prof. Valer Pop Şc.Gen.”Enea Grapini” Şanţ, Bistriţa-Năsăud

Slides:



Advertisements
Prezentări similare
PISICI MAI MULT SAU MAI PUTIN...
Advertisements

de Liviu Rebreanu Roman
Povestea lui Moș Crăciun
A fost odată o fetiţă căreia i se spunea Norişor pentru că privea mereu norii.
“De la joc……la educaţie financiară”
PROFEȚIA ȘI SCRIPTURA Studiul 10 pentru 3 iunie 2017.
Ce cred Adventiştii de Ziua a Şaptea
Nicolae Labis.
RAPORT DE ACTIVITATE BIROU
10 cei mai faimosi copaci lume. 10 cei mai faimosi copaci lume.
Recapitulare – rezolvați următorul rebus:
Duminica a V-a din Postul Mare
BISERICI DIN LEMN de Valer Pop Bibliografie:
APA - in proiectele Eco-Scolii 2 Galati
ABATIA SAINT MICHEL-MINUNEA DIN LARGUL OCEANULUI
GATEWAY ARCH de Valer Pop Bibliografie: Jurnalul casei mele
REFLECTÂND LUMINA LUI [SĂ LUMINĂM ÎMPREUNĂ]
A venit aseară mama. La click.
CEI MAI FAIMOSI COPACI DIN LUME
„CE AU VĂZUT ÎN CASA TA?” Studiul 12, pentru 22 Iunie 2019.
Un defect al femeii.
Ideile din această prezentare le-am primit prin
...într-un colțișor al Terrei...
De ce sărbătorim Paştele
Formata la sfarsitul ultimei ere glaciare, acum aproximativ de ani, cascada Minnehaha (Minnehaha Falls, din statul Minnesota, SUA) ar fi fost poate.
BANII, FRAUDA ŞI POLITICIANUL
Evanghelia după Marcu Cap. 1 Cap. 2 Cine este Isus ?
LIMBAJUL FLORILOR În secolul al XVII-lea, Regele Charles al II-lea al Suediei aducea din Persia în Europa arta limbajului florilor. Un buchet de flori.
Lucruri inedite.
Nu ți-a fost prieten duhul lumii Te-a amânat de azi pe mâin’
Desfrânata Babilonului mistic.
Cum să transmitem valorile generației următoare
Pentru copiii noştri si nu numai lucruri ce nu se învaţă la şcoală.
Şcoala Generală “Enea Grapini”
Cele 3 blonde si comisarul
Să știi mai multe, să fii mai bun
Gabriel Garcia Marquez
Oslo-capitala Norvegiei
UNITATEA ÎN FAMILIE Studiul 7 pentru 18 Mai 2019.
Conferinţă de Presă- Lansare Proiect “Conservarea și Consolidarea Cetății Poenari Argeș” Cod proiect Piteşti *63.
BUSUIOCUL 2016.
SERVICII DE ASISTENTA TEHNICA PENTRU PROIECTUL INTEGRAT ”REDUCEREA RISCULUI LA INUNDATII IN BH IALOMITA AVAL DE ACUMULAREA PUCIOASA – COMPONENTA I BH IALOMITA.
C E R D O P I ….
Provocarea creierului
Şcoala Generală “Enea Grapini”
Realizator: Prof.Valer Pop Şc.Gen.”Enea Grapini” Şanţ, Bistriţa-Năsăud
Provocarea creierului
ARCUL DE TRIUMF de Valer Pop Bibliografie:
Cel mai costisitor POD Bibliografie: Jurnalul TV de Valer Pop
pestera Red Flute China
SCULPTURA ÎN OS de Valer Pop Bibliografie: Exotique
Caracterizare economico-geografică
Un cintec japonez faimos -Rimi Natsukawa –
NICOLAE NICOLAE IORGA IORGA.
Prof. Valer Pop Şc.Gen.”Enea Grapini” Şanţ, Bistriţa-Năsăud
Geometrie clasa a VII-a
TATUAJUL şi RISCURILE LUI
Bucuresti 1900.
Cele 7 minuni ale lumii antice
Prof. Valer Pop Şc.Gen.”Enea Grapini” Şanţ, Bistriţa-Năsăud
CERCETASIA ESTE ALTFEL! ESTE UN MOD DE VIATA!
Transcriere de prezentare:

prof. Valer Pop Şc.Gen.”Enea Grapini” Şanţ, Bistriţa-Năsăud ACOPERITE PODURI de LEMN prof. Valer Pop Şc.Gen.”Enea Grapini” Şanţ, Bistriţa-Năsăud Bibliografie: Bistritaonline www.images.google.ro

Nabucodonosor Eufrat Ştiaţi că primele poduri terestre au fost construite în urmă cu 5000 de ani? Primul pod important a traversat râul Eufrat şi a fost ridicat în vremea regelui Nabucodonosor. Avea 300 de metri lungime şi o deschidere de nouă metri realizată din trunchiuri de palmier.

În Bistriţa-Năsăud au rezistat timpului, câteva poduri din lemn, acoperite, adevărate tuneluri pe care nu le întâlnim în altă parte în Transilvania.

Podul de la Ilva Mare Primul pod acoperit din lemn a fost ridicat în urmă cu peste 350 de ani la Năsăud şi asigura legătura cu Bistriţa peste Someşul Mare. Au urmat apoi cele de la Ilva Mare, Ilva Mică, Beclean, Mocod, Salva, Nepos, Nimigea şi Coşbuc, toate în zona regimentului românesc de graniţă. Pentru podul de la Năsăud s-au folosit 500 de stejari aduşi tocmai din pădurile saşilor din Dumitra.

Regimul militar care a durat aproape 90 de ani a fost, în unele privinţe, o adevărată binefacere pentru Ţinutul Năsăudului fiindcă în zonă au venit ofiţeri străini din ţări cu un grad mai mare de civilizaţie şi au început să construiască drumuri, şcoli, şi, evident, poduri din lemn fiindcă apele de munte sunt repezi şi nu ar fi rezistat decât podurile cu deschideri mari, de 20-30 de metri sau chiar mai mult, dar cu un număr redus de picioare. Fiind acoperite, deci mai ferite de intemperii, podurile din lemn aveau o mai mare fiabilitate.

Unele au rezistat chiar şi 200 de ani Unele au rezistat chiar şi 200 de ani. În timpul celui de-al doilea război mondial, au fost distruse însă 14 dintre ele, Ţinutul Năsăudului fiind teatru de război. O parte din poduri au fost refăcute însă stejarul a fost înlocuit cu lemn de molid şi nu a mai avut aceeaşi rezistenţă. Podul de la Nimigea s-a prăbuşit în 1984 în timp ce era traversat de o remorcă, la fel şi cel din Nepos (comuna Feldru) iar podurile de la Salva şi Zagra au fost scoase din circulaţie.

Din păcate, în prezent, mai sunt funcţionale doar podurile din localităţile Coşbuc şi Ilva Mare şi o punte  acoperită în localitatea Malin. Modelul este adus din Elveţia. Poate acesta să fie secretul longev.

Podul de lemn de la Coşbuc (satul natal al lui George Coşbuc), construit în secolul al XVII-lea, se află într-o stare fizică precară şi are nevoie de renovare. Monumentul este intitulat „Podul iubirii", pentru că era locul în care se întâlneau cuplurile de îndrăgostiţi, departe de ochii lumii. Structura de rezistenţă trebuie înlocuită de urgenţă, spun autorităţile locale, altfel există riscul ca podul, monument din secolul al XVII-lea, să dispară.

Anul trecut (2009) a venit un grup de vizitatori din Canada şi a rămas uimit să vadă podul acoperit. Ne-au spus că numai în ţara lor mai sunt astfel de construcţii, şapte poduri acoperite şi în SUA. Primarul comunei Coşbuc spune că podul e monument istoric şi nici o intervenţie nu se poate face fără un proiect avizat de Comisia monumentelor istorice. Numai proiectul de reabilitare costă 200.000 de lei.  Dacă în România sunt rămase doar două astfel de poduri ar trebui reparate şi nu lăsate să dispară. 

Podul Iubirii de la Coşbuc aşteaptă să fie reparat.

Podurile mai erau folosite de localnici pentru horele din duminici şi sărbători iar de drumeţi pentru a se adăposti de ploi.

Aşa arată podurile din lemn acoperite din SUA şi Canada.