În contextul deținerii Președinției Consiliului Uniunii Europene, România și-a propus să contribuie la consolidarea rolului Uniunii Europene ca actor.

Prezentarea pe tema: "În contextul deținerii Președinției Consiliului Uniunii Europene, România și-a propus să contribuie la consolidarea rolului Uniunii Europene ca actor."— Transcriere de prezentare:

1 Președinția României la Consiliul Uniunii Europene în domeniul justiției

2 În contextul deținerii Președinției Consiliului Uniunii Europene, România și-a propus să contribuie la consolidarea rolului Uniunii Europene ca actor global, precum și la consolidarea relațiilor cu partenerii strategici ai UE-SUA, membrii Parteneriatului Estic, Balcanii de Vest , precum și cu alți parteneri terți; Programul Președinției României, așa cum este deja cunoscut, s-a axat pe patru priorități principale, respectiv: a) Europa convergenței; b) o Europă mai sigură; c) Europa ca actor global puternic; d) Europa valorilor comune.

3 În general, în domeniul justiției, continuarea dezvoltării cooperării judiciare a rămas esențială pentru consolidarea Spațiului de Libertate, Securitate și Justiție. O politică europeană solidă în domeniul justiției contribuind la securitatea și creșterea economică în beneficiul cetățenilor și al mediului de afaceri. Principiile directoare au fost: a) respect pentru valorile comune, drepturile și libertățile fundamentale și statul de drept; b) respect pentru diferitele tradiții și sisteme juridice ale statelor membre; c) continuarea consolidării încrederii reciproce între sistemele de justiție ale statelor membre.

4 În planul justiției civile, ne-am propus următoarele:
a) Obiectivul general a fost acela de a facilita viața cetățenilor și a mediului de afaceri prin consolidarea recunoașterii reciproce și executării deciziilor și a hotărârilor în materia dreptului familiei și în materie civilă și comercială cu implicații transfrontaliere. b) Îmbunătățirea cadrului juridic pentru a proteja mai bine interesele superioare ale copilului prin consolidarea normelor răspunderii părintești în cazurile transfrontaliere, precum și a aspectelor civile ale răpirii internaționale de minori (Bruxelles II bis reformare) a reprezentat o prioritate a mandatului nostru. De aceea, am urmărit atingerea unui acord politic cu privire la ansamblul propunerii pe perioada deținerii Președinției. c) Am fost deosebit de interesați în aprofundarea cooperării judiciare în domeniul dreptului procesual civil internațional prin intermediul următoarelor propuneri: legea aplicabilă efectelor față de terți ale cesiunii de creanță; modernizarea cadrului juridic cu privire la comunicarea documentelor și obținerea de probe (revizuirea Regulamentului (CE) nr. 1393/2007 și a Regulamentului (CE) 1206/2001). d) Garantarea faptului că întreprinderile viabile și antreprenorii aflați în dificultate financiară au acces la proceduri eficiente de restructurare preventivă și a doua șansă, asigurându-se o abordare echilibrată pentru protejarea intereselor legitime ale creditorilor, debitorilor, angajaților și societății în general. În acest sens, am susținut ajungerea la un acord rapid între co-legiuitori cu privire la propunerea de directivă privind restructurarea. În domeniul dreptului contractelor, Președinția României la Consiliul Uniunii Europene a depus eforturi pentru parcurgerea etapei finale a negocierilor privind Propunerea de Directivă referitoare la vânzările de bunuri, precum și privind propunerea de Directivă referitoare la contractele de furnizare de conținut digital.

5 În domeniul justiției penale, ne-am propus următoarele:
a) Cele două propuneri legislative privind probele electronice au reprezentat principalele priorități legislative în domeniul dreptului penal în mandatul Președinției române. PRES RO și-a propus obținerea unei completări la abordarea generală asupra propunerii de Regulament privind ordinele europene de furnizare și conservare a probelor electronice în materie penală și atingerea abordării generale asupra propunerii de Directivă privind stabilirea unui cadru juridic armonizat pentru desemnarea reprezentanților legali în scopul obținerii probelor în procedurile penale. b) Operaționalizarea deplină a Parchetului European (EPPO) în luna noiembrie 2020, cu resurse umane și financiare adecvate, a necesitat parcurgerea mai multor etape în prima jumătate a anului În acest scop, Președinția Română a Consiliului a urmărit îndeaproape acest dosar. c) O prioritate majoră a fost aceea de a consolida încrederea reciprocă între autoritățile judiciare ale statelor membre pentru a îmbunătăți aplicarea practică a instrumentelor de recunoaștere reciprocă, în special a Deciziei- cadru a Consiliului 2002/584/JAI privind Mandatul European de Arestare și procedurile de predare între statele membre și a Deciziei-cadru a Consiliului 2008/909/JAI privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce în cazul hotărârilor judecătorești în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană. Obiectivul a fost acela de a se asigura un just echilibru între drepturile fundamentale și recunoașterea reciprocă, evitându-se impunitatea infractorilor. d) Îmbunătățirea sinergiilor dintre Rețeaua Judiciară Europeană, Rețeaua punctelor de contact cu privire la persoane vinovate de genocid, Rețeaua JIT, Rețeaua Judiciară Europeană privind Criminalitatea Informatică și între aceste rețele și Eurojust a reprezentat un obiectiv complementar, fiind vorba despre mecanisme importante pentru consolidarea și facilitarea cooperării judiciare în materie penală.

6 În același timp, Președinția României la Consiliul Uniunii Europene a avut următoarele priorități cu caracter orizontal : a) Subsecvent adoptării Strategiei e-Justiție și a Planului de acțiune aferent, PRES RO și-a propus demararea acțiunilor concrete pentru punerea în practică a măsurilor prevăzute în documentele strategice, susținând astfel dezvoltarea și promovarea e-justiției europene. b) Crearea unui cadru mai bun pentru protecția avertizorilor de integritate. PRES RO a depus eforturi în vederea demarării și finalizării trialogurilor în semestrul I al anului 2019, în actualul mandat al Parlamentului European. Toate obiectivele Președinției României (PRES RO) în domeniul justiției au fost îndeplinite.

7 Elemente de analiză cu privire la cele mai importante rezultate sectoriale (dosare tematice) raportate la cei 4 piloni ai programului de lucru al Președinției României la Consiliul Uniunii Europene și la fiecare formațiune sectorială a Consiliului.

8 Pilonul II – Europa siguranței: a) Dosare legislative cu privire la care s-a ajuns la un acord între Parlament și Consiliu: A. Formațiunea Justiție și Afaceri Interne: Directiva (UE) 2019/713 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind combaterea fraudelor și a contrafacerii în legătură cu mijloacele de plată fără numerar și de înlocuire a Deciziei cadru 2001/413/JAI a Consiliului; Directiva (UE) 2019/771 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2019 privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzare de bunuri, de modificare a Regulamentului (UE) 2017/2394 și a Directivei 2009/22/CE și de abrogare a Directivei 1999/44/CE; Directiva (UE) 2019/770 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2019 privind anumite aspecte referitoare la contractele de furnizare de conținut digital și de servicii digitale;

9 Propunerea de Directivă privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii; Propunere de Regulament de instituire a Programului Financiar „Drepturi și valori” pentru perioada ; Propunere de Regulament de instituire a Programului Financiar ”Justiție” pentru perioada ; Propunerea de Directivă privind cadrele de restructurare preventivă, a doua șansă și măsurile de sporire a eficienței procedurilor de restructurare, de insolvență și de remitere de datorie; Propunerea de regulament privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești și privind răpirea internațională de copii (reformare - Bruxelles II bis).

10 B. Formațiunea Competitivitate:
Propunerea de Directivă privind utilizarea instrumentelor și a proceselor digitale în domeniul dreptului societăților; Propunerea de Directivă privind transformările, fuziunile și divizările transfrontaliere.

11 b) Dosare legislative avansate, aflate în etapa trialogurilor cu Parlamentul European
Abordare generală privind Propunerea de Directivă privind stabilirea unui cadru juridic armonizat pentru desemnarea reprezentanților legali în scopul obținerii probelor în procedurile penale; Completare la abordarea generală privind Propunerea de Regulament privind ordinele europene de furnizare și conservare a probelor electronice în materie penală.

12 c) Dosare legislative aflate în curs de negociere la nivelul grupurilor de lucru ale Consiliului UE
Propunerea de Regulament privind legea aplicabilă efectelor față de terți ale cesiunilor de creanțe: Revizuirea Regulamentului 1393/2007 privind comunicarea și notificarea transfrontalieră a actelor judiciare și extrajudiciare Revizuirea Regulamentului 1206/2001 privind obținerea probelor în materie civilă

13 d) Dosare nelegislative
Parchetul European Decizia de punere în aplicare a Consiliului 2019/598 privind normele tranzitorii pentru numirea procurorilor europeni (pentru prima perioadă de mandat și în cursul acestuia); Îmbunătățirea sinergiilor dintre rețelele înființate de CONS în domeniul cooperării judiciare în materie penală și între aceste rețele și EUROJUST – adoptate în cadrul Consiliului JAI din 6-7 iunie 2019; Consolidarea încrederii reciproce între autoritățile judiciare ale statelor membre pentru a îmbunătăți aplicarea practică a instrumentelor de recunoaștere reciprocă în materie penală – raport al președinției; Viitorul reglementărilor penale ale UE – raport al președinției; Runda a noua de evaluare reciprocă; Mandatele de negociere privind participarea la negocierile privind Al Doilea Protocol adițional la Convenția de la Budapesta privind criminalitatea informatică și, respectiv, un Acord UE-SUA privind probele electronice în scopul cooperării judiciare în materie penală – adoptate în cadrul Consiliului JAI din 6-7 iunie 2019; Participarea Uniunii Europene la GRECO; Concluzii ale Consiliului privind reținerea datelor în scopul combaterii criminalității – adoptate la Consiliul Jai din 6-7 iunie 2019;

14 •. Evenimente organizate în România a)
• Evenimente organizate în România a) Reuniunea informală a Consiliului JAI din 7-8 februarie 2019; b) Conferința dedicată Justiției penale în spațiul cibernetic – februarie 2019; c) Reuniunea UE-SUA în format înalți funcționari – 28 februarie 2019; d) Conferința internațională a directorilor de servicii penitenciare europene cu tema „Provocări actuale în sistemele penitenciare din Europa – Prevenirea fenomenului radicalizării și reducerii supraaglomerării în penitenciare” – 1- 4 aprilie e) Cea de a 74-a reuniune a punctelor naționale de contact pentru Rețeaua Judiciară Europeană în materie civilă și comercială și cea de a 13-a reuniune a Autorităților Centrale desemnate în aplicarea Regulamentului Bruxelles II bis/Regulamentului Bruxelles II bis revizuit, București, mai 2019; f) Conferința „e-Justiție – provocări și oportunități în epoca digitală”, București, mai; g) Reuniune UE-SUA la nivel ministerial în domeniul justiției și afacerilor interne, București, 19 iunie; h) Reuniunea anuală a Rețelei de Cooperare Legislativă a Ministerelor Justiției din Statele Membre ale Uniunii Europene, București, 21 iunie; i) Cea de a 52-a reuniune plenară a Rețelei Judiciare Europene, București, iunie    

15 Reuniunea informală a Consiliului JAI, București, 7-8 februarie
În perioada 7 – 8 februarie 2019, sub Președinția României la Consiliul Uniunii Europene, au avut loc la București, Palatul Parlamentului, lucrările reuniunii informale a miniștrilor de justiție și afaceri interne (JAI) din cadrul UE. Obiectivul reuniunii a fost acela de a furniza un autentic cadru de dezbateri care să faciliteze consolidarea cooperării judiciare în aria JAI.

16 Conferința dedicată Justiției penale în spațiul cibernetic, București, 26-27 februarie;
Lucrările au beneficiat de participarea reprezentanților și experților în criminalitatea cibernetică de la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, din cadrul instituțiilor europene, din statele Parteneriatului Estic, din statele semnatare ale Convenției de la Budapesta și din partea furnizorilor de servicii informatice.

17 Reuniunea UE-SUA în format înalți funcționari, București, 28 februarie
În contextul deținerii de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene, în data de 28 februarie a.c., la Palatul Parlamentului, a avut loc reuniunea în format de înalți funcționari UE-SUA în domeniul justiției și afacerilor externe, eveniment co-organizat de Ministerul Justiției împreună cu Ministerul Afacerilor Interne, precum și cu Ministerul Afacerilor Externe. Reuniunea a avut ca obiectiv principal schimbul de opinii, pe teme relevante în domeniul justiție și afaceri interne, precum și pregătirea agendei reuniunii ministeriale a dialogului UE-SUA din data de 19 iunie a.c., precum și prezentarea programului viitoarei Președinții finlandeze a Consiliului UE, din al doilea semestru al anului 2019.

18 Conferința internațională a directorilor de servicii penitenciare europene cu tema „Provocări actuale în sistemele penitenciare din Europa – Prevenirea fenomenului radicalizării și reducerii supraaglomerării în penitenciare”, Sinaia, 1-4 aprilie; Conferința s-a adresat directorilor generali ai sistemelor corecționale de la nivelul Europei, iar la lucrări au participat și reprezentanți ai Consiliului Europei din țări care nu sunt membre ale Uniunii Europene.

19 Cea de a 74-a reuniune a punctelor naționale de contact pentru Rețeaua Judiciară Europeană în materie civilă și comercială și cea de a 13-a reuniune a Autorităților Centrale desemnate în aplicarea Regulamentului Bruxelles II bis/Regulamentului Bruxelles II bis revizuit, București, mai 2019; La lucrările desfășurate în perioada mai 2019, au participat reprezentanți din cadrul instituțiilor europene, din statele în curs de aderare și experți din statele membre (magistrați și membri ai autorităților centrale naționale, avocați, mediatori, notari, precum si reprezentanți ai mediului academic). Rețeaua judiciară europeană a devenit, una dintre cele mai importante platforme de schimb de experiență cu privire la punerea în aplicare a instrumentelor comunitare în aria justiției civile.

20 Conferința „e-Justiție – provocări și oportunități în era digitală”, București, 20-21 mai
În contextul deținerii de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene, Ministerul Justiției și Comisia Europeană au organizat, în perioada mai 2019, Conferința ”e - Justiție – Provocări și Oportunități în Era Digitală”. Conferința s-a adresat specialiștilor IT, practicienilor și factorilor decidenți din cadrul sistemelor judiciare și a urmărit să ofere un forum de discuții privind importanța utilizării noilor tehnologii în domeniul justiției (ex. inteligența artificială, Blockchain, automatizarea proceselor etc.), urmărind totodată încurajarea participanților de a reflecta atât asupra oportunităților cât și asupra provocărilor generate de ritmul rapid al progresului tehnologic, precum și de aspectele filozofice și etice generate de implementarea unor astfel de instrumente în domeniul justiției.

21 Reuniunea ministerială UE-SUA în domeniul Justiție și Afaceri Interne București, 19 iunie 2019
Dialogul UE-SUA pe dimensiunea externă a domeniilor justiție și afaceri interne este unul tradițional și are loc semestrial, pe durata fiecărei președinții. Ministeriala a fost a doua reuniune UE-SUA organizată în timpul Președinției române a Consiliului UE în domeniul justiției și afacerilor interne, după reuniunea în format SOM (Senior Officials Meeting) de la București, din 28 februarie 2019.

22

23 Ana Birchall: Rețeaua Judiciară Europeană are un rol esențial în facilitarea cooperării judiciare între statele membre ale UE și cu state terțe și reprezintă un model pentru alte rețele similare Pe agenda reuniunii s-au aflat teme de interes practic pentru punctele de contact ale acestei rețele judiciare și în general pentru judecători, procurori și alți specialiști în domeniu, inclusiv aspecte care s-au aflat printre prioritățile Președinției române a Consiliului în acest semestru: rolul Rețelei Judiciare Europene (RJE) în facilitarea aplicării instrumentelor Uniunii Europene în domeniul cooperării judiciare în materie penală, sinergiile dintre Eurojust și Rețeaua Judiciară Europeană, aspecte practice privind mandatul european de arestare și ordinul european de anchetă, viitoarele relații de cooperare dintre RJE și Parchetul European.

24 Evenimente, conferințe, seminarii în plan extern
- Reuniunea CATS, Bruxelles, 12 februarie; - Cea de-a 40-a reuniune ordinară a Rețelei Judiciare Europene în materie penală, Haga, 20 februarie 2019; - Conferința de Drept Internațional Privat de la Haga, 5-8 martie 2019; - Consiliul Justiție și Afaceri Interne, Bruxelles, 8 martie; - Cea de-a 18-a reuniune a Corespondenților tehnici ai Rețelei Judiciare Europene în materie penală, Haga, 20 martie 2019; - Grupul interguvernamental privind Cybercrime, Viena, martie 2019. - Reuniunea CATS – COE, Bruxelles, 10 mai; - Reuniunea CATS, Bruxelles, 13 mai; - Reuniunea înalților oficiali UE-Balcanii de Vest, Bruxelles, 15 mai; - Reuniunea formală a miniștrilor de justiție din statele membre ale Uniunii Europene (Consiliul Justiție și Afaceri Interne), Luxemburg, 6-7 iunie 2019

25 Consiliul Justiție și Afaceri Interne, Bruxelles, 8 martie;
Consiliul a convenit asupra poziției sale vizând directiva privind desemnarea reprezentanților legali în scopul obținerii de probe în cadrul procedurilor penale. Consiliul a dezbătut totodată mandatele de negociere pentru cel de al doilea protocol adițional la Convenția de la Budapeste și pentru un acord între UE și SUA privind facilitarea accesului la probele electronice. Aceste mandate sunt esențiale pentru completarea pachetului legislativ privind probele electronice, astfel încât să se asigure un acces rapid și eficace la probele electronice stocate în afara UE.

26 Cea de-a 18-a reuniune a Corespondenților tehnici ai Rețelei Judiciare Europene în materie penală, Haga, 20 martie 2019 Au fost abordate (din punct de vedere al atribuțiilor corespondenților tehnici); teme diverse precum Ordinul european de anchetă, Atlasul Rețelei, Fiches Belges, Instrumentul de monitorizare al actualizărilor site-ului, Traduceree site-ului în toate limbile statelor membre, actualizarea secțiunii intitulată Biblioteca (a două etapă) și vor fi prezentate clipuri video ale site-ului și instrumentelor RJE.

27 Reuniunea CATS – COE, Bruxelles, 10 mai;
Obiectivul reuniunii a fost acela de a aduce în discuție subiecte de interes comun atât pentru Uniunea Europeană cât și pentru Consiliul Europei, precum cooperarea judiciară în materie penală, aderarea UE la o serie de convenții adoptate sub egida CoE, o serie de dosare europene vizând aspecte de integritate, operaționalizarea Parchetului European, etc.

28 Reuniunea înalților oficiali UE-Balcanii de Vest, Bruxelles, 15 mai;
Pe agenda reuniunii s-au regăsit următoarele subiecte aferente sesiunii de justiție, reformele în domeniul justiției – follow-up la reuniunea ministerială în domeniul justiției și afacerilor interne UE - Balcanii de Vest din 2018; alegerile; cooperarea viitoare cu Parchetul European (EPPO) și cooperarea curentă cu agențiile, entitățile și programele UE.

29 Reuniunea formală a miniștrilor de justiție din statele membre ale Uniunii Europene (Consiliul Justiție și Afaceri Interne), Luxemburg, 6-7 iunie 2019 Reuniunea a marcat atingerea tuturor obiectivelor Președinției române în domeniul justiției. Aceste realizări constituie o dovadă în plus în ceea ce privește angajamentul României pentru promovarea valorilor și principiilor europene și avansarea spațiului de justiție, libertate și securitate european.

30

31

32 Reuniuni specifice legate de Președinția Consiliului UE
a) Vizita Guvernului României la Bruxelles, 4-5 decembrie 2018; b) Vizita Colegiului Comisarilor la București, 10 – 11 ianuarie 2019: Ministrul justiției a participat la evenimentul organizat în data de 10 – 11 ianuarie 2019, aspectele vizând justiția fiind discutate în clusterul 3. În acest context, ministrul justiției a transmis un mesaj de angajament și atașament al României față de valorile fundamentale ale UE, arătând că procesul legislativ național este strâns legat de respectarea statului de drept și protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Cu aceeași ocazie au fost prezentate succint prioritățile României în domeniul justiției (în materie civilă, penală, precum și prioritățile cu caracter orizontal); c) Prezentarea priorităților PRES RO la Parlamentul European, ianuarie 2019, Strasbourg: În data de 22 ianuarie 2019, ora 10.00, a avut loc întâlnirea ministrului justiției, domnul Tudorel TOADER cu domnul Claude MORAES, președintele Comisiei Libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE), în cadrul căreia au fost discutate dosarele ce au făcut obiectul reuniunii LIBE din data de 23 ianuarie. În data de 23 ianuarie 2019, între orele :30, a avut loc o reuniune în cadrul Comisiei Libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) în cadrul căreia au fost discutate instrumente care intră în competența Ministerului Justiției.