CAMPANIA pentru celebrarea

Prezentarea pe tema: "CAMPANIA pentru celebrarea"— Transcriere de prezentare:

1 CAMPANIA pentru celebrarea
Zilei Internaţionale a Conştientizării Autismului 2 aprilie 2019 DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ HUNEDOARA MINISTERUL SANATATII MINISTERUL SĂNĂTĂȚII ZIUA MODIALĂ DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA BOLII ALZHEIMER 21 septembrie 2019 SĂ NU-I UITĂM PE CEI CARE UITĂ! INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ CNEPSS CNEPSS CENTRUL NATIONAL DE EVALUAREA SI PROMOVAREA STARII DE SANATATE CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUAREA ȘI PROMOVAREA STĂRII DE SĂNĂTATE INFORMARE CAMPANIE CENTRUL REGIONAL DE SANATATE PUBLICA SIBIU CENTRUL REGIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ SIBIU DIRECTIA DE SANATATE PUBLICA SIBIU SIGLA ȘI NUME DSP

2

3 “Tulburarea autistă” este definită ca “o tulburare pervazivă de dezvoltare caracterizată prin: deteriorarea calitativă în interacţiunea socială, deteriorări calitative în comunicare, precum şi pattern-uri stereotipe şi restrânse de comportament, preocupări şi activităţi. Este, de asemenea, caracterizată de întârzieri, cu debut înaintea vârstei de 3 ani, în cel puţin unul din următoarele domenii: interacţiune socială, limbaj, aşa cum este utilizat în comunicarea socială, joc imaginativ sau simbolic.” Boala Alzheimer este o afecțiune ireversibilă și descrie un număr de simptome care afectează memoria, limbajul, orientarea spațială, emoțiile sau personalitatea și cogniția, toate acestea interferând cu activităţile zilnice. Numele maladiei a fost dat după doctorul Alois Alzheimer. Acesta, în 1906, a observat schimbări la nivelul creierului unei femei decedate din cauza unei boli neurologice. Simptomele includeau pierderi de memorie, dificultăți de vorbire, precum și comportament neadecvat. După moartea acesteia s-au evidențiat niște aglomerări la nivelul creierului („placa de amiloid”). Această maladie este singura formă de demenţă recunoscută ca fiind cauza pentru handicapul progresiv fizic și psihologic. Celelalte forme de demenţă (demenţa vasculară, demenţa toxică, demenţa fronto-temporală) nu sunt recunoscute ca boli degenerative şi nu primesc nici un sprijin financiar din partea statului. Definiția este utilizată în România în conformitate cu prevederile Criteriului medico-psihosocial de încadrare în grad de handicap din 31/08/2007, la Capitolul 1 - Funcţiile Mentale Se estimează că 1 din 160 de copii, la nivel mondial, are ASD (Autism spectrum disorders). Această estimare reprezintă o cifră medie, iar prevalența raportată variază substanțial în cadrul studiilor. (

4 Dinamica și nivelul fenomenului în România ÎN CONTEXT EUROPEAN
FACTORII DE RISC Vârsta înaintată este cel mai important factor de risc; Istoricul familial de Alzheimer, în special dacă boala a apărut la una dintre rudele de gradul I (mamă, tată, frați) sau la mai mulți membri din familie; Prezența genei pentru apolipoproteina E-4, în special la persoanele din rasa albă sau asiatici; Bolile cardiovasculare: accidentul vascular cerebral, boala cardiacă, diabetul, colesterolul crescut și hipertensiunea arterială; Sindromul Down, o boală genetică ce determină retard mintal; Diabetul, o boală ce se însoțește de glicemie crescută; Terapia hormonală de substituție; Au mai fost formulate câteva teorii cu privire la creșterea riscului de a dezvolta boala Alzheimer, acestea includ următorii factori: Fumatul; unii cercetători au sugerat că fumatul ar crește riscul de a dezvolta demența și boala Alzheimer, dar aceste presupuneri nu au fost confirmate; Traumatisme ale regiunii cefalice; Niveluri crescute în sânge de homocisteină; Prevalența (rate la loc.) TSA în Uniunea Europeană și România, ambele genuri, toate vârstele, în perioada Sursa:

5 Dinamica și nivelul fenomenului în România ÎN CONTEXT EUROPEAN
SEMNE ȘI SIMPTOME Pierderea memoriei este, de cele mai multe ori, prima manifestare a bolii Alzheimer. Multe persoane în vârstă se îngrijorează atunci când apar pierderile de memorie. Anumite episoade de pierdere a memoriei pe termen scurt la persoanele în vârstă de de ani este un lucru obișnuit, dar numai unele dintre acestea vor dezvolta boala Alzheimer. În cazul în care apar pierderi de memorie, este indicat consultul unui medic specialist. Exemple de pierdere normală de memorie includ uitarea: - unor părți din anumite experiențe; - locului unde este parcată mașina; - evenimentelor din trecutul îndepărtat; - numelui unei persoane, dar care revine în minte mai târziu; - locului unde s-au pus anumite obiecte, de exemplu cheile de la mașină. Exemple ale pierderii memoriei cauzată de boala Alzheimer includ uitarea:  - unei experiențe în totalitate; - interpretării ceasului sau condusul mașinii; - evenimentelor recente, de genul uitarea faptului că ai lăsat aragazul deschis; - unei persoane în totalitate. Boala Alzheimer se însoțește de modificări de comportament, gândire sau tulburări de personalitate. În fazele incipiente ale bolii, persoana se poate comporta normal în societate. Membrii familiei și prietenii apropiați observă primii manifestările bolii. Semnele de demență, precum dificultățile de gândire sau amintire a anumitor lucruri sau probleme în activitățile cotidiene, trebuie să îndemne persoana spre consultul unui specialist. Simptomele variază pe măsură ce boala progresează.  Dinamica și nivelul fenomenului în România ÎN CONTEXT EUROPEAN Prevalența (rate la loc.) TSA în Uniunea Europeană și România, ambele genuri, toate vârstele, în perioada Sursa:

6 Dinamica și nivelul fenomenului în România ÎN CONTEXT EUROPEAN
Asociația pentru bolnavii cu Alzheimer a identificat 10 semne de avertizare pentru apariția maladiei: pierderi de memorie, ca uitarea informațiilor memorate recent, nume sau numere de telefon; dificultăți în îndeplinirea îndatoririlor, cum ar fi prepararea unei mese; tulburări de limbaj, uitarea unor cuvinte sau substituirea cuvintelor neobișnuite; dezorientare temporo-spațială, uitarea adresei de domiciliu; tulburări de judecată, ca îmbrăcarea cu haine nepotrivite pentru vremea de afară; probleme cu gândirea abstractă, ca imposibilitatea de interpretare a numerelor; punerea anumitor obiecte în locuri neobișnuite, ca de exemplu: fierul de călcat în frigider sau ceasul în bolul de zahăr; tulburări ale dispoziției, ca modificări rapide ale stării de spirit, de la calm, la plâns, apoi la furie; modificări ale personalității, de la confuzie, suspiciune sau teamă, până la dependența de un membru al familiei; lipsa inițiativei manifestată prin somnolență continuă, vizionarea unor programe la televizor pe toată durata zilei și refuzul efectuării activităților zilnice obișnuite. Prevalența (rate la loc.) TSA în Uniunea Europeană și România, ambele genuri, toate vârstele, în perioada Sursa:

7 Dinamica și nivelul fenomenului în România
În baza circularei trimise în data de către 41 judeţe şi cele 6 sectoare ale municipiului Bucureşti, au fost solicitate informaţii cu privire la cazurile de copii cu tulburări din spectrul autist din serviciile publice şi cele ale ONG-urilor, ce funcţionează pe teritoriul de competenţă a DGASPC-urilor. Prin centralizarea răspunsurilor primite din partea celor 41 de judeţe şi cele 6 sectoare ale municipiului Bucureşti s-au obţinut următoarele informaţii în ceea ce priveşte situaţia copiilor cu tulburări din spectrul autist: în evidenţele serviciilor de evaluare complexă figurează un număr total de de copii diagnosticaţi cu tulburări din spectrul autist (9 dintre aceştia sunt cu întârziere mentală severă cu elemente autiste); în cadrul sectorului 6, nu există servicii specializate pentru copiii diagnosticaţi cu tulburări din spectrul autist; sunt 190 de servicii specializate în cadrul cărora sunt asistaţi un număr de 1504 copii cu TSA, iar 1328 dintre aceştia beneficiază de servicii specializate; Conform OMS, la nivel global, numărul celor afectaţi de demenţă în anul 2015 era de 46,8 milioane. Evoluţia bolii fiind în creştere, se apreciază că s-ar putea ajunge la 131,5 milioane de suferinzi în anul Persoanele cu demenţă au acces redus la asistenţă medicală adecvată, chiar şi în ţările cu cele mai mari venituri, unde doar aproximativ 50% dintre bolnavi primesc un diagnostic. În țările cu venituri medii, mai puţin de 10% dintre cazuri sunt diagnosticate. În România, conform datelor deținute de Societatea Română Alzheimer, în anul 2016 erau estimate aproximativ de cazuri de persoane cu Alzheimer și alte forme de demență, dar numai erau diagnosticate.

8

9 Dinamica și nivelul fenomenului în România
Tema campaniei din anul acesta este: „Înţelegerea și conștientizarea bolii Alzheimer” Campania din acest an dedicată Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Maladiei Alzheimer are ca scop informarea și conștientizarea: profesioniștilor din sănătate despre problematica demenței și maladiei Alzheimer în special, precum și metodele de management ale acestei afecțiuni; aparținătorilor și îngrijitorilor pacienților cu Alzheimer asupra posibilităților de diagnosticare, tratament și cu privire la programele naționale de sănătate specifice existente. În baza circularei trimise în data de către 41 judeţe şi cele 6 sectoare ale municipiului Bucureşti, au fost solicitate informaţii cu privire la cazurile de copii cu tulburări din spectrul autist din serviciile publice şi cele ale ONG-urilor, ce funcţionează pe teritoriul de competenţă a DGASPC-urilor. Prin centralizarea răspunsurilor primite din partea celor 41 de judeţe şi cele 6 sectoare ale municipiului Bucureşti s-au obţinut următoarele informaţii în ceea ce priveşte situaţia copiilor cu tulburări din spectrul autist: în evidenţele serviciilor de evaluare complexă figurează un număr total de de copii diagnosticaţi cu tulburări din spectrul autist (9 dintre aceştia sunt cu întârziere mentală severă cu elemente autiste); în cadrul sectorului 6, nu există servicii specializate pentru copiii diagnosticaţi cu tulburări din spectrul autist; sunt 190 de servicii specializate în cadrul cărora sunt asistaţi un număr de 1504 copii cu TSA, iar 1328 dintre aceştia beneficiază de servicii specializate;

10 Dinamica și nivelul fenomenului în România
OBIECTIVELE CAMPANIEI Dinamica și nivelul fenomenului în România Informarea populaţiei generale cu privire la semnele şi simptomele bolii Alzheimer, a consecinţelor acesteia şi a metodelor de tratament. Conştientizarea şi promovarea unei mai bune înţelegeri a impactului pe care îl are boala Alzheimer asupra vieţii oamenilor. Importanţa aplicării screening-ului pentru depistarea tulburărilor cognitive în cabinetele medicilor de familie. în cadrul serviciilor menţionate lucrează un număr total de 3192 persoane (1750 personal de specialitate şi 1442 încadrat la categoria alte persoane). Personalul de specialitate este reprezentat de 151 medici, 213 psihologi, 801 educatori, 207 psihopedagogi/logopezi, 162 kinetoterapeuți, 216 asistenţi sociali. În cadrul categoriei alte persoane figurează: asistenţi medicali, infirmiere, pedagogi, şoferi, îngrijitoare, bucătari, supraveghetori etc.; 4 județe şi-au exprimat nevoile de formare ale personalului în lucrul cu copii cu TSA: cursuri de formare pentru situaţii de criză; relaţionarea cu adolescenţii autişti, abordarea maturizării sexuale; relaţionarea/comunicarea cu copiii autişti; cursuri de formare pentru toate categoriile de personal etc. SLOGANUL CAMPANIEI SĂ NU-I UITĂM PE CEI CARE UITĂ!

11 Dinamica și nivelul fenomenului în România
MESAJELE CHEIE ALE CAMPANIEI pentru profesioniştii din sănătate MESAJELE CHEIE ALE CAMPANIEI pentru aparținătorii și îngrijitorii pacienților cu Alzheimer Informaţi-vă despre problematica bolii Alzheimer! Aplicaţi screening-ul tulburărilor cognitive în rândul populaţiei generale la nivelul cabinetelor medicilor de familie! Participaţi la dezvoltarea unei strategii naţionale privind demenţa şi la punerea în aplicare a programului național de sănătate mintală! Asiguraţi accesul egal la tratamente şi îngrijiri de calitate pentru cei afectaţi de boala Alzheimer! Investigaţi posibilele cauze ale tulburărilor de memorie ale pacienţilor! Informaţi-vă asupra semnelor, simptomelor şi comportamentelor specifice bolii Alzheimer! Folosiți resursa TIMP pentru diagnosticarea precoce a demenţei de tip Alzheimer! Fiți toleranți, arătați bunătate, nu îi izolați, discutați cu ei, înțelegeți, nu criticați, oferiți ajutor, respectați! Contactaţi Societatea Română de Alzheimer pentru obţinerea de informaţii şi sprijin! Informati-vă asupra drepturilor sociale ale pacienţilor cu demenţă! Sursa: INSP

12 Dinamica și nivelul fenomenului în România
ȚARA / ANUL 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Uniunea Europeană - 28 țări 198,327 225,258 239,005 248,220 286,895 294,334 Belgia 5,440 6,501 6,681 6,307 7,171 6,943 Bulgaria 171 233 185 149 177 163 Cehia 1,770 1,990 2,280 2,404 2,846 2,965 Danemarca 3,042 3,138 3,284 3,433 3,651 3,965 Germania 26,068 29,999 34,843 34,955 43,485 45,431 Estonia 83 92 86 111 101 Irlanda 1,222 1,499 1,742 1,904 2,131 2,275 Grecia 335 496 417 1,067 1,604 1,848 Spania 26,486 29,376 29,074 31,897 36,014 34,934 Franța 32,739 36,994 36,675 35,996 40,238 40,896 Croația 555 691 682 775 918 876 Italia 24,607 26,531 26,159 26,570 31,672 31,319 Cipru 147 173 166 179 266 271 Letonia 161 219 218 241 377 Lituania 170 192 255 245 276 305 Luxemburg 150 205 220 209 248 Ungaria 2,504 2,784 2,905 2,951 3,474 3,281 Malta 132 82 123 143 145 158 Olanda 9,152 10,415 13,405 12,492 13,863 14,866 Austria 1,267 1,619 2,158 1,923 2,206 2,518 Polonia 2,193 2,254 2,434 2,175 2,243 2,576 Portugalia 1,650 1,745 3,724 4,125 4,828 5,175 România 1,378 1,550 1,639 1,918 1,994 2,130 Slovenia 100 109 112 Slovacia 757 1,532 1,055 1,350 1,119 1,352 Finlanda 6,194 7,047 7,530 8,101 8,568 9,165 Suedia 6,909 7,691 7,762 7,859 8,332 8,864 Marea Britanie 42,956 50,158 53,191 58,625 68,914 71,159 Islanda 165 203 208 230 Liechtenstein 9 6 12 16 4 Norvegia 2,503 2,759 2,722 3,019 3,199 3,403 5,178 5,742 5,909 5,765 6,368 5,772 Macedonia : 2 Serbia 896 1,066 1,246 1,316 1,710 1,870 Turcia 6,445 7,921 9,250 10,691 12,498 13,424 Dinamica și nivelul fenomenului în România Decese cauzate de demență (inclusiv Alzheimer), sursa: Eurostat 2019 în cadrul serviciilor menţionate lucrează un număr total de 3192 persoane (1750 personal de specialitate şi 1442 încadrat la categoria alte persoane). Personalul de specialitate este reprezentat de 151 medici, 213 psihologi, 801 educatori, 207 psihopedagogi/logopezi, 162 kinetoterapeuți, 216 asistenţi sociali. În cadrul categoriei alte persoane figurează: asistenţi medicali, infirmiere, pedagogi, şoferi, îngrijitoare, bucătari, supraveghetori etc.; 4 județe şi-au exprimat nevoile de formare ale personalului în lucrul cu copii cu TSA: cursuri de formare pentru situaţii de criză; relaţionarea cu adolescenţii autişti, abordarea maturizării sexuale; relaţionarea/comunicarea cu copiii autişti; cursuri de formare pentru toate categoriile de personal etc. Unitate: Număr Sex: Ambele

13 Dinamica și nivelul fenomenului în România
ȚARA / ANUL 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Uniunea Europeană - 28 țări 62,186 70,126 75,616 79,053 91,705 95,437 Belgia 1,752 2,101 2,201 2,033 2,371 2,249 Bulgaria 57 77 68 44 59 52 Cehia 626 718 776 883 975 1,082 Danemarca 1,006 1,009 1,051 1,103 1,268 1,374 Germania 8,057 9,210 10,897 10,923 13,913 14,784 Estonia 22 26 29 40 24 27 Irlanda 401 520 550 637 709 793 Grecia 129 171 114 376 555 604 Spania 8,305 9,142 9,174 9,933 11,215 11,033 France 10,020 11,261 11,121 10,854 12,298 12,381 Croația 163 200 228 224 255 261 Italia 7,842 8,325 8,374 8,495 9,945 9,983 Cipru 53 62 82 95 97 Letonia 36 46 99 Lituania 43 56 80 91 Luxemburg 87 89 Ungaria 852 869 932 935 1,100 Malta 30 37 49 41 Olanda 2,541 2,873 4,070 3,834 4,310 4,806 Austria 384 491 665 599 673 762 Polonia 682 686 740 661 794 Portugalia 605 620 1,365 1,548 1,745 1,900 Romania 530 529 538 662 658 725 Slovenia 42 Slovacia 239 481 350 473 343 434 Finlanda 1,892 2,151 2,402 2,497 2,717 2,959 Suedia 2,196 2,455 2,531 2,547 2,798 3,064 Marea Britanie 13,627 15,930 17,100 19,412 22,698 23,853 Islanda 58 60 84 70 86 Liechtenstein 2 1 3 Norvegia 746 804 826 944 937 1,076 1,608 1,747 1,797 1,878 1,966 1,792 Macedonia : Serbia 298 390 419 425 590 617 Turcia 2,670 3,144 3,793 4,258 5,006 5,240 Decese cauzate de demență (inclusiv Alzheimer), sursa: Eurostat 2019 Dinamica și nivelul fenomenului în România Sursa: Anul Prevalența (rate la loc.) Tulburări cu spectru autist Masculin Feminin Total 2007 631,23 206,06 413,41 2008 630,47 205,74 412,85 2009 629,78 205,44 412,32 2010 629,09 205,13 411,80 2011 628,42 204,85 411,30 2012 627,60 204,51 410,71 2013 626,82 04,19 410,17 2014 626,05 203,88 409,63 2015 625,30 203,57 409,08 2016 624,60 203,28 408,56 2017 624,04 203,04 408,12 Unitate: Număr Sex: Bărbați

14 Dinamica și nivelul fenomenului în România
ȚARA / ANUL Total 2012 2013 2014 2015 2016 Uniunea Europeană - 28 țări 136,141 155,132 163,389 169,167 195,190 198,896 Belgia 3,688 4,400 4,480 4,274 4,800 4,694 Bulgaria 114 156 117 105 118 111 Cehia 1,144 1,272 1,504 1,521 1,871 1,883 Danemarca 2,036 2,129 2,233 2,330 2,383 2,591 Germania 18,011 20,789 23,946 24,032 29,572 30,647 Estonia 61 66 57 71 77 74 Irlanda 821 979 1,192 1,267 1,422 1,482 Grecia 206 325 303 691 1,049 1,244 Spania 18,181 20,234 19,900 21,964 24,799 23,901 Franța 22,719 25,733 25,554 25,142 27,940 28,515 Croația 392 491 454 551 663 615 Italia 16,765 18,206 17,785 18,075 21,727 21,336 Cipru 94 84 126 171 174 Letonia 113 121 162 172 195 278 Lituania 127 136 175 177 185 228 Luxemburg 98 149 161 122 159 157 Ungaria 1,652 1,915 1,973 2,016 2,374 2,230 Malta 88 52 86 104 Olanda 6,611 7,542 9,335 8,658 9,553 10,060 Austria 883 1,128 1,493 1,324 1,533 1,756 Polonia 1,511 1,568 1,694 1,514 1,582 1,782 Portugalia 1,045 1,125 2,359 2,577 3,083 3,275 România 848 1,021 1,101 1,256 1,336 1,405 Slovenia 70 73 107 124 Slovacia 518 1,051 705 877 776 918 Finlanda 4,302 4,896 5,128 5,604 5,851 6,206 Suedia 4,713 5,236 5,231 5,312 5,534 5,800 Marea Britanie 29,329 34,228 36,091 39,213 46,216 47,305 Islanda 119 138 144 Liechtenstein 7 5 6 9 13 2 Norvegia 1,757 1,955 1,896 2,075 2,262 2,327 3,570 3,995 4,112 3,887 4,402 3,980 Macedonia : 1 Serbia 598 676 827 891 1,120 1,253 Turcia 3,775 4,777 5,457 6,433 7,492 8,184 Incidența (rate la locuitori) prin tulburări ale dezvoltării psihologice și alte tulburări fără precizare (cod ICD 10 - F83, F84, F88, F89), pe județe și pe sexe în România, în anul 2017 – Sursa: INSP Decese cauzate de demență (inclusiv Alzheimer), sursa: Eurostat 2019 JUDEȚ TOTAL MASCULIN FEMININ MUREȘ 17,20 21,08 13,45 MARAMUREȘ 15,25 18,80 11,83 HUNEDOARA 13,99 17,13 10,97 TELEORMAN 11,15 9,84 12,43 CALARASI 11,11 19,79 2,80 TIMIS 11,03 14,18 8,07 VILCEA 10,67 10,32 ILFOV 10,21 15,53 5,10 SATU_MARE 10,19 15,11 5,45 HARGHITA 9,16 11,90 6,48 BRASOV 8,36 11,60 5,24 PRAHOVA 8,32 9,52 7,19 COVASNA 8,29 7,87 8,71 TULCEA 6,98 11,93 2,00 GORJ 6,49 9,97 3,07 BOTOSANI 6,40 11,34 1,53 IASI 6,33 9,67 3,02 SUCEAVA 6,21 10,60 1,90 Unitate: Număr Sex: Femei

15 Dinamica și nivelul fenomenului în România
Numărul deceselor datorate maladiei Alzheimer și altor tipuri de demență, ambele sexe, în Uniunea Europeană, între anii Incidența (rate la locuitori) prin tulburări ale dezvoltării psihologice și alte tulburări fără precizare (cod ICD 10 - F83, F84, F88, F89), pe județe și pe sexe în România, în anul 2017 – Sursa: INSP NEAMT 5,76 8,53 3,06 DIMBOVITA 5,39 7,26 3,55 ARGES 5,25 7,63 2,98 CONSTANTA 5,16 6,65 3,74 GIURGIU 5,11 8,09 2,17 BRAILA 4,90 7,45 2,48 BACAU 4,70 7,46 2,00 GALATI 4,67 5,52 3,83 ALBA 4,53 3,67 5,37 BIHOR 4,24 5,06 3,45 BUZAU 4,23 4,31 4,15 MEHEDINTI 4,01 5,68 2,37 BISTRITA-NASAUD 5,71 1,41 ARAD 2,84 4,87 0,92 CARAS-SEVERIN 2,39 3,46 1,35 SALAJ 2,38 1,73 SIBIU 2,57 1,46 VASLUI 1,96 3,43 0,55 CLUJ 1,85 3,54 0,27 VRANCEA 1,83 2,49 1,20 BUCURESTI 1,81 2,95 0,82 DOLJ 1,26 1,93 0,62 IALOMITA 0,00 OLT Sursa: Numărul deceselor datorate maladiei Alzheimer și altor tipuri de demență, sexul masculin, în Uniunea Europeană, între anii Sursa:

16 Dinamica și nivelul fenomenului în România
Numărul deceselor datorate maladiei Alzheimer și altor tipuri de demență, sexul feminin, în Uniunea Europeană, între anii Sursa: Prevalența maladiei Alzheimer și altor tipuri de demență la locuitori, în Uniunea Europeană, ambele sexe, între anii Sursa:

17 Dinamica și nivelul fenomenului în România
În România, maladia Alzheimer sunt de bolnavi diagnosticați cu boala Alzheimer, cu o rată a diagnosticării ce se situează între 10-15%. Luând în considerare numai cazurile de demență Alzheimer și, fiind dovedit faptul că alături de o persoană cu demență sunt implicate încă 3-4 persoane, calitatea vieții a cel puțin 1 milion de oameni în țara noastră este profund perturbată. ( România, în anul 2012, existau de persoane cu demență. Aceasta reprezintă 1,26% din populația totală de ,517. Numărul persoanelor cu demență ca procent din populație este ceva mai mic decât media UE de 1,55%. Următorul tabel arată numărul estimat de persoane cu demență între 30 și 59 de ani și pentru următoarele grupe de vârstă, ambele sexe. Dinamica și nivelul fenomenului în România Sursa: INSP Sursa:

18 Dinamica și nivelul fenomenului în România
Cifrele oficiale pentru anul 2015 ne confirmă un număr de cca de români diagnosticați cu demență (Alzheimer, senilă, vasculară, toxică etc.). Prevalența tulburărilor mintale în România, Europa și Uniunea Europeană, pe anul 2016 Dinamica și nivelul fenomenului în România Sursa: WHO/Europe, European HFA Database, ianuarie 2018

19 Dinamica și nivelul fenomenului în România
Deși cazurile de bolnavi cu tulburări mintale și de comportament în evidență și ratele de prevalență au crescut mult și continuu în România (2,2), comparativ cu Europa (4,1) și UE (3,7) avem o rată a prevalenței sub valorile înregistrate în cele două zone. Ungaria (1,8), Bulgaria (1,8) au valori sub media pentru România, iar Slovacia, Cehia, Estonia au valori peste media pe România, UE și Europa. România se află pe penultimul loc între țările europene privind fondurile alocate pentru îngrijirea bolilor creierului, fenomen explicabil în cea mai mare parte prin absența serviciilor de îngrijire. Dinamica și nivelul fenomenului în România Sursa: INSP Prevalența cazurilor maladiei Alzheimer și altor tipuri de demență, România comparativ cu Uniunea Europeană, ambele sexe, între anii Sursa:

20 Dinamica și nivelul fenomenului în România ÎN CONTEXT EUROPEAN
Incidența cazurilor maladiei Alzheimer și altor tipuri de demență, România comparativ cu Uniunea Europeană, ambele sexe, între anii Dinamica și nivelul fenomenului în România ÎN CONTEXT EUROPEAN Prevalența (rate la locuitori) TSA în Uniunea Europeană și România Sursa: Sursa: Anul Uniunea Europeană (UE) România 2007 519,61 413,41 2008 519,65 412,85 2009 519,69 412,32 2010 411,80 2011 519,70 411,31 2012 519,81 410,71 2013 519,96 410,17 2014 520,18 409,63 2015 520,52 409,08 2016 521,18 408,56 2017 521,52 408,13 în perioada DALY privind maladia Alzheimer și alte tipuri de demență, România comparativ cu Uniunea Europeană, ambele sexe, între anii Sursa:

21 Dinamica și nivelul fenomenului în România ÎN CONTEXT EUROPEAN
În anul 2017, existau 1,360 cazuri de demență Alzheimer la locuitori (1, – 1,560.26), ambele sexe, toate vârstele. În ceea ce privește numărul deceselor cauzate de demența Alzheimer și alte tipuri de demență în anul 2017, în România, s-a înregistrat un procent de 5,54% din totalul deceselor (5,35%-5,71%). Dinamica și nivelul fenomenului în România ÎN CONTEXT EUROPEAN Prevalența (rate la loc.) TSA în Uniunea Europeană și România, ambele genuri, toate vârstele, în perioada Sursa: Prevalența cazurilor de demența de tip Alzheimer și alte tipuri de demență în România, între anii Anul Feminin Masculin Ambele genuri 2007 129,539.09 78,083.24 207,622.34 2008 133,388.74 80,014.34 213,403.08 2009 137,076.85 81,762.36 218,839.21 2010 141,273.19 83,728.52 225,001.72 2011 145,540.10 85,643.61 231,183.71 2012 149,945.30 87,702.77 237,648.07 2013 154,077.98 89,641.54 243,719.51 2014 157,981.81 91,428.61 249,410.42 2015 161,826.92 93,169.15 254,996.07 2016 165,149.10 94,528.88 259,677.98 2017 168,575.20 95,908.86 264,484.06

22 Dinamica și nivelul fenomenului în România ÎN CONTEXT EUROPEAN
Prevalenţa cazurilor de demența de tip Alzheimer și alte tipuri de demență în România comparativ cu Uniunea Europeană Anul România Uniunea Europeană 2007 207,622.34 6,342,188.37 2008 213,403.08 6,459,990.27 2009 218,839.21 6,590,842.32 2010 225,001.72 6,740,710.87 2011 231,183.71 6,902,436.25 2012 237,648.07 7,046,007.42 2013 243,719.51 7,184,010.60 2014 249,410.42 7,332,906.90 2015 254,996.07 7,474,989.50 2016 259,677.98 7,612,205.97 2017 264,484.06 7,740,480.91 Prevalența (rate la loc.) TSA în Uniunea Europeană și România, ambele genuri, toate vârstele, în perioada Sursa: Sursa:

23 Dinamica și nivelul fenomenului în România
Datele înregistrate privind incidența şi prevalenţa cazurilor de boli psihice sunt mult subevaluate în rapoartele periodice din România. Analizând în dinamică incidența cazurilor de tulburări mintale şi de comportament, înregistrată în cabinetele medicilor de familie în perioada 2007–2016, se constată o creştere de la 1005,5%ooo locuitori în la 1181,6%ooo locuitori în 2016, cu un vârf în de 1494,2%ooo locuitori, iar în 2012 de 1495,6 la locuitori. Începând cu anul 2013, valorile ratei oscilează puțin de la un an la altul. Incidenţa bolnavilor cu tulburări mintale (inclusiv Alzheimer) în România, în perioada Sursa: INSP Sursa: Raportul național al stării de sănătate a populației

24 Dinamica și nivelul fenomenului în România
Incidența prin tulburări mintale (inclusiv Alzheimer) în România, în anul 2016 Dinamica și nivelul fenomenului în România Sursa: INSP Sursa: Raportul național al stării de sănătate a populației – 2017 Conform raportărilor cabinetelor medicilor de familie, distribuția în profil teritorial a cazurilor noi de tulburări mintale şi de comportament, în anul 2016, nu este uniformă. Județul cu cea mai mică rată a incidenței a fost Olt (44.4%ooo locuitori), rate mici s-au înregistrat și în județele Vaslui (192,6%ooo locuitori), Ialomița (193,2%ooo locuitori), Bacău (219,0%ooo locuitori) și Constanța (255,6%ooo locuitori). Rata cea mai mare a incidenței a fost înregistrată în județul Covasna (4830,3%ooo locuitori), rate mari fiind înregistrate și în județele Hunedoara (3642,9 %ooo locuitori), Alba (3567,1%ooo locuitori), Maramureș (2733,5%ooo locuitori), și Mureș (2724,6%ooo locuitori). În 23 de județe rata incidenței a fost peste media pe România (1181,6%ooo locuitori), iar în 19 județe a avut valori sub medie. Incidența prin tulburări mintale (inclusiv Alzheimer) pe regiuni, în România, în anul 2016 Sursa: Raportul național al stării de sănătate a populației – 2017

25 Dinamica și nivelul fenomenului în România
Incidența prin tulburări mintale și de comportament în anul pe macroregiuni. Cele mai multe cazuri noi de tulburări mintale și de comportament în anul 2016 pe întreaga țară sunt în macroregiunea unu (Regiunea Nord-Vest și Regiunea Centru). Cele mai puține cazuri noi de tulburări mintale și de comportament în anul 2016 pe toată țara (Fig. 1) sunt în macroregiunea trei (Regiunea București-Ilfov și Regiunea Sud-Muntenia). Valori mici se înregistrează și în macroregiunea doi (Regiunea Nord-Est și Regiunea Sud-Est). Incidența prin tulburări mintale și de comportament, în anul 2016, pe medii, este mult mai mare în mediul urban (1229,0%ooo locuitori) comparativ cu mediul rural (1126,5%ooo locuitori) și față de media pe întreaga țară (1181,6%ooo locuitori), conform Fig. 2. Sursa: INSP Fig.1 Fig .2

26 Dinamica și nivelul fenomenului în România ÎN CONTEXT EUROPEAN
Incidența prin tulburări mintale (inclusiv Alzheimer), total țară și gen, în anul 2016 Dinamica și nivelul fenomenului în România ÎN CONTEXT EUROPEAN Prevalența (rate la locuitori) TSA în Uniunea Europeană și România Sursa: Anul Uniunea Europeană (UE) România 2007 519,61 413,41 2008 519,65 412,85 2009 519,69 412,32 2010 411,80 2011 519,70 411,31 2012 519,81 410,71 2013 519,96 410,17 2014 520,18 409,63 2015 520,52 409,08 2016 521,18 408,56 2017 521,52 408,13 Sursa: Raportul național al stării de sănătate a populației – 2017 Incidența prin tulburări mintale (inclusiv Alzheimer), în anul 2016, pe genuri, este mult mai mare pentru genul feminin (1420,9%ooo locuitori) comparativ cu genul masculin (931,1%ooo locuitori) și față de media pe total țară (1181,6%ooo locuitori). Prevalenţa prin tulburări mintale (inclusiv Alzheimer) în perioada a crescut de la 1143,4%ooo locuitori în 2007 la 2278,6%ooo locuitori în 2016, urmând același trend ascendent ca și incidența. Față de 2007, în 2016 rata de prevalență este aproape dublă. Prevalenţa bolnavilor cu tulburări mintale (inclusiv Alzheimer), în România, în perioada Sursa: Raportul național al stării de sănătate a populației – 2017

27 Dinamica și nivelul fenomenului în România ÎN CONTEXT EUROPEAN
Prevalența prin tulburări mintale (inclusiv Alzheimer) pe regiuni, în România, în anul 2016 Cele mai mari scăderi ale ratei prevalenței prin tulburări mintale (inclusiv Alzheimer) au fost în Cluj - cu 297,7, de la 2354,1%ooo locuitori la 2056,5%ooo locuitori, Brăila - cu 55,6, de la 2042,6%ooo locuitori la 1986,9%ooo locuitori, Mureș - cu 2,7, de la 1536,6%ooo locuitori la 1533,9%ooo locuitori. Creșteri ale ratei prevalenței în 2016 față de 2015 au fost în 39 de județe, și în 3 județe rata a scăzut. Prevalența prin tulburări mintale (inclusiv Alzheimer), în anul pe regiuni arată că cele mai multe cazuri în evidență de tulburări mintale și de comportament raportate de cabinetele de medicină de familie în anul 2016 pe total țară, sunt în Regiunea Vest, 2943,2%ooo locuitori. Urmează Regiunea Sud-Vest Oltenia, cu valoarea de 2709,0%ooo locuitori. Cele mai puține cazuri în evidență de tulburări mintale (inclusiv Alzheimer) sunt în Regiunea Centru, 1761,7%ooo locuitori, Regiunea Nord- Est,1998,1%ooo locuitori. Prevalența (rate la loc.) TSA în Uniunea Europeană și România, ambele genuri, toate vârstele, în perioada Sursa: Sursa: Raportul național al stării de sănătate a populației – 2017 Prevalența prin tulburări mintale (inclusiv Alzheimer) pe macroregiuni, în România, în anul 2016 Sursa: Raportul național al stării de sănătate a populației – 2017

28 Dinamica și nivelul fenomenului în România ÎN CONTEXT EUROPEAN
Prevalența prin tulburări mintale (inclusiv Alzheimer) pe macroregiuni, în România, în anul 2016 Sursa: Raportul național al stării de sănătate a populației – 2017 Prevalența (rate la loc.) TSA în Uniunea Europeană și România, ambele genuri, toate vârstele, în perioada Sursa: Prevalența prin tulburări mintale (inclusiv Alzheimer) în anul pe macroregiuni Cele mai multe cazuri în evidență de tulburări mintale și de comportament în anul 2016 pe total țară, sunt în macroregiunea IV (Regiunea Sud-Vest Oltenia și Regiunea Vest). Cele mai puține cazuri în evidență de bolnavi cu tulburări mintale (inclusiv Alzheimer) în anul 2016 pe total țară sunt în macroregiunea I (Regiunea Nord-Vest și Regiunea Centru). Valori mici se înregistrează și în macroregiunea II (Regiunea Nord-Est și Regiunea Sud-Est).

29 Dinamica și nivelul fenomenului în România
Incidența (rate la locuitori) prin tulburări ale dezvoltării psihologice și alte tulburări fără precizare (cod ICD 10 - F83, F84, F88, F89), pe județe și pe sexe în România, în anul 2017 – Sursa: INSP JUDEȚ TOTAL MASCULIN FEMININ MUREȘ 17,20 21,08 13,45 MARAMUREȘ 15,25 18,80 11,83 HUNEDOARA 13,99 17,13 10,97 TELEORMAN 11,15 9,84 12,43 CALARASI 11,11 19,79 2,80 TIMIS 11,03 14,18 8,07 VILCEA 10,67 10,32 ILFOV 10,21 15,53 5,10 SATU_MARE 10,19 15,11 5,45 HARGHITA 9,16 11,90 6,48 BRASOV 8,36 11,60 5,24 PRAHOVA 8,32 9,52 7,19 COVASNA 8,29 7,87 8,71 TULCEA 6,98 11,93 2,00 GORJ 6,49 9,97 3,07 BOTOSANI 6,40 11,34 1,53 IASI 6,33 9,67 3,02 SUCEAVA 6,21 10,60 1,90 Date statistice inregistrate in judetul Hunedoara: 2016 2017 2018 Cazuri noi - pacienti cu boala Alzheimer 149 121 200 Ramasi in evidenta - pacienti cu boala Alzheimer 585 529 591

30 Dinamica și nivelul fenomenului în România ÎN CONTEXT EUROPEAN
MECANISMUL FIZIOPATOLOGIC Cercetătorii au descoperit câteva modificări ce au loc la nivelul creierului persoanelor cu Alzheimer. Acestea includ: - niveluri scăzute de acetilcolină în anumite zone cerebrale; plăci senile, ce sunt formate din aglomerări de celule nervoase anormale ce înconjoară depozite de amiloid (proteine anormale) noduri neurofibrilare (grămezi de material ce întrerup structura normala a celulei nervoase) Plăcile senile și aceste noduri neurofibrilare se observă, de obicei, la autopsie. Aceste modificări de la nivelul creierului pot provoca pierderile de memorie și celelalte simptome ale bolii Alzheimer. Nu se cunoaște cauza pentru care aceste modificări apar la unele persoane, iar la altele nu apar. Boala Alzheimer progresează în timp, dar rapiditatea cu care progresează depinde de la o persoană la alta. Unele persoane pot avea manifestări minime până în fazele tardive ale bolii. Alte persoane pierd capacitatea de a efectua activitățile zilnice precoce în timpul bolii. La început, boala se manifestă prin pierderi minore ale memoriei și progresează până la probleme mentale și funcționale severe, inclusiv moartea. Simptomele sunt împărțite, de obicei, ca fiind cele care apar în faza inițială, de mijloc sau tardivă. Este dificil de precizat cât durează fiecare fază. O persoană trăiește în medie 8-10 ani după apariția simptomelor. Dinamica și nivelul fenomenului în România ÎN CONTEXT EUROPEAN Prevalența (rate la loc.) TSA în Uniunea Europeană și România, ambele genuri, toate vârstele, în perioada Sursa:

31 Dinamica și nivelul fenomenului în România ÎN CONTEXT EUROPEAN
FAZA INIȚIALĂ A BOLII De obicei, în faza inițială persoana cu Alzheimer: - devine confuză asupra orientării și se pierde cu ușurință; - pierde abilitatea de a iniția anumite activități; - evită situațiile noi și nefamiliare; - are reacții întârziate și capacitate de memorare încetinită; - vorbește mai rar decât în trecut; - are dificultăți în manevrarea banilor și plătirea facturilor; - are tulburări de judecată și ia decizii greșite; - poate avea tulburări de dispoziție și devine deprimat, iritabil sau neliniștit. Aceste simptome sunt mai evidente de cele mai multe ori atunci când persoana respectivă se află într-un loc sau o situație nouă, nefamiliară. Prevalența (rate la loc.) TSA în Uniunea Europeană și România, ambele genuri, toate vârstele, în perioada Sursa:

32 Dinamica și nivelul fenomenului în România ÎN CONTEXT EUROPEAN
FAZA INTERMEDIARĂ A BOLII În faza intermediară a bolii Alzheimer, bolnavul manifestă: - probleme în recunoașterea familiei și prietenilor; - neliniște, în special după-amiaza și seara; - probleme de citire, scriere și interpretare a numerelor; - probleme de gândire și de logică; - imposibilitatea de a găsi anumite cuvinte sau inventează povești, pentru a substitui ceea ce a uitat; - greutăți în a se îmbrăca singur; - tulburări de dispoziție, se supără cu ușurință și devine ostil și nedispus la cooperare; - credințe false (idei delirante), suspiciozitate și agitație; - necesită îngrijire permanentă; - pierde orientarea temporală. Prevalența (rate la loc.) TSA în Uniunea Europeană și România, ambele genuri, toate vârstele, în perioada Sursa:

33 Dinamica și nivelul fenomenului în România ÎN CONTEXT EUROPEAN
FAZA TARDIVĂ A BOLII În faza tardivă, avansată a bolii Alzheimer, pacienții: - nu-și mai amintesc cum să se spele, să se îmbrace, să meargă la baie sau să mănânce fără ajutor; aceștia vor fi nevoiți să stea în pat sau în scaunul cu rotile, din cauză că uită să meargă; - pierd abilitatea de a mesteca sau înghiți; - au probleme cu menținerea echilibrului sau cu mersul, iar din această cauză cad frecvent; - devin extrem de confuzi seara si au insomnii;  - nu pot comunica prin cuvinte; - pierd controlul vezicii urinare sau controlul intestinal (incontinența); devin predispuși la alte afecțiuni; în anumite cazuri pot apărea crize. Moartea apare ca o complicație a pneumoniei din cauza imobilizării la pat. Prevalența (rate la loc.) TSA în Uniunea Europeană și România, ambele genuri, toate vârstele, în perioada Sursa:

34 Dinamica și nivelul fenomenului în România ÎN CONTEXT EUROPEAN
CONSULT DE SPECIALITATE Boala Alzheimer are tendința de a evolua lent. În cazul în care simptome precum confuzia sau alte modificări ale abilităților mintale se instalează brusc, în interval de zile sau ore, problema poate fi delirium tremens, o boală ce necesită tratament de urgență. Este indicat consultul de urgență atunci când:  - simptomele de genul: scurtarea atenției, tulburările de memorie sau halucinațiile se instalează destul de rapid, în interval de ore sau zile; - la un bolnav cu Alzheimer apare o schimbare bruscă de comportament sau simptomele se înrăutățesc brusc; Se mai indică programarea pentru consult în următoarele situații:  - simptomele de genul: scurtarea perioadei de atenție, tulburările de memorie sau ideile delirante se instalează treptat, în decurs de câteva săptămâni sau luni;  - pierderea memoriei sau alte simptome încep să interfereze cu munca sau viața socială a persoanei respective ori atunci când simptomele pot determina vătămări ale persoanei respective. Medici specialiști recomandați pentru consult: - Medicul psihiatru; - Medicul neurolog; - Medicul de medicina de familie; - Medicul internist; - Medicul de geriatrie. Dinamica și nivelul fenomenului în România ÎN CONTEXT EUROPEAN Prevalența (rate la loc.) TSA în Uniunea Europeană și România, ambele genuri, toate vârstele, în perioada Sursa:

35 Dinamica și nivelul fenomenului în România ÎN CONTEXT EUROPEAN
DEPISTARE PRECOCE În acest moment nu există screening pentru Alzheimer. Este foarte dificil de diagnosticat această boală în stadiile inițiale. Totuși, simptomele de declin mintal nu trebuie ignorate și puse pe seama îmbătrânirii. Testele genetice pentru detectarea genei pentru apolipoproteina E-4 pot deveni utile pe măsură ce se vor cunoaște mai multe lucruri despre cauzele genetice ale afecțiunii. Aceste teste nu sunt folosite pe scară largă în acest moment. Prevalența (rate la loc.) TSA în Uniunea Europeană și România, ambele genuri, toate vârstele, în perioada Sursa:

36 Dinamica și nivelul fenomenului în România ÎN CONTEXT EUROPEAN
TESTE DE LABORATOR SPECIFICE PENTRU DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL La un număr mic de pacienți, demența are alte cauze decât boala Alzheimer. Testele de laborator pot fi efectuate pentru a exclude alte cauze posibile pentru simptomele pacientului. Simptome asemănătoare cu cele din boala Alzheimer pot apărea în bolile însoțite de dezechilibru mineral, boli hepatice, nivele anormale ale hormonilor tiroidieni, probleme de nutriție precum deficitele de folați și vitamina B12. Tratarea acestor boli poate produce o încetinire sau o reversibilitate a declinului mintal. Analizele de sânge utile pentru a diagnostica aceste afecțiuni sunt: - hemoleucograma; - testele funcționale hepatice; - dozarea acidului folic; - concentrația vitaminei B12 în sânge; - dozarea electroliților și nivelul glicemiei; - testele funcționale tiroidiene; - screeningul pentru sifilis; - testul de detectare a virusului imunodeficienței umane (HIV). Investigațiile imagistice precum tomografia computerizată sau rezonanța magnetică nucleară sunt efectuate pentru a exclude alte cauze atunci când diagnosticul este nesigur. Se poate efectua și o electroencefalogramă (EEG). Dinamica și nivelul fenomenului în România ÎN CONTEXT EUROPEAN Prevalența (rate la loc.) TSA în Uniunea Europeană și România, ambele genuri, toate vârstele, în perioada Sursa:

37 Dinamica și nivelul fenomenului în România ÎN CONTEXT EUROPEAN
TRATAMENTE – TRATAMENT INIȚIAL Deși nu există un tratament care să vindece boala Alzheimer, există multe mijloace de a menține calitatea vieții bolnavului și starea de activitate a persoanei. În prima fază, imediat după diagnosticarea bolii Alzheimer, experții recomandă administrarea de inhibitori de colinesterază. Aceste substanțe, printre care hidroclorhidrat de donezepil, galantamină și rivastigmină, pot îmbunătăți temporar memoria și gândirea afectate de boală. Efectele acestor medicamente nu sunt spectaculoase și pot să nu îmbunătățească simptomele la unii pacienți. Deși inhibitorii de colinesterază scad intensitatea simptomelor, ei nu încetinesc progresia bolii. Un alt medicament, numit memantin, poate fi folosit singur sau în asociere cu inhibitorii de colinesterază pentru tratarea simptomelor moderate sau severe de confuzie sau pierdere a memoriei provocate de boala Alzheimer. Memantina acționează altfel decât inhibitorii de colinesterază, dar nici acest produs nu încetinește progresia bolii. Alt aspect important al terapiei inițiale îl reprezintă detectarea și tratarea altor probleme medicale asociate bolii Alzheimer. De exemplu, depresia apare la aproximativ 50% din pacienții cu Alzheimer, în special în primele faze ale bolii, atunci când aceștia sunt conștienți de diagnostic și de prognosticul prost. Depistarea și tratarea acestor condiții asociate cu depresia poate minimiza infirmitatea și maximiza abilitățile păstrate de pacient. În faza tratamentului inițial trebuie clarificate anumite aspecte alături de familie:  - îngrijirea de care are nevoie pacientul; - persoana sau persoanele care-l vor avea în grijă pe pacient, pe măsură ce boala va avansa; - aspectele ulterioare ale bolii; - planning-ul pentru terapia și îngrijirea bonavului. Educarea familiei sau a persoanelor care au în grijă un bolnav cu Alzheimer este esențială pentru oferirea unei îngrijiri optime. Îngrijitorii trebuie educați cu privire la problemele ce pot apărea și la evoluția bolii. Dinamica și nivelul fenomenului în România ÎN CONTEXT EUROPEAN Prevalența (rate la loc.) TSA în Uniunea Europeană și România, ambele genuri, toate vârstele, în perioada Sursa:

38 Dinamica și nivelul fenomenului în România ÎN CONTEXT EUROPEAN
TRATAMENT DE ÎNTREȚINERE Terapia cu inhibitorii de colinesterază se continuă până când nu mai este eficientă. Pe măsură ce boala progresează, se revizuiește tratamentul și se analizează tulburările de comportament sau alte probleme apărute. Ghidurile medicale indică un consult la minimum 6 luni în cazul în care apar probleme. TRATAMENT ÎN STADIILE AVANSATE Pe măsura ce boala avansează, asigurarea îngrijirii devine din ce în ce mai dificilă. Asigurarea îngrijirii unei persoane cu Alzheimer este un lucru dificil, indiferent de pregătire sau de devotament față de persoana bolnavă. Internarea bolnavului într-o instituție poate fi o decizie foarte dificil de luat, dar în unele cazuri instituțiile specializate în tratarea acestor bolnavi pot fi cea mai bună soluție. TRATAMENT ÎN STADIILE TERMINALE Deoarece boala Alzheimer evoluează și simptomele se înrăutațesc în timp, unele persoane aleg să discute anumite probleme legate de îngrijirea pe care o vor, precum și de problemele legale care, inevitabil, vor apărea mai devreme sau mai târziu. Aceste persoane aleg să-și scrie sau să spună dorințele cât încă sunt în deplinătatea facultăților mintale. Unii bolnavi doresc să încerce toate terapiile ce prelungesc viața, pe când alții preferă măsurile care mențin confortul, dar fără a prelungi neapărat viața.  Dinamica și nivelul fenomenului în România ÎN CONTEXT EUROPEAN Prevalența (rate la loc.) TSA în Uniunea Europeană și România, ambele genuri, toate vârstele, în perioada Sursa:

39 Dinamica și nivelul fenomenului în România ÎN CONTEXT EUROPEAN
TRATAMENT AMBULATOR (la domiciliu) Majoritatea persoanelor, în momentul diagnosticării bolii, trec prin stări de furie, spaimă, depresie și îngrijorare în legătură cu viitorul.  Deși boala evoluează în timp, anumite persoane sunt capabile să-și continue activitățile obișnuite timp de mai mulți ani, chiar dacă la un nivel redus. Problemele frecvente cu care se confruntă persoanele cu Alzheimer și familiile acestora sunt:  - dacă să mai conducă mașina sau nu (persoanele aflate în fazele precoce de boală trebuie investigate periodic pentru a se stabili dacă pot sau nu să mai conducă în siguranță. Membrii familiei pot detecta cel mai ușor modificările în comportamentul lor la volan; - măsurile legale și financiare ce trebuiesc luate - în perioada următoare diagnosticării bolii este indicată scrierea unui testament și desemnarea unui avocat. Prevalența (rate la loc.) TSA în Uniunea Europeană și România, ambele genuri, toate vârstele, în perioada Sursa:

40 Dinamica și nivelul fenomenului în România ÎN CONTEXT EUROPEAN
SFATURI UTILE PENTRU FAZELE INIȚIALE ALE BOLII ALZHEIMER Realizarea sarcinilor în concordanță cu abilitățile - efectuarea anumitor activități poate dura mai mult timp decât în trecut, dar dacă persoana este hotărâtă să facă acea activitate, este indicat să o continue. Modificarea căminului, în așa fel încât acesta să fie un loc sigur. Asigurarea unei alimentații sănătoase - este foarte important ca dieta zilnică a persoanei diagnosticate cu Alzheimer să conțină fructe, legume și cereale. Programarea activităților în momentele din zi în care capacitățile intelectuale sunt maxime. Rezolvarea problemelor de memorie în mod creativ. Înainte de deplasarea într-un anumit loc este indicat să i se noteze pe un bilețel adresa respectivei locații. Prevalența (rate la loc.) TSA în Uniunea Europeană și România, ambele genuri, toate vârstele, în perioada Sursa:

41 Dinamica și nivelul fenomenului în România ÎN CONTEXT EUROPEAN
INFORMAȚII PENTRU PERSOANELE CARE ÎNGRIJESC BOLNAVII CU ALZHEIMER Majoritatea pacienților cu Alzheimer sunt îngrijiți la domiciliu de membrii familiei sau de prieteni. Unul dintre aspectele esențiale ale acestei îngrijiri este reprezentat de educarea îngrijitorului. În cazul îngrijirii unui bolnav cu Alzheimer, obiectivele principale sunt: - menținerea sănătății și a siguranței pacientului; - realizarea unui mediu înconjurător sigur, prin ordonarea camerelor, utilizarea de încuietori la uși și la dulapuri; - menținerea unei nutriții corespunzătoare, prin transformarea servirii mesei într-o experiență pozitivă; - descurajarea somnului pe timpul zilei și administrarea unui pahar de lapte cald înainte de culcare, pentru evitarea tulburărilor de somn pe durata nopții;  - încurajarea mersului la toaletă de mai multe ori în timpul zilei și restricția lichidelor înainte de culcare; - maximizarea abilităților restante (persoana bolnavă trebuie lăsată să ia decizii atâta timp cât încă mai poate face acest lucru);  - îndepărtarea elementelor distractive, precum și menținerea unui ton scăzut în discuțiile cu bolnavul; - realizarea unei bune comunicări. Dinamica și nivelul fenomenului în România ÎN CONTEXT EUROPEAN Prevalența (rate la loc.) TSA în Uniunea Europeană și România, ambele genuri, toate vârstele, în perioada Sursa:

42 Dinamica și nivelul fenomenului în România ÎN CONTEXT EUROPEAN
PLASAREA ÎN CĂMIN Îngrijirea la domiciliu a persoanelor cu Alzheimer nu este întotdeauna posibilă. Chiar și în cazul în care această îngrijire se poate realiza în fazele inițiale ale bolii, ea devine tot mai dificil de pus în practică, pe măsură ce se dezvoltă noi tulburări de comportament sau apar alte probleme de sănătate ce nu pot fi rezolvate acasă. De asemenea, persoana ce se ocupă de îngrijire poate dezvolta ea însăși probleme de sănătate, astfel încât supravegherea bolnavului poate deveni extrem de complicată. Există însă instituții ce pot fi luate în calcul la un anumit moment, deoarece bolnavii cu Alzheimer vor avea nevoie de îngrijire permanentă 24 de ore în fazele avansate. Luarea unei decizii cu privire la internarea într-un cămin sau instituție de îngrijire poate fi foarte grea, dar foarte utilă într-un astfel de stadiu al bolii. Prevalența (rate la loc.) TSA în Uniunea Europeană și România, ambele genuri, toate vârstele, în perioada Sursa:

43 ZIUA MONDIALĂ DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA MALADIEI ALZHEIMER
MODALITĂŢI DE PREVENIRE MESAJELE CHEIE ALE CAMPANIEI ZIUA MONDIALĂ DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA MALADIEI ALZHEIMER  Informaţi-vă asupra simptomelor, semnelor şi comportamentelor specifice bolii Alzheimer! Exerciţii fizice: exerciții coordonare și de menținere a echilibrului Implicare socială pentru menținerea unui tonus psihic adecvat Folosiți resursa TIMP pentru diagnosticarea precoce a demenţei de tip Alzheimer! Fiți toleranți, arătați bunătate, nu îi izolați, discutați cu ei, înțelegeți, nu criticați, oferiți ajutor, respectați! 21 SEPTEMBRIE 2019 Dieta echilibrată, în special legume, cereale integrale, peşte, ulei de măsline Stimulare mentală prin învăţarea de lucruri noi, jocuri de strategie, Igiena somnului: program de somn regulat Reducerea stresului şi eliminarea tensiunii negative interne Renunţarea la consumul exagerat de alcool şi fumat.1 Contactaţi Societatea Română de Alzheimer pentru obţinerea de informaţii şi sprijin!  Informaţi-vă asupra drepturilor sociale ale pacienţilor cu demenţă! ”Să nu-i uităm pe cei care uită! ” Material destinat aparținătorilor și îngrijitorilor persoanelor afectate de maladia Alzheimer Bibliografie: 1. asp Sadock B.J., Sadock V.A. (2001). Kaplan &Sadock .Manual de buzunar de Psihiatrie clinică . Ed a 3-a. București: Ed. Medicală, 2001: Sadock B.J., Sadock V.A. (2001). Kaplan &Sadock .Manual de buzunar de Psihiatrie clinică . Ed a 3-a. București: Ed. Medicală, 2001: 67. APA (2013). DSM 5 - Manualul de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale. Ed. a 5-a. București: Callisto, 2016;613 MINISTERUL SĂNĂTĂŢII INSTITUTUL NAȚIONAL CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE CENTRUL REGIONAL DE SĂNĂTATE DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI PROMOVARE A STĂRII DE PUBLICĂSIBIU SĂNĂTATE Material realizat în cadrul subprogramului de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate al Ministerului Sănătății - pentru distribuție gratuită

44 SIMPTOMELE BOLII ALZHEIMER FACTORI DE RISC TRATAMENTUL
Semnele şi simptomele bolii Alzheimer apar de obicei la persoanele în vârstă de de ani. Se instalează lent, progresiv şi se manifestă prin: Factori genetici și fiziologici. Scopul tratamentului este de a asigura pacientului un mediu confortabil, de a-l ajuta să rămână cât mai funcţional, cât mai mult timp şi de a încetini evoluţia bolii. Vârsta reprezintă cel mai puternic factor de risc pentru boala Alzheimer. Probleme de memorie, în special ale memoriei recente Dificultăţi de învăţare a informaţiilor noi Dificultăţi de a găsi cuvintele potrivite  Susceptibilitatea polimorfismul genetică apolipoproteinei față de E4 crește Suportul psihosocial Intervenţiile psihologice care îî ajută pe pacienţi să se simtă mai puţin neajutoraţi din cauza bolii Tratamentul farmacologic utilizează medicamente antidemenţiale.3 riscul și scade vârsta de debut, în special la indivizii homozigoți. Dificultăţi în efectuarea activităţilor obişnuite Incapacitatea de a recunoaşte anumite obiecte Există, de asemenea, câteva gene extrem de rare care stau la baza apariției bolii Alzheimer. Dificultăţi de a efectua acitvităţi complexe sau care presupun un efort mai mare de concentrare Bolnavul se poate rătăci în locuri familiare Pacientul poate avea stări depresive sau modifcări ale personalităţii de tip agresesiv.2 Indivizii cu sindrom Down (trisomia 21) pot dezvolta boala Alzheimer dacă ajung să trăiască până la vârsta mijlocie. Multiplii factori de risc vasculari influiențează probabilitatea de a dezvolta boala Alzheimer și pot acționa prin amplificarea patologiei cerebrovasculare sau chiar prin efect direct asupra patologiei Alzheimer.4 .

45 ZIUA MONDIALĂ DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA MALADIEI ALZHEIMER
DEMENȚA în boala Alzheimer ZIUA MONDIALĂ DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA MALADIEI ALZHEIMER Boala Alzheimer este o boală cerebrală degenerativă primară, cu etiologie necunoscută; MESAJE CHEIE Informaţi-vă despre problematica bolii Alzheimer! Aplicaţi screening-ul tulburărilor cognitive în rândul populaţiei generale la nivelul cabinetelor medicilor de familie! Volumul-4-web.pdf Participaţi la punerea în aplicare a programului național de sănătate mintală! Asiguraţi accesul egal la tratamente şi îngrijiri de calitate pentru cei afectaţi de boala Alzheimer! Investigaţi posibilele cauze ale tulburărilor de memorie ale pacienţilor! Debutul este insidios și progresiv (2-3 ani), dar poate fi uneori foarte lungă; 21 SEPTEMBRIE 2019 Incidența bolii Alzheimer este mai crescută în ultima parte a vieții.5 Factorii responsabili de la toate nivelurile societății pot contribui la îmbunătăţirea sănătăţii mintale a populaţiei prin: recunoaşterea bolilor neurodegenerative, a demenţei şi a bolii Alzheimer, ca priorităţi de sănătate publică; Diminuarea incidenţei bolilor neurodegenerative; diagnosticarea precoce; crearea de servicii de îngrijire conforme cu nevoile populației; creşterea accesibilităţii pacienţilor la tratament, îngrijiri adecvate şi tehnici de diminuare a efectelor negative ale bolii asupra calităţii vieţii lor; punerea accentului pe respectul demnității persoanelor diagnosticate cu Alzheimer. ”Să nu-i uităm pe cei care uită! Bibliografie: 1. asp Sadock B.J., Sadock V.A. (2001). Kaplan &Sadock .Manual de buzunar de Psihiatrie clinică . Ed a 3-a. București: Ed. Medicală, 2001: Sadock B.J., Sadock V.A. (2001). Kaplan &Sadock .Manual de buzunar de Psihiatrie clinică . Ed a 3-a. București: Ed. Medicală, 2001: 67. APA (2013). DSM 5 - Manualul de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale. Ed. a 5-a. București: Callisto, 2016;613 ICD – 10 Clasificarea tulburărilor mentale și de comportament. Descrieri clinice și îndreptare diagnostice.Lucrare publicată de O.M.S. în 1992, 1993. Material destinat profesioniștilor din sănătate Material realizat în cadrul subprogramului de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate al Ministerului Sănătății - pentru distribuție gratuită MINISTERUL SĂNĂTĂŢII INSTITUTUL NAȚIONAL CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE CENTRUL REGIONAL DE SĂNĂTATE DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI PROMOVARE A STĂRII DE PUBLICĂSIBIU SĂNĂTATE

46 Dinamica și nivelul fenomenului în România ÎN CONTEXT EUROPEAN
La nivel european 1. European Parliament Resolution on a European Initiative on Alzheimer’s disease and other dementias 2. European Parliament Report on a European initiative on Alzheimer’s disease and other dementias Belgium EU Presidency conference on dementia: "Improving the quality of life of people with dementia: A challenge for European society". 4. European Parliament Resolution on the Joint Programming of research to combat Neurodegenerative Diseases, particularly Alzheimer’s disease. 5. European Commission adopts Proposal for a Council Recommendation on measures to combat neurodegenerative diseases, in particular Alzheimer's, through joint programming of research activities And Communication on a European initiative on Alzheimer’s disease and other dementias. 6. Alzheimer Europe Paris Declaration. 7. Horizon 2020, the European Commission Research and Innovation Programme. 8. EU Action od Dementia – plan de acțiune inițiat la nivelul a 24 de State Membre ale UE, lansat în anul 9. WHO. Global action planon the public healthresponse to dementia2017 – 2025. 10. WHO. Development of the Global Dementia Observatory. Dinamica și nivelul fenomenului în România ÎN CONTEXT EUROPEAN POLITICI ȘI PROGRAME LA NIVEL EUROPEAN Prevalența (rate la loc.) TSA în Uniunea Europeană și România, ambele genuri, toate vârstele, în perioada Sursa:

47 Dinamica și nivelul fenomenului în România ÎN CONTEXT EUROPEAN
La nivel național Programul Național de Sănătate Mintală Monitorul Oficial, Partea I nr. 652 din 13 septembrie Legea 487/2002 republicată în 2012, legea sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice. [Online].; 2012 [cited 2017March 21. Available from: Ordinul 692 din 23 mai 2013 privind modificarea cap. 1 din anexa la Ordinul Ministrului muncii, familiei și egalității de șanse și al Ministrului Sănătății publice nr. 792/1992/2017 pentru aprobarea criteriilor medico-psiho-sociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap. Ordinul nr. 70/538 din 13 mai 2014privind modificarea cap. 1 din anexa la Ordinul Ministrului muncii, familiei și egalității de șanse și al Ministrului Sănătății publice nr. 792/1992/2017 pentru aprobarea criteriilor medico-psiho-sociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap. Ministerul Sănătăţii. Normele de aplicare a Legii sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002, din [Online].; 2016 [cited 2017 March 21. Available from: Strategia Natională de Sănătate Planul național de demență: Strategia și Planul Național de acțiuni pe perioada 2014 – 2020 lansat de Societatea Română Alzheimer împreună cu Alianța Națională Alzheimer data de 27 februarie 2014. Prevalența (rate la loc.) TSA în Uniunea Europeană și România, ambele genuri, toate vârstele, în perioada Sursa:

48 Dinamica și nivelul fenomenului în România ÎN CONTEXT EUROPEAN
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ JUDEŢUL HUNEDOARA – DEVA Prevalența (rate la loc.) TSA în Uniunea Europeană și România, ambele genuri, toate vârstele, în perioada Sursa: DIRECTOR EXECUTIV DELEGAT, MEDIC ŞEF DEPARTAMENT S.S.P., Ec.Pera – Ştefănie Adina-Ileana Dr.Birău Cecilia