COMUNICAREA VESTILOR PROASTE DR.LEOVEANU T.IONUT HORIA

Poţi da o veste proastă … Obiective educative: la sfârşitul sesiunii participanţii vor fi capabili să: discute importanţa comunicării adevărului pacienţilor demonstreze paşii protocolului de comunicarea a veştilor proaste”

A spune adevărul când veştile sunt proaste Ce reprezintă pentru fiecare din noi o veste proastă? (brainstorming)

Veştile proaste - Definiţie informaţii care influenţează negativ, în mod semnificativ, aşteptările pacientului pentru viitor; exemple: ineficienţa tratamentului într-o boala neoplazică, prognosticul sever în evoluţia unei boli, etc. transmiterea veştilor proaste este mai dificilă pentru personalul medical atunci când: relaţia cu pacientul este de durată, pacientul este tânăr sau şi-a exprimat în mod repetat optimismul privind rezultate bune ale investigaţiilor sau tratamentului (Roberts).

Adevărul, ca şi un medicament, poate fi utilizat în mod inteligent şi, ţinându-se seama de potenţialul său, poate fi folosit atât pentru a ajuta, cât si pentru a face rău.” Avery Weisman

Comunicăm sau nu ? Un bărbat de 54 ani, recent întors acasă de la spital unde i s-au făcut anumite teste. Biletul de externare ne informează că, în urma analizelor s-a constatat o formă avansată de cancer la esofag. Ar trebui să i se comunice adevărul? De ce da sau de ce nu? Pe tabla facem o lista cu avantaje si dezavantaje in a spune adevarul.Speram sa fie mai multe avantaje decat dezavantaje.acestea pot include:

Comunicarea adevărului reduce incertitudinea si ajută la găsirea răspunsurilor la întrebările pe care le-ar avea pacientul, dar îi este teamă să le pună. reduce speranţa deşartă şi îndelungata căutare a unui leac miraculos, permite pacientului să ia o decizie, fiind bine informat şi să reducă timpul pierdut şi banii cheltuiţi pe tratamente neadecvate,

Comunicarea adevărului permite pacientului să-şi facă planuri realiste( să-şi scrie testamentul, etc.), pentru cei dragi şi pentru timpul rămas, permite o comunicare sinceră cu membrii familiei şi cu personalul medical, dacă se face in mod adecvat, această discuţie poate duce la o îmbunătăţire a relaţiei medic-pacient.

Atitudini de-a lungul timpului Iniţial, vestea poate influenţa negativ lupta pacientului cu boala prin intermediul depresiei care scade imunitatea antitumorală (Iamandescu). În anii '60-'70 se considera că a comunica diagnosticul pacientului reprezintă un gest inuman (Oken, Friedman). Societăţile anglosaxone sunt orientate spre individ şi acordă o mare importanţă dreptului său la informare în privinţa bolii. În ţările mediteraneene şi în cele balcanice, creşte orientarea asupra familiei şi boala poate deveni problema acesteia în aceeaşi măsură cu a individului.

România Pacientul şi familia au dreptul la informaţii şi comunicarea adevărului (legea drepturilor bolnavilor, februarie 2003). "Pacientului trebuie să i se comunice diagnosticul numai dacă doreşte să ştie".

Ce doresc pacienţii? În general, pacienţii doresc să cunoască diagnosticul. Studii realizate în SUA şi Europa între 1980 şi 1999, au arătat că pacienţii doresc să-şi cunoască diagnosticul în procente variind între 90-96% (Cassileth, Blanchard, Meredith). Inclusiv un studiu realizat în România a calculat un procent de 95% de pacienţi dornici să ştie (Popovici-Mârşu C,1990).

Cum abordam familia? Ḯn timp ce vă gânditi la ce să-i spuneţi pacientului, fiica acestuia vă roagă să purtaţi o discuţie afară. Printre altele vă spune: “Nu puteţi să-i spuneţi adevărul deoarece acest fapt l-ar întrista. Nu va putea face faţa unei veşti rele şi situaţia creată ar inrǎutaţi evoluţia ulterioară a evenimentelor”. Ar trebui să fiţi de acord? De ce da sau de ce nu? Pe flipchart.Puteti discuta pe grupe sau cu toata clasa.Feedback:ascultati persoanele care ar fi de acord cu fiica si cele care nu ar fi, puteti face o lista cu argumentele lor.Discutia poate prinde viata si persoanele ar putea avea pareri diferite. Incercati sa includeti urmatoarele puncte.

De ce este important ? Este mereu important să ascultăm rudele şi grijile lor, Familia vrea să-i protejeze pe cei dragi şi pe ei înşişi, dar poate că nu îşi dau seama de avantajele faptului de a spune adevărul, Poate fi nevoie de consilierea rudelor, Este de ajutor atât bolnavilor cât şi rudelor să poată vorbi deschis şi sincer despre boală,

De ce este important ? Pacientul- în centrul atenţiei noastre. Facem ce este bine pentru el, uneori fiind diferit de ceea ce doresc rudele, Tradiţia culturală românească nu oferă întotdeauna soluţia optimă de rezolvare a problemelor, Oferim pacientului posibilitatea de a şti mai mult, dar nu spunem lucruri pe care nu vrea să le audă.

Exerciţiu: Aţi pierdut cheile de la casă Prin ce stări emoţionale treceţi?

Reacţiile emoţionale ale pacienţilor la pierderile produse de boala Manifestari: furie, agresivitate, revoltă; negare, culpabilizare; plâns, umor, rugăciune; acceptare, atunci când raţiunea este inaintea emoţiilor. Cauze: teama de moarte; teama de durere fizică; starea de depresie (pacientul devine introvertit, retras, disperat, apatic, lipsit de speranţa); sentimentul de abandon; izolarea socială; pierderea autocontrolului, autonomiei, confortului; ruşine, manifestată de starea de dependenţă, ca urmare a evoluţiei bolii; autocompătimire

In faţa unui bolnav cu o maladie incurabilă sau aflat în faza terminală a acesteia, cadrele medicale, trăiesc de cele mai multe ori sentimentul vinovaţiei, neştiind cum să comunice aceste veşti pacientului sau familiei.

Demonstraţie comunicarea veştilor proaste Joc de rol – profesor şi un voluntar din sală

Demonstraţie comunicarea veştilor proaste A fost realist exemplul? A fost un exemplu pozitiv? De ce?

Algoritm de pregătire pentru comunicarea Pregătire cât mai completă pentru aranjarea ambientului; cine va comunica vestea; cine va fi informat (pacientul, membru al familiei etc.); se parcurg toate detaliile cazului pentru a avea la dispoziţie informaţiile necesare (ex. rezultatele analizelor, investigaţiilor); se decide cât de generală va fi informaţia, ceea ce este specific, depinde de cât ştie deja pacientul; se decide ce termeni generali se vor folosi; se programează întâlnirea; se asigură intimitatea pacientului; se alocă timp suficient.

Protocol de comunicare a veştilor proaste 1. Pregătirea aflarea informaţiilor spaţiu intim, privat timp suficient

Protocol de comunicare a veştilor proaste 2. Ce ştie pacientul? Relatarea de către pacient a felului în care s-au întâmplat lucrurile ne permite să aflăm noi informaţii: care sunt speranţele lui pentru viitor, nivelul de inţelegere a situaţiei, cuvintele folosite, ce îl ingrijorează cel mai tare pe pacient, convingerile acestuia.

Protocol de comunicare a veştilor proaste 3. Se doreste aflarea de mai multe informaţii? Încercaţi marea cu degetul. “Aţi dori să vă explic puţin mai în amănunt?” Se întâmplă frecvent ca pacienţilor să le fie teamă să afle mai multe informaţii.

Protocol de comunicare a veştilor proaste 4. Oferiţi posibilitatea de negare În acest mod pacientul are şansa de a controla volumul de informaţii. Negarea este o reacţie de apărare, dar şi o modalitate prin care se poate face faţa situaţiei.

Protocol de comunicare a veştilor proaste 5. Aluzia de avertizare Exemplu: “Mă tem ca lucrurile par să fie destul de grave”, după care este recomandabil să faceţi o pauză pentru a urmări reacţia bolnavului.

Protocol de comunicare a veştilor proaste 6. Oferiţi mai multe explicaţii (dacă acestea vă sunt solicitate) Folosiţi cuvinte blânde, evitaţi exprimările dure, evitaţi jargonul medical. Comportamentul non-verbal semnifică faptul că a fost depaşit nivelul optim de informaţii, iar atunci explicaţiile trebuie să inceteze.

Protocol de comunicare a veştilor proaste . 7. Incercaţi să aflaţi ce îl îngrijorează pe pacient Întrebaţi: “Ce vă îngrijorează cel mai mult în momentul de faţă?” – este timpul clarificărilor şi al organizării. Ascultaţi, dar nu încercaţi să daţi asigurări premature.

Protocol de comunicare a veştilor proaste 8. Permiteţi pacientului să-şi exprime sentimentele Aceasta este faza terapeutică a dialogului, deoarece transmite empatie. Acordaţi-i pacientului timp pentru a se gândi la propriile sentimente.

Protocol de comunicare a veştilor proaste 9.Rezumarea si planificarea Încercaţi să rezumaţi care sunt motivele de îngrijorare, planificaţi tratamentul şi menţineţi speranţa.

Protocol de comunicare a veştilor proaste 10. Oferiţi-vă disponibilitatea Pentru a oferi explicaţii suplimentare în viitor, pentru a facilita adaptarea emoţională, pentru a discuta cu familia pacientului.

2 reguli importante La inceput puneţi intrebări: Ce cunoaşte pacientul? Ce doreşte sa afle? Permiteţi pacientului să-şi exprime grijile şi sentimentele.

Scenarii Joc de rol – 25 minute Grupuri dintre care: Discutaţi: 1 pacient 1 personal medical 1 aparţinător 1 observator Discutaţi: Cum v-aţi simţit? Ce a mers bine? Ce aţi dori să îmbunătăţiţi?

Concluzii Comunicarea veştilor proaste, pacientului si familiei sale, este un act de responsabilitate uriaşă, cu impact asupra calitaţii vieţii si complianţei la tratament.