Un cintec japonez faimos -Rimi Natsukawa – O româncă - gheişă în Japonia. Isabella Onou din Bucuresti, este singura straină din Japonia acreditată ca gheişă, cu numele Fukutaro. Şi-a făcut debutul pe scenă, la Festivalul Genji Ayame de la Izu-Nagaoka, pe 30 iunie. Se bucură de mare succes, fiind considerată "mai japoneză decât multe japoneze", relatează The Japan Times. Nu credea că va fi acceptată vreodată ca gheişă. "M-am înşelat! Sunt aşa de drăguţi, chiar şi când fac greşeli, a spus Onou. Vorbeşte impecabil în japoneză, este solicitată printre gheişe, în "lumea florilor şi sălciilor“ din Japonia. Un grup de 30 de oameni au călătorit timp de trei ore, special ca să ajungă la ea. Un cintec japonez faimos -Rimi Natsukawa – Nada sou sou Isabella Onou

„Acceptarea mea a facut ca toată lupta şi durerea să merite", a spus Onou. Atelier dintr-un sat – 1873 Femei în costum de maiko (gheișă ucenică) în Kyoto, Japonia

,,Gei,, inseamna arta, iar ,,sha’’ persoana, gheisa devenind astfel o femeie-artista. ,,Gheisa’’ prezinta publicului arta tradiţională japoneză’’

Tablou gheisa 1 În urmă cu 15 luni a început perioada de ucenicie de un an, cu altă gheişă, Kumi Miyamoto, moştenitoarea unei case de gheişe.

La început nu era sigură că va fi primită într-o lume cu standarde înalte şi dominată de protocol. Tablou gheisa 2

Dar, cu încurajarea lui Miyamoto, care s-a oferit să-i fie "soră mai mare" (onee-san), românca a pornit pe un traseu pe care puţine japoneze sunt pregătite în prezent să îl urmeze. Tablou gheisa 3

Miyamoto a început să o înveţe pe Onou elementele de bază pentru a fi acceptată ca gheişă, trebuind să o schimbe, de la modul de a vorbi şi de a merge, până la felul de a gândi. Tablou gheisa 4

"Europenii îşi exteriorizează emoţiile "Europenii îşi exteriorizează emoţiile. Mi s-a spus că eu trebuie să le controlez, să menţin aceeaşi stare de calm indiferent cum mă simt. A fost o luptă pentru mine", povesteşte Onou. Tablou gheisa 5

A trebuit de asemenea să înveţe dansuri populare, să cânte la instrumente tradiţionale, exersand aproape zilnic.

În aprilie, Onou a trecut testul oficial pentru a-i fi confirmat statutul de gheişă. Atunci i s-a dat şi numele de profesionistă - Fukutaro -, după denumirea unor dulciuri care se vând în apropiere de Mishima. Tablou gheisa 6

Gheise pregatindu-se pentru munca – cca.1880 "În lumea gheişelor este considerat nume norocos. Iar eu mă simt extrem de norocoasă. Este ca un vis împlinit", spune ea. Gheise pregatindu-se pentru munca – cca.1880

Visul lui Onou legat de Japonia începuse în adolescenţă, cu lectura unor cărţi ca "Shogun", iar în 1999, a vizitat-o. Tablou gheisa 7

Patru ani mai târziu, Onou s-a întors în Japonia să lucreze în restaurantul unei prietene, unde mai întâi a fost chelneriţă, apoi a fost promovată la bucătărie. Isabella Onou

Acolo a întâlnit-o pe Miyamoto, care a văzut la Onou anumite virtuţi, recomandat-o pentru includerea în casa de gheişe a familiei.

Onou a învăţat să treacă peste problemele avute la picioare, pe care rebuie să le ţină îndoite sub ea multe ore, cat îşi servea clienţii. O zi din viata gheiselor

Mama ei, aproape a convins-o să se retragă spunându-i că îşi va distruge picioarele. “La spectacol a înţeles ca-mi trăiesc visul", spune Onou.

Cât despre reacţiile prietenilor şi celor patru fraţi ai ei din România, Onou spune că aceştia sunt în continuare pe jumătate amuzaţi şi pe jumătate şocaţi. Eternul feminin

"Ceea ce este destul de normal "Ceea ce este destul de normal. Sunt o gheişă - şi eu sunt încă oarecum şocată în legătură cu asta", mai spune ea.

Potrivit unei asociaţii locale, numărul gheişelor de la Izu-Nagaoka, a scăzut de la 400, la 40, în ultimele patru decenii. Texte si imagini adaptate, de pe net. Realizat: Mihai Ştirbu