Centrul European pentru Educație și Cercetare

Prezentarea pe tema: "Centrul European pentru Educație și Cercetare"— Transcriere de prezentare:

1 Centrul European pentru Educație și Cercetare
RESTRICȚII ȘI GARANȚII PENTRU IMIGRANȚI DIN PERSPECTIVA DREPTULUI UNIUNII EUROPENE SILVIA TĂBUȘCĂ Centrul European pentru Educație și Cercetare București, 2016

2 RESTRICȚII VS. GARANȚII = STAT DE DREPT
SECURITATEA SOCIETĂȚII EUROPENE = DREPTURILOR FUNDAMENTALE INALIENABILE SM UE – SP la convențiile internaționale care garantează dreptul la azil și la nereturnare

3 GARANȚII GENERALE (Convenția ONU 1951)
Art. 2 TUE - „Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre...” Nerespectarea DO + SD = negarea identității europene

4 Migrant/solicitant de azil/refugiat
Art. 33 UNRC – interdicția returnării (principiul non- refoulement) Art. 32 UNRC – interdicția expulzării (exc. securitate națională sau ordine publică) Art. 31 UNRC – refugiaților nu li se vor aplica sancțiuni penale, pe motivul intrării sau șederii lor ilegale

5 Standardul minim acordat străinilor
Art. 17 UNRC – dreptul la o profesiune salarizată (tratamentul cel mai favorabil acordat, în aceleași împrejurări, cetățenilor unei tari străine în ce privește exercițiul unei activități profesionale salarizate) Art. 19 UNRC – dreptul de a profesa și recunoașterea diplomelor (un tratament nu mai puțin favorabil decât acela acordat, în aceleași împrejurări, străinilor în general) Art. 21 UNCR – dreptul la o locuință Art. 26 – libertatea de circulație

6 Standardul minim acordat cetățenilor
Art dreptul la educație publică (învățământul primar) Art. 23 – dreptul la asistență publică Art.4 - libertatea de a-și practica religia și libertatea de instruire religioasă a copiilor lor Art. 16 – acces liber și facil la justiție, asistență judiciară și alte facilități pe care le au cetățenii Art. 26 și 27 – dreptul la documente de identitate și de călătorie

7 Art. 18 din Carta drepturilor fundamentale a UE prevede dreptul de azil și interzicerea returnării (art.19). Art. 18 nu prevede modalități de facilitare a sosirii solicitanților de azil; persoanele care doresc să solicite azil în UE sunt nevoite să treacă frontiera în mod ilegal.

8 RETURNAREA PE MARE Convențiile ONU privind dreptul mării conțin obligația de a oferi sprijin și de a salva persoanele aflate în pericol pe mare, iar căpitanii de nave au obligația de a transporta persoanele salvate pe mare „într-un loc sigur”. Art. 12 (+3) al CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN stipulează că activitățile de gestionare a frontierelor trebuie să respecte principiul nereturnării (Hirsi Jamaa și alții/Italia/2012).

9 Procedurile de azil DIRECTIVA PRIVIND PROCEDURILE DE AZIL (Directiva 2013/32/EU) stabilește standardele minime pentru procedurile de acordare și de retragere a protecției internaționale (art. 3 - pe teritoriul statelor membre ale UE, inclusiv la frontiere, în apele teritoriale și în zonele de tranzit). Art. 6 și 7 - Sol.az și persoanele aflate în întreținerea acestora TREBUIE să aibă acces la procedurile de azil Art. 9 – Sol.az au permisiunea de a rămâne într-un stat membru al UE până la luarea unei decizii privind cererea lor (exc. Cereri repetate + extradare)

10 GARANȚII PROCEDURALE – Capitolul II Diectivă
Art. 78 din TFUE prevede crearea unui sistem european de azil care TREBUIE să respecte obligațiile statelor în temeiul Convenției de la Geneva din 1951 Art. 3 (1) din Regulamentul Dublin nr. 604/2013 prevede obligația pentru statele membre ale EU de a examina orice cerere de protecție internațională, iar această cerere să fie examinată de către un singur stat membru.

11 GARANȚII PROCEDURALE – Capitolul II Diectivă
Accesul la procedură – art. 6 Cererile depuse în numele persoanelor aflate în întreținere sau al minorilor – art. 7 Informarea și consilierea la locurile de reținere și la punctele de trecere a frontierei – art. 8 Dreptul de a rămâne în statul membru în timpul examinării cererii – art. 10 Garanțiile acordate solicitanților – art. 12

12 Art. 12 - Garanțiile efective
Procedurile de azil Art Garanțiile efective Dreptul de a fi informat în timp util, într-o limbă pe care o înțelege: despre procedura de urmat despre drepturile și obligațiile de pe parcursul procedurii despre posibilele consecințe ale nerespectării acestor obligații și ale lipsei de cooperare cu autoritățile despre consecințele unei retrageri explicite sau implicite a cererii. Dreptul la interpret plătit din fonduri publice cel puțin atunci când solicitantul trebuie să fie intervievat Dreptul de a comunica cu ICNUR sau cu orice altă organizație care oferă consultanță juridică

13 Art. 12 - Garanțiile efective
Procedurile de azil Art Garanțiile efective Accesul avocaților la informațiile din dosar atunci când autoritatea decizională a luat în considerare aceste informații în scopul adoptării unei decizii cu privire la cererea sol.az. Dreptul de a fi informat într-un termen rezonabil asupra deciziei adoptate de autoritatea decizională cu privire la cererea pe care au depus-o Dreptul de a fi informat despre rezultatul deciziei adoptate de autoritatea decizională într-o limbă pe care o înțeleg și despre modul cum poate contesta o decizie negativă.

14 Procedurile de azil Art Examinarea unei cereri de azil trebuie să se efectueze în mod individual, obiectiv și imparțial, pe baza unor informații actualizate la zi Art Sol.az trebuie să facă obiectul unui interviu personal, finalizat cu un raport accesibil solicitantului (art. 17) Art Asistența juridică gratuită și reprezentarea gratuită în procedurile privind căile de atac

15 Nerespectarea garanțiilor
CEDO, M.S.S./Belgia și Grecia 2011; CEDO, Abdolkhani și Karimnia/Turcia/2009 (accesarea procedurii de azil, informații adecvate privind procedura, evitarea întârzierilor excesive în luarea deciziilor) CEDO, M.S.S./Belgia și Grecia/2011 (disponibilitatea interpreților, accesul la asistență juridică și existența unui sistem fiabil de comunicare între autorități și solicitanții de azil) la examinarea riscurilor, art. 13 impune examinarea independentă și riguroasă, de către autoritatea națională, a unei solicitări în care există motive temeinice de teamă legată de un risc real de tratament contrar art. 3 (sau art. 2) în cazul expulzării solicitantului

16 RESTRICȚII SM UE au norme comune în ceea ce privește eliberarea de vize pe termen scurt și punerea în aplicare a măsurilor de control sau de supraveghere a frontierelor UE a stabilit norme de prevenire a intrării ilegale FRONTEX (2004) – sistem de intervenție rapidă denumit RABIT - un sistem european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR, 2013) SM au dreptul de a controla intrarea, șederea și expulzarea persoanelor care nu sunt resortisanți ai statului respectiv

17 SPAȚIUL SCHENGEN Art. 21 din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen - resortisanții țărilor terțe care dețin viză și care au intrat legal pe teritoriul unui stat Schengen pot circula liber în întreg spațiul Schengen, vizele lor rămânând valabile. CJUE, Rahmanian Koushkaki/Republica Federală Germania, C-84/12, CJUE a arătat că autoritățile unui stat membru nu pot refuza să elibereze o viză Schengen pentru solicitantul de azil, decât în cazul în care se aplică unul dintre motivele de refuz

18 SPAȚIUL SCHENGEN Codul Frontierelor Schengen, modificat prin Regulamentul 1051/2013, a eliminat controalele la frontierele interne. CJUE a considerat că statele nu pot desfășura activități de supraveghere la frontierele interne, al căror efect ar fi echivalent controlului frontierelor (Aziz Melki și Selim Abdeli, C-188/10 și C-189/10)

19 Prevenirea intrării neautorizate
Directiva privind sancțiunile împotriva transportatorilor (Directiva 2001/51/CE) prevede sancțiuni împotriva celor care transportă migranți fără acte în UE Directiva privind facilitarea (Directiva 2002/90/CE) definește intrarea, tranzitul și șederea neautorizată și prevede sancțiuni împotriva celor care facilitează aceste încălcări Art. 1 (2) - SM UE pot decide să nu sancționeze asistența umanitară, dar nu au nicio obligație în acest sens Art. 3 - sancțiunile trebuie să fie eficace, proporționale și disuasive

20 Interdicții de intrare
Sistemul de Informații Schengen (SIS-II, 2013) conține interdicțiile de intrare care nu permit intrarea persoanelor într-un stat din care au fost expulzate (5 ani) Franța, Consiliul de Stat, M. Hicham B, Consiliul de Stat francez a dispus suspendarea temporară a unei decizii de expulzare a unui străin pe motivul că acesta figura în baza de date SIS. Decizia de expulzare menționa înregistrarea persoanei respective în SIS, fără a indica în ce țară fusese efectuată înregistrarea. Întrucât deciziile de expulzare trebuie să conțină motive de drept și de fapt, ordinul de expulzare a fost considerat ilegal

21 Interdicții de intrare
CEDO, Dalea/Franța/ un cetățean român al cărui nume fusese înscris de Franța în baza de date SIS, înaintea aderării României la UE, nu și-a putut desfășura activitatea sau presta sau primi servicii în niciun stat din spațiul Schengen. Plângerea lui referitoare la faptul că măsura respectivă îi aduce atingere dreptului de a-și desfășura activitatea profesională (protejat în conformitate cu art. 8 din Convenția privind dreptul la respectarea vieții private și de familie), a fost declarată inadmisibilă. În prima decizie a Camerei privind înregistrarea în baza de date SIS și efectele acesteia, Curtea a considerat că marja de apreciere a statului în stabilirea modului în care asigură garanții împotriva caracterului arbitrar este mai largă în privința intrării în teritoriul național decât în privința expulzării

22 Controalele la frontieră
Art. 6 din Codul Frontierelor Schengen prevede că activitățile de control al frontierelor trebuie să fie efectuate cu respectarea deplină a demnității umane CJUE, Mohamad Zakaria/2013 C23/12 – Controalele trebuie să fie efectuate într-o manieră care să nu conducă la discriminarea unei persoane pe motive de gen, rasă sau origine etnică, religie sau credință, handicap, vârstă sau orientare sexuală Zonele de tranzit: Statele au încercat uneori să susțină că persoanele aflate în zonele de tranzit nu intră sub jurisdicția lor

23 Controalele la frontieră
CEDO, Amuur/Franța/1996 reclamanții au fost reținuți în zona de tranzit a unui aeroport din Paris. Autoritățile franceze au susținut că, întrucât reclamanții nu „intraseră” în Franța, nu se aflau în jurisdicția franceză. CEDO a respins acest argument și a considerat că dispozițiile de drept intern în vigoare în acel moment nu garantau în mod suficient dreptul reclamanților la libertate, în conformitate cu art. 5 (1) din Convenție.

24 Solicitanții de azil Carta drepturilor fundamentale a UE prevede dreptul de azil (art. 18) și interzicerea returnării (art. 19) Crearea unui sistem european de azil care să respecte obligațiile statelor în temeiul Convenției de la Geneva din 1951 (art.78 din TFUE) Dreptul Uniunii nu prevede modalități de facilitare a sosirii solicitanților de azil. Persoanele care doresc să solicite azil în UE sunt, în primul rând, resortisanți ai unor țări care necesită o viză de intrare în UE. Întrucât adesea aceste persoane nu se califică pentru obținerea unei vize obișnuite, sunt nevoite să treacă frontiera în mod ilegal.

25 Solicitanții de azil Regulamentul Dublin 604/2013 (32 state) prevede obligația SM EU de a examina ORICE CERERE de protecție internațională depusă de un cetățean al unei țări terțe sau de o persoană fără cetățenie și că această cerere să fie EXAMINATĂ DE CĂTRE UN SINGUR SM Dacă alt SM este responsabil pentru examinarea cererii, regulamentul instituie procedura de transfer a solicitantului în acest stat Acquis-ul UE în materie de azil se aplică numai din momentul în care o persoană a sosit la frontieră, inclusiv în apele teritoriale sau în zonele de tranzit

26 Solicitanții de azil CJUE, Migrationsverket/Nurije Kastrati și alții/2012, C- 620/10, a considerat că Regulamentul Dublin nu se mai aplică în cazul retragerii cererii de azil din statul membru responsabil pentru examinarea cererii, care a acceptat să preia solicitantul. Statul membru pe al cărui teritoriu a fost depusă cererea este cel obligat să ia deciziile necesare ca rezultat al retragerii și, în special, să oprească examinarea, înregistrând informațiile respective în dosarul solicitantului.

27 Solicitanții de azil CJUE, N.S./Secretary of State for the Home Department și M.E. și alții/Refugee Applications Commissioner & Minister for Justice, Equality and Law Reform/ 2011 C-411/10 și C-493/10; Federal Republic of Germany/Kaveh Puid/ 2013, C-4/11 - a analizat dacă articolul 4 din Carta drepturilor fundamentale a UE, care corespunde articolului 3 din Convenția europeană a drepturilor omului, ar fi încălcat în cazul în care persoanele ar fi transferate în Grecia în temeiul Regulamentului Dublin. Până când CJUE a examinat cauzele, CEDO stabilise deja că respectivele condiții de primire și alte condiții pentru solicitanții de azil din Grecia încalcă art. 3 din Convenție. CJUE a considerat că statul membru nu putea să nu „aibă cunoștință” de deficiențele sistemice ale procedurii de azil și de condițiile de primire din Grecia, care creau un risc real ca solicitanții de azil să fie supuși unui tratament inuman și degradant. CEDO a subliniat că Regulamentul Dublin trebuie să fie aplicat în conformitate cu drepturile prevăzute în Cartă, ceea ce înseamnă că Regatul Unit și Irlanda erau obligate să examineze solicitările de azil, în pofida faptului că solicitanții le depuseseră în Grecia

28 Returnările pe mare Dreptul mării reglementează obligația statelor de a oferi sprijin și de a salva persoanele aflate în pericol pe mare, iar căpitanii de nave au obligația de a transporta persoanele salvate pe mare „într-un loc sigur”. Una dintre cele mai controversate probleme este legată de locul în care vor fi debarcate persoanele salvate sau prinse pe mare CEDO a considerat că persoanele pot intra în jurisdicția unui stat atunci când acesta exercită controlul asupra lor în largul mării (Medvedyev și alții/Franța/2010)

29 Returnările pe mare CEDO, Hirsi Jamaa și alții/Italia/2012, reclamanții făceau parte dintr-un grup de aproximativ 200 de migranți, inclusiv solicitanți de azil. Aceștia fuseseră prinși de garda de coastă italiană în largul mării când se aflau în zona de căutare și salvare a Maltei. Migranții au fost imediat returnați în Libia, în baza unui acord încheiat între Italia și Libia și nu li s-a oferit nicio posibilitate de a solicita azil. Nu a fost păstrată nicio evidență a numelor și naționalității acestora.

30 Returnările pe mare

31 Returnările pe mare

32 VĂ MULȚUMESC!

33 DIRECTIVA PRIVIND PROCEDURILE DE AZIL 2013/32/EU
Art. 6 al Directivei obligă statele să înregistreze o cerere în decursul a 3 zile lucrătoare de la depunere (6 zile autoritate necompetentă) Art. 6 (2) obligă statele să asigure persoanelor care au depus o cerere de protecție internațională accesul EFECTIV la proceduri. Art. 43 (2) prevede ca în cazul procedurilor la frontieră, o decizie trebuie să fie luată în cel mult 4 săptămâni de la depunerea cererii; în caz contrar, aplicantului trebuie să i se acorde în mod obligatoriu accesul în teritoriu.

34 GARANȚII PROCEDURALE PROCEDURILE DE AZIL Directiva privind procedurile de azil 2013/32/EU), (art. 8 - procedurile de azil accelerate - CEDO, I.M./Franța, garanții) Art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a UE - dreptul la o CALE DE ATAC eficientă și la un proces echitabil (CEDO, Abdolkhani și Karimnia/Turcia, căile de recurs interne trebuie să vizeze fondul cererii)

35 GARANȚII PROCEDURALE EFECTUL SUSPENSIV Directiva privind procedurile de azil 2013/32/EU) - procedurile de azil (art. 46 (5)-(9) -; CEDO, Gebremedhin/Franța, 2007 (efectul suspensiv al căilor de atac interne pentru solicitările de azil prezentate în zona de tranzit; CEDO, Hirsi Jamaa și alții/Italia, absența efectului suspensiv al căilor de atac interne împotriva personalului militar care efectuează operațiuni de „returnare” pe mare)

36 GARANȚII PROCEDURALE Procedurile Dublin - CJUE, C-411/10, N.S., 2011; CJUE, C-245/11, K., 2012 (CEDO, M.S.S./Belgia și Grecia, (transferul în conformitate cu „procedura Dublin” creează riscul de tratamente degradante; CEDO, De Souza Ribeiro/Franța efectul suspensiv în cazul cererilor întemeiate pe articolul 8 din Convenția europena