Metabolismul Energetic

Cea mai mare parte din substanţele alimentare ingerate sunt degradate în organismul animalelor şi al omului, în vederea eliberării energiei chimice potenţiale şi transformării ei în forme de energii specifice manifestărilor vitale şi căldură.

Eliberarea energiei în organism Omul se hrăneşte cu produse de origine animală şi vegetală, dar animalele care constituie hrana omului se hrănesc în ultima instanţă tot cu vegetale.Deci hrana noastră este direct sau indirect de origine vegetală.Plantele prin procesul de fotosinteză elaborează o serie de substanţe care au incluse în ele energie solară.Deci sursa de energie a organismului nostru este reprezentată indirect de energia solară, drept pentru care alimentele au fost numite şi pachete de energie solară.

În timpul catabolismului principiilor nutritive are loc eliberarea energiei chimice potenţiale incluse în ele în timpul sintezei lor.Omul este deci un transformator de energie biochimică.Energia eliberată este utilizată parţial sub forma legăturilor fosfatmacroergice ale ATP-ului, care reprezintă combustibilul specific al organismului viu, iar restul se pierde sub formă de căldură.

Cheltuielile energetice Consumul de energie se poate determina prin măsurarea cantităţii de căldură degajată, în calorii. Caloria este o unitate de măsură a energiei. În nutriţie, ea măsoară atât energia adusă prin alimente cât şi cheltuielile energetice ale organismului. Corpul uman respectă, firesc, toate legile fizicii, inclusiv legea conservării energiei. În primul rând, dacă energia adusă organismului este egală cu energia cheltuită de organism, atunci ‚nimic nu se pierde, şi greutatea rămâne constantă. Daca energia (caloriile) furnizată prin alimente şi băuturi depăşeşte cheltuielie organismului, atunci excesul se depune, organismul uman fiind dotat genetic cu mijloace de a depozita energie – atât la nivel de celule (unde „unitatea de măsură” este molecula de ATP – adenozin trifosfat) cât şi la nivel de organe şi ţesuturi.

Metabolismul bazal Caloriile de care avem nevoie sunt utilizate în primul rând pentru funcţionarea normală a organismului.În repaus perfect, la distanţă de ultima masă şi la o temperatură care nu solicită energie pentru termoreglare, energia consumată este utilizată pentru acele procese biologice ce asigură funcţiile de bază: bătăile inimii, circulaţia sângelui, mişcarea şi schimburile gazoase din plămâni etc. Acestea compun metabolismul bazal, care în general utilizează în jur de 70% din resursele de energie disponibile organismului. Aceste cheltuieli pot fi estimate pe baza unor ecuaţii, care suprind modificările metabolismului bazal în raport cu 3 parametri: MB creşte cu greutatea şi înălţimea, şi scade cu vârsta. Metabolismul bazal este influenţat de numeroşi factori, inclusiv sexul şi compoziţia corporală.

Metabolismul energetic în efortul fizic Prin efectuarea oricărei mişcări se cheltuieşte o cantitate de energie proporţională cu durata şi intensitatea efortului.În efortul muscular, metabolismul din muşchi creşte foarte mult.De exemplu, în poziţia şezând creşte cu 25 %, în poziţia stând cu 40 %, în mersul încet cu 80-100%, iar în alergări de semifond creşte de aproximativ 10 ori.

Alimentele si efectul lor asupra metabolismului Alimentele pe care le consumam necesita pentru digestie, absorbtie, transport si metabolizare un consum energetic (termogeneza indusa de alimente), ajungand pana la 10% din consumul energetic zilnic. Aceasta valoare depinde de anumite caracteristici ale alimentelor, de perioada zilei cand sunt consumate etc. Principiile nutritive din alimente necesita cheltuiala energetica diferita, cea mai mare find pentru proteine, iar cea mai scazuta pentru lipide. De asemenea, consumul este mai mare daca principiile sunt administrate separat, fata de combinarea acestora.

Adaptarea la temperatura mediului Organismul are nevoie de energie si pentru a se adapta la modificarile temperaturii din mediul ambient, cu ajutorul mecanismelor de termoreglare. In cazul omului modern, aceste cheltuieli energetice sunt minime, deoarece ne desfasuram majoritatea activitatilor in spatii inchise, cu temperatura de confort, ceea ce nu supune organismul la procese intense de mentinere a temperaturii organismului.

Boli ale metabolismului Iata cateva boli si probleme de sanatate care pot altera sau incetini metabolismul, ingreunand procesul de slabire sau mentinerea unei greutati normale. Sindromul Cushing Aceasta boala apare cand organismul produce prea mult cortizol, un hormon eliberat de sistemul adrenal, determinand un metabolism lent. Excesul de cortizol poate duce si la o crestere in greutate. Printre simptome se numara chiar aceasta crestere (mai ales in jurul taliei), vergeturi si un exces de par facial, la femei. Hipotiroidism In cazul acestei afectiuni, glanda tiroida nu produce suficienti hormoni, ceea ce poate cauza incetinirea functiilor organismului, crestere in greutate, oboseala, dureri ale articulatiilor si alte simptome. Cel mai frecvent tratament este administrarea tiroxinei in forma sintetica. Boala Graves Aceasta boala apare cand sistemul imunitar produce anticorpi care ataca celulele tiroidei, stimuland corpul sa secrete prea multi hormoni tiroidieni, ceea ce poate duce la hipertiroidism. In aceasta situatie, pacientii pierd in greutate si se plang de oboseala si o senzatie de foame pronuntata. Diabet Desi diabetul nu este o cauza in sine pentru crestere in greutate, daca esti obez sau supraponderal ai si un risc mai mare de a face diabet de tip 2. In acest caz, organismul nu poate produce suficienta insulina, astfel ca nivelul glicemiei este adesea ridicat.