru B.T.S., sarcină etc.

6 PROBLEME DE SĂNĂTATE ALE ADOLESCENȚILOR
Riscul de obezitate prin consumul exagerat de produse fast-food. Scăderea ponderală pentru cei care au intrat în anturaje care dau sfaturi “eronate”, de a nu mânca trei mese pe zi, plecarea la școală fără sandwich, mic-dejun etc. Risc major pentru bolile cardiovasculare dar și pulmonare datorită fumatului de la vârste fragede, consumul exagerat de băuturi alcoolice preponderent tărie și de cele mai multe ori consumate zilnic, uneori chiar în timpul programului școlar. Frecvente sunt situațiile unor boli neuropsihice de o largă paletă patologică, boli care sunt cauzate de tentația adolescenților pentru consumul de droguri. Se încearca în prezent o monitorizare a acestor afecțiuni printr-o colaborare între direcțiunile școlilor, medicul școlar, psiholog și familia elevului/adolescentului.

7 Așa cum se poate observa, modificările demografice ne arată o scădere continuă a populației de copii și tineri cuprinși în instituțiile de învățământ din România. Figura 1 – Modificări demografice (Vasile Moldovan – “Medicina școlară”, vol. I)

8 Se poate întocmi și o statistică a diferitelor produse alimentare consumate de elevii din liceu aflați în mediul rural, studiu efectuat în anul școlar Figura 2 – Chestionar pentru alimentația adolescentului (Vasile Moldovan – “Medicina școlară”)

9 CAPITOLUL II POLITICI PUBLICE DE SĂNĂTATE PENTRU PREVENIREA, PROFILAXIA ȘI MONITORIZAREA BOLILOR LA ADOLESCENȚI 2.1 Experiențe în Uniunea Europeană referitoare la aceste politici (pag. 29) 2.2 Baza judiciară a politicilor publice de sănătate (pag. 35) 2.3 Tipologia politicilor publice (pag. 40) 2.4 Promovarea politicilor publice de sănătate (pag. 43)

10 Mediul fizic în România și alte state UE cuprinde clădiri, școli, conținutul acestora.
Pentru fiecare individ, ca și pentru întreaga colectivitate reprezintă unul dintre factorii cei mai importanți care asigură desfășurarea în condiții optime a vieții și activităților desfășurate. Promovarea “Politicilor de sănătate” atât în Romania cât și în statele membre UE devine pe zi ce trece o problemă prioritară (spitale, alocări de fonduri suplimentare, medicină preventivă). Se încearcă o creștere a numărului de medici specialiști care să fie repartizați uniform în întreaga țară inclusiv în zonele defavorizate prin aplicarea de politici sanitare “bine stimulate” (locuință, majorări salariale, mijloc de transport). Programe de control pentru depistarea precoce a diferitelor boli ce pot aparea cu o extindere amplă și pentru tineri (examen bilanț, vaccinări obligatorii etc.)

11 Figura 4 – Repartizarea medicilor în statele UE

12 CAPITOLUL III IMPLEMENTAREA POLITICILOR DE SĂNĂTATE ȘI IMPACTUL ACESTORA ASUPRA PROCESULUI DE PREVENIRE A ÎMBOLNĂVIRII ÎN RÂNDUL ADOLESCENȚILOR 3.1 Strategii utilizate în promovarea politicilor publice referitoare la prevenire a îmbolnăvirilor la adolescenți (pag. 46) 3.2 Rolul și locatia cabinetului medical școlar (pag. 48) 3.3 Impactul aplicării politicilor publice asupra adolescenților (pag.51)

13 Dupa OMS promovarea sănătății înseamnă procesul de punere în practică a intervențiilor desemnate să prevină îmbolnăvirile Educația pentru sănătate reprezintă cel mai important moment al promovări sănătății și este definit ca fiind activitatea de comunicare care are ca scop creșterea stării de bine. Modalitățile de acțiune pentru sănătate și promovarea acestor politici sunt orientate fie asupra bolii, fie orientate spre factorii de risc cu referiri ample pentru menținerea stării de sănătate. Începând cu anul școlar 2004 – 2005 se include PROGRAMUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE COMUNITARĂ (control preventiv, vaccinări, monitorizări boli cronice). Educația sanitară se face din momentul în care adolescentul intră în cabinetul școlar. Politica de sănătate o reprezintă și asigurarea confidențialității actului medical la nivelul cabinetului medical școlar. Activitățile medicale din cabinetele medicale școlare se desfășoară sub incidența ORDINULUI M.S. 653/2001.

14 CONCLUZII Sănătatea copiilor și tinerilor nu mai este privită cu interes de managerii sistemului sanitar. Această optică trebuie schimbată dacă se dorește ameliorarea asistenței medicale preventive și promovarea sănătății generațiilor actuale și viitoare. Starea de sănătate a copiilor și tinerilor/adolescenților din colectivitățile de învățământ prezintă o morbiditate dominată de grupa de boli de nutriție și metabolism, bolile ochiului și de tulburările de comportament. Intervențiile pentru controlul acestor afecțiuni trebuie să se înscrie într-un program comprehensiv care să abordeze comportamentele de risc, folosind toate elementele medico legale.

15 Este necesară mărirea numărului de ore de educație fizică la toate clasele la 225 minute/saptamana.
Este necesară introducerea obligatorie a disciplinei de promovare a stării de sănătate la toate clasele cel puțin o oră pe saptămână și integrarea ei și în celelalte discipline școlare, pentru că promovarea sănătății individuale și colective este o investiție eficientă în dezvoltarea durabilă a societății. Instruirea și perfecționarea profesorilor pentru a face educație pentru sanatate este opțională și a început abia în anul școlar Încă suntem departe de aplicarea în practică în mod eficient a pregătirii elevilor pentru o viață sanătoasă și asigurarea unui mediu de învățare sănătos.

16 ÎN LOC DE EPILOG “OAMENII IMPLORĂ ÎN RUGĂCIUNILE LOR SĂNĂTATEA DE LA ZEI FĂRĂ A ȘTI CĂ AU MIJLOACELE APĂRĂRII EI ÎN PROPRIILE LOR MÂINI” DEMOCRIT

17