Algoritmi

Cuvîntul algoritm provine de la algorithm – scrierea latină a “аль – Хорезми”, prin acest nume în Europa medievală îl cunoşteau pe slăvitul matematic din Horesm (în prezent oraş din Uzbechistan) Muhamed ben Musu, care a trăit în anii 783 – 850

Algoritm – consecutivitate precisă de paşi, înţelese executantului, pentru a îndeplini o serie de activităţi îndreptate spre аtingerea unui rezultat concret.

Proprietăţile algoritmului: consecvenţă; determinare; discriptivitate; finitudine; rezultativitate; eficacitate; generalizare.

Tipuri de algoritm: Liniar De ramificare (decizional) Ciclic Orice algoritm poate fi descris prin combinarea acestor 3 construcţii

Forme de descriere : Verbal schema-bloc pseudocod program

Forma verbală de scriere a algoritmilor de obicei este destinată pentru algoritmi orientaţi la omul-executant. Comenzile acestor algoritmi se execută în consecutivitate firească, dacă nu este reamarcat altceva.

Început Schema-bloc prezintă algoritmul în formă vizual-grafică. Comenzile se află în blocuri, legate prin săgeţi, care arată consecutivitatea de executare a algoritmului. Introducerea informaţiei Executare Condiţie Extragerea informaţiei Sfîrşit

Pseudocod prezintă o sistemă de notaţii şi reguli, destinată pentru o scriere unificată a algoritmilor. Ea ocupă un loc intermediar între limbajul formal şi cel natural (firesc). Alg numele algoritmului Se dă condiţiile de execuţie Scop scopul de executare Înc | corpul algoritmului (consecutivitate de comenzi) Sf

Program Uses crt; Var x,y: integer; Begin fillChar (mem[$B800:0], 80*25*2,0); Y:=0; Repeat X:=0; mem[$B800:x*2+y*160+1]:=byte(«*»); Inc(x,2); Until x>=79; Inc(y,2); Until y>=24; End. Program este un algoritm scris într-un limbaj de programare înţeles de calculator.

Executant – instalaţie sau fiinţă, care execută după anumite reguli algoritmul alcătuit.

Comandă – indicaţie executantului de a îndeplini o anumită acţiune. Totalitatea de comenzi înţelese de executant se numeşte sistemul lui de comenzi.

Executantul, care poate nici nu înţelege scopul algoritmului, se numeşte Executant formal.

Algoritmii liniari – constau din cîteva comenzi (operatori), care trebuie să fie executaţi consecutiv unul după altul.

Ramificare (alternativă) – este o formă de organizare a activităţii în care în dependenţă de veridicitatea unei condiţii, se execută una sau alta consecutivitate de acţiuni.

Forma completă a ramificării da nu CONDIŢIE Acţiunea 1 Acţiunea 2

Forma incompletă a ramificării da nu CONDIŢIE Acţiunea 1

Ciclu (repetare) se numeşte aşa formă de organizare a activităţii, în care una şi aceeaşi consecutivitate de acţiuni se repetă de mai multe ori (sau nici o dată) atîta timp cît se îndeplineşte o careva condiţie.

Construcţii ciclice sînt de două tipuri: Ciclu cu contor (pentru), în care corpul ciclului se execută un număr determinat de ori. Ciclu condiţionat (cît), în care corpul ciclului se execută atîta timp cît se îndeplineşte condiţia.

Ciclu cu contor Contor Corpul ciclului

Ciclu cu condiţie condiţie Corpul ciclului