CONSOLIDAREA CUNOSTINTELOR CLASA A VII-A

Slides:



Advertisements
Prezentări similare
Asociația copiilor întreprinzători TIME IS MONEY
Advertisements

Cadrul normativ privind organizarea procesului de învățământ, în anul școlar
Copyright.
Împrumuturile. Neologismele – Recapitulare
ELECTRONICĂ II Notiţe de curs Cursul nr. 8
Cand oamenii se deghizeaza in animale....
Ce cred Adventiştii de Ziua a Şaptea
Nicolae Labis.
Aboradrea curriculara a disciplinei Consiliere si Orientare invatamantul profesional de 3 ani SIMONA LUCA   Consilier școlar în cadrul CMBARE, la Colegiul.
Merita sa acordati 2 min. de lectura
LA MULTI ANI.
N-AM CUVINTE CA SĂ-ŢI SPUN CÂT EŞTI TU, DOAMNE, DE BUN TE-AI PLECAT SPRE MIN’ M-AI MÂNTUIT MI-AI LUAT POVARA GREA AI DUS-O LA GOLGOTA ŞI MI-AI DAT, ÎN.
E X P R E S I I L E L O C U Ţ I U N I L E
ZIUA PORŢILOR DESCHISE,
Mos Craciun.
Facultatea de Informatică Universitatea “Al. I
Ileana Vulpescu.
Transmiterea veştilor proaste
Metode de predare a literaturii române axate pe tehnologia on-line
...într-un colțișor al Terrei...
“Cand nu mai am putere inchid ochii si realizez ca prietenii mei imi sunt energia mea .”
PROIECTUL Profesor: Babusca Tatiana
Un fragment dintr-un proces
Transmiterea veştilor proaste
TIMPUL, FORȚA SUPREMĂ A EXISTENȚEI
UNITATEA V SUBSTANTIVUL CLASA a V-a CAZURILE.
PROFESIONIST vs. SPECIALIST
PROGRAM DE FORMARE ACADEMICA I.
Nu este o lecție de istorie
Aceasta este vestea bună Pe care noi o ascultăm Din cer şi pe pământ răsună Ce s-a-ntâmplat în Betleem.
CATEGORIE GRAMATICALĂ = ?
Cu ocazia zilei de nastere !!!!!
Violenţa în şcoală. Agresivitate în rândul elevilor
Te lăudăm cu adevărul sfânt
Colinde de Crăciun.
Un nou tip de consumator? Tendinte si preferinte
Prof. Stănărîngă Carmen Scoala cu cls I-VIII Ghidici, jud. Dolj
Invatarea centrata pe elev
RAPORT DE ANALIZĂ CEAC SEM. I.
Provocarea creierului
O, ce valuri, de-ndurare Voi cânta doar despre Isus,
Albert Einstein Gânduri şi vorbe.
„Nu există ceva mai presus de tată și de mamă printre oameni ”
Teorema retributiei.
Realizat de prof. Florin Viu
METODA PROIECTULUI.
Cadrul normativ privind organizarea
Ce cred Adventiştii de Ziua a Şaptea
AGRESIVITATEA ȘI JOCUL PE CALCULATOR
Provocarea creierului
Florile Bune pentru dezvoltarea unei afaceri si pentru cresterea randamentului angajatilor.
Elemente de noutate ale programei Şcolare pentru disciplina
pestera Red Flute China
SISTEME ANALOGICE DE INTERFAȚARE ȘI CONDIȚIONARE
Cazul lui Sébastien, un elev de 12 ani cu dificultati de lectura
Şcoala Gimnazială „Grigore Moisil”- Năvodari RAPORT ANUAL DE EVALUARE INTERNĂ (R.A.E.I.) FINALIZAT De către C.E.A.C. cu următoarea.
2. Jertfa de miros Plăcut pe altarul Său Este-atunci Când mulţumirea //: O dai lui Dumnezeu. ://
1. Astăzi un copil Ni s-a născut, aleluia, S-a născut Mesia, După cum prorocii Au văzut, Într-o iesle-n paie În Iudeia,
în Word 5 moduri noi de a lucra Colaborați cu oricine, oriunde
Unei gramatici infantile I-am tot slujit Ca robi supuşi Slăvindu-i verbe inutile La vechi, capitonate uşi.
ADJECTIVUL.
1. Trăim momente sfinte De dulce părtășie, În care cerul parcă Coboară pe pământ, //: Mă-ntreb cu umilință De ce Isuse mie, Ai hotărât să-mi dărui Acest.
Cum pot sa invat gramatica pe cont propriu?
Mărturie : Acest document a fost scris pentru
Probabil ca nu vei crede in asta, dar sfatul este minunat!
1. Sta gandul martor uimit Apune ca o stea
CERCETASIA ESTE ALTFEL! ESTE UN MOD DE VIATA!
Cum scriem un articol.
Transcriere de prezentare:

CONSOLIDAREA CUNOSTINTELOR CLASA A VII-A ADVERBUL CONSOLIDAREA CUNOSTINTELOR CLASA A VII-A

DEFINITIE: ADVERBUL este partea de vorbire neflexibila care arata caracteristica unei actiuni, a unei stari sau a unei insusiri.

ADVERBUL poate să determine: Un verb : Fuge repede. Un adjectiv: Are o privire destul de ageră. Un alt adverb: Ana a răspuns suficient de bine.

FELUL ADVERBELOR: Dupa inteles: -de loc (acolo, aici); -de mod (asa, ); -de timp (acum, atunci).

Provenite din alte parti de vorbire prin: -derivare cu sufixele “-este,-is,-as,-mente”; -compunere prin alaturare si sudare; -schimbarea valorii gramaticale din: -adjective; -verbe la mod participiu; -substantive care denumesc anotimpurile, partile zilei, zilele saptamanii.

ADVERBELE PRONOMINALE sunt cele care tin locul cuvintelor care exprima imprejurari. 1.-RELATIVE cand sunt folosite in fraza ca elemente de legatura : UNDE, CAND, CUM; 2.-INTEROGATIVE cand apar in propozitii interogative : UNDE, CAND, CUM; 3.-NEHOTARATE cand nu precizeaza imprejurarea : UNDEVA, CANDVA, CUMVA, ORIUNDE, ORICAND, ORICUM etc.

ADVERBE PREDICATIVE atunci cand sunt urmate de una dintre conjunctiile subordonatoare SA sau CA.

LOCUTIUNEA ADVERBIALA este grupul unitar de cuvinte care este sinonim cu un adverb si se comporta inpropozitie ca acesta. -locutiunile adverbiale pot fi : *de loc (in spate, in fata, din loc in loc, ici si colo, de jur imprejur); *de timp (din vreme in vreme, cand si cand, pe inserate); *de mod (fara indoiala, talmes-balmes, cu de-a sila).

GRADELE DE COMPARATIE ALE ADVERBELOR Are aceleasi grade de comparatie ca si adjectivul: -pozitiv (Canta frumos.) -comparativ -de superioritate (Canta mai frumos decat mine.) -de egalitate (Canta la fel de frumos.) -de inferioritate (Canta mai putin frumos ca mine.) -superlativ –relativ ( Canta cel mai frumos.) -absolut (Canta extraordinar de

FUNCTII SINTACTICE -COMPLEMENT CIRCUMSTANTIAL DE LOC Fetele stau acolo./ L-am cautat peste tot. -COMPLEMENT CIRCUMSTANTIAL DE TIMP Astazi am citit./Am plecat cu noaptea-n cap. -COMPLEMENT CIRCUMSTANTIAL DE MOD Elevul scrie frumos./Elevul stie poezia pe de rost. -ATRIBUT ADVERBIAL Fata de acolo rade./Plimbatul de colo pana colo e obositor. -PREDICAT VERBAL Desigur ca o sa vina./Fara doar si poate ca o sa invete. -NUME PREDICATIV E bine sa inveti./E de prisos sa-i explici.

ADVERBE FARA FUNCTIE SINTACTICA Exista adverbe fara functie sintactica: mai, cam, chiar, prea, şi, iar, tot, doar, numai, decât, nici, tocmai, totuşi etc. A mai venit la noi. Iar vorbeste neintrebat. Nici el nu avenit. Tocmai tu sa faci asa ceva ? Tot nu a inteles !

VALORI STILISTICE ALE ADVERBULUI In textele literare,adverbul are utilizari restranse, putand aparea ca: epitet al unui verb, cu rol de nuantare: ‘’Codru-si bate frunza lin’’ M.Eminescu., inversiune,cu rol de reliefare:’’Lin viorile rasuna’’ M.Eminescu. repetitie-sugerand un superlativ ‘’Demult,demult a fost un imparat in tara departata a Indiei’’ M.Eminescu. antiteza sugerand opozitia ireductibila.Eu veneam de sus,tu veneai de jos

PROF. ANTON-DINU PERSIDA SCOALA DE ARTE SI MESERII, MAGURA MATERIAL REALIZAT DE PROF. ANTON-DINU PERSIDA SCOALA DE ARTE SI MESERII, MAGURA