ENISALA SAFARI VILLAGE COMPANIA DE TEATRU FRANK vă prezintă ACADEMIA DE TEATRU ANTIC ENISALA Educaţie teatrală pentru copii

DESFĂŞURARE 24 de copii 7 zile: luni – duminică Două sesiuni de Educaţie Teatrală a câte 2h jumătate / zi, de: Jocuri Teatrale Improvizaţie Acțiune Dramatică Un spectacol: Troia, adaptare liberă pentru tineri după Homer, Virgiliu şi Shakespeare O reprezentaţie cu public în amfiteatrul grec din Enisala Safari Vilage, montare şi scenografie cu imagini statice din filmul Troy

TROIA

DE CE TROIA Se petrece în Grecia Antică – este o unealtă perfectă pentru a înțelege istoria perioadei Fiind o poveste din antichitate, este perfect pentru a fi jucat în amfiteatrul în aer liber de la Enisala Safari Village Povestea este potrivită pentru toate vârstele – copiii mai mici înțeleg partea de basm, cei mai mari înţeleg latura aventuroasă E distractiv pentru oricine, la orice nivel de actorie sau educaţie Personajele – sunt cunoscute şi apreciate de copii

Fişe de personaj

Elena din Troia Elena, "cea mai frumoasă dintre muritoare", era în mitologia greacă fiica lui Zeus ( zeul zeilor ) şi a Ledei, dupa unele surse, altele sustinand ca Nemesis ( zeita razbunarii ) ar fi fost mama sa. Elena a avut o soră, Clitemnestra care mai târziu a devenit soţia regelui Agamemnon al Micenei. Ea a avut doi fraţi gemeni Castor şi Pollux . Când Elena avea doar doisprezece ani, eroul grec Tezeu a răpit-o şi a plănuit să o facă soţia lui. A luat-o la Attica în Grecia şi a încuiat-o departe, sub îngrijirea mamei sale. Fraţii Elenei, Castor şi Pollux au salvat-o în timp ce Tezeu era departe şi au adus-o înapoi în Sparta. Conform unor legende, înainte ca Elena să părăsească Atttica, ea a dat naştere unei fetiţe pe nume Ifigenia. După o anumită perioadă de timp Elena a revenit în Sparta, regele Tindareu  a decis că era timpul că ea să se căsătorească. Pretendenţii au venit din toate colţurile Greciei, sperând să câştige faimoasa frumuseţe. Mulţi erau lideri puternici. Tindareu era îngrijorat de faptul că alegerea unuia dintre pretendenţi i-ar putea înfuria pe ceilalţi, care ar putea cauza probleme împărăţiei lui. Printre cei care doreau să se căsătorească cu Elena era Ulise, regele din Ithaca. Ulise l-a sfătuit pe Tindareu ca toţi pretendenţii să depună un jurământ prin care acceptă alegerea Elenei şi promisiunea de a sprijini acea persoană ori de câte ori era nevoie. Aceştia au fost de acord şi Elena l-a ales pe Menelau, un prinţ din Micene pentru a fi soţul ei. Sora Elenei, Clitemnestra era deja măritată cu fratele mai mare al lui Menelau, Agamemnon. Pentru un timp Elena şi Menelau au trăit fericiţi împreună. Ei au avut o fiică şi un fiu şi în cele din urmă Menelau a devenit rege al Spartei. Dar viaţa lor împreună a ajuns la un final neaşteptat. Paris, un prinţ din Troia a călătorit în Spartă la recomandarea zeiţei Afrodita. Ea i-a promis cea mai frumoasă femeie din lume după ce acesta a proclamat-o “cea mai frumoasă” zeiţă. Când Paris a văzut-o pe Elena el a ştiut că Afrodita s-a ţinut de promisiune. În timp ce Menelau era plecat în Creta, Paris a luat-o înapoi pe Elena în Troia. Unele povesti spun că Elena a mers de bună voie, sedusă de farmecul lui Paris. Altele spun ca Paris a răpit-o şi a luat-o cu forţa. Când Menelau s-a întors acasă şi a descoperit că Elena a plecat, el a făcut apel la liderii din Grecia care au jurat să îl sprijine dacă era necesar. Grecii au organizat o mare expediţie, navigând spre Troia. Sosirea lor în Troia a marcat începutul Războiului Troian. Elena a avut un număr de copii cu Paris dar nici unul nu a supravieţuit copilăriei. Paris a murit în Războiul Troian şi Elena s-a căsătorit cu fratele său Deifob. După ce grecii au câştigat războiul, aceasta s-a întors la Menelau şi l-a ajutat să îl omoare pe Deifob. Apoi Elena şi Menelau au pornit spre Sparta. Cuplul a sosit în Spartă după o călătorie de mai mulţi ani. Unele legende spun că zeii furioşi pe problemele pe care Elena le-a cauzat, au trimis furtuni pentru a conduce corăbiile departe de curs, către Egipt .Când au ajuns în sfârşit în Spartă cuplul a trăit fericit, deşi din unele relatări Menelau a rămas suspicios faţă de sentimentele şi loialitatea Elenei.

Paris Paris este un personaj mitologic, cel mai mic dintre fiii regelui troian Priam și al Hecubei. Înainte de nașterea sa, Hecuba visase că viitorul ei copil va atrage pieirea Troiei. Când Paris vine pe lume, Priam porunci slujitorului său Agelaos să-l ucidă. Păstorul nefiind în stare să ridice arma asupra unui copilaș, l-a părăsit într-un desiș pe muntele Ida, sperând ca astfel va pieri; dar fiul lui Priam fu găsit și alăptat de o ursoaică. Reîntorcându-se peste cinci zile, Agelaos, plin de uimire, găsește copilul încă în viață și-l ia cu el acasă, crescându-l ca și cum ar fi fost fiul său. El îi dădu numele de Paris. Cu timpul, Alexandru ( Paris ) ajunge la vârsta maturității. Organizând niște competiții sportive în cetatea sa, Priam poruncește oamenilor săi să aducă diferite animale pentru a le oferi ca premiu. Printre acestea se număra și un taur crescut chiar de Paris și luat cu forța de gărzile troiene. Alexandru ( Paris ) hotărăște să își recupereze animalul și participă la întreceri, ieșind învingător. Cerând informații despre originile victoriosului efeb, Priam află de la părintele adoptiv că tânărul este chiar fiul lui, Paris. Astfel vlăstarul regal își recâștigă drepturile princiare și se mută în palatul troian. La nunta lui Thetis cu Peleus (care au devenit părinții lui Ahile) au fost poftiți toți zeii Olimpului, cu excepția unei singure ființe, Eris ( zeița discordiei ). Aceasta, ca să se răzbune pe zei a aruncat un măr de aur pe care inscripționase un singur cuvânt Kallistei - Celei mai frumoase. Muritorul Paris a fost ales de zei să hotărască care dintre cele trei zeițe: Atena ( zeita intelepciunii ) , Hera (zeița protectoare a căsniciei, a căminului și a femeilor măritate, precum și regina zeilor și a oamenilor), sau Afrodita( zeita frumusetii si a iubirii ) , merită mărul. Paris a ales-o pe Afrodita care i-a promis-o pe Elena, sotia regelui Menelau, ca ii va fi sotie. Paris s-a pregatit atunci sa mearga in Sparta sa o rapeasca pe Elena. Cei doi profeti gemeni, Cassandra si Helenus au incercat sa il opreasca, la fel si mama lui, Hecuba. Dar Paris nu a vrut sa asculte si s-a indreptat spre Sparta. In Sparta, Menelau, sotul Elenei, l-a tratat pe Paris ca pe un musafir regal. Atunci cand Menelau a plecat din Sparta pentru o inmormantare, Paris a rapit-o pe Elena si a luat cu el si o mare parte din averea lui Menelau. Menelau s-a maniat cand a vazut ca la plecarea lui, Paris a luat-o cu el pe Elena. Atunci i-a chemat pe toti petitorii Elenei, care jurasera ca o vor aduce pe Elena inapoi sotului, pentru a-i apara onoarea. Multi insa nu au dorit sa mearga la razboi. Odiseu de exemplu s-a declarat nebun, dar acest truc a fost descoperit de Palamedes. Ahile, cu toate ca nu a fost unul din petitori, a fost cautat pentru ca, conform previziunilor lui Calachas, Troia nu putea fi cucerita decat daca Ahile va lupta. Odiseu, cunoscut pentru siretenia lui, impreuna cu Menelau, au fost trimisi ca ambasadori la regele Priam al Troiei. Ei au cerut-o pe Elena inapoi precum si comoara furata. Priam a refuzat, iar Odiseu impreuna cu Menelau s-au intors la corabiile grecesti anuntand ca razboiul este inevitabil. In timpul razboiului Paris s-a dovedit las si in duelul dintre el și Menelau, fiindu-i teamă de moarte, dispare de pe campul de lupta cu ajutorul Afroditei ( zeita iubirii si a frumusetii ). Este dur dojenit pentru lașitatea sa de către fratele său Hector. Singura sa victimă va fi Ahile, ucis cu ajutorul unei săgeți otrăvite si a zeului Apollo. În cele din urmă, Paris cade lovit de o săgeată otrăvită a lui Philoctetes.

Ahile Ahile era fiul zeiței marine Thetis și al muritorului Peleus - regele mirmidonilor din Thesalia și nepotul lui Zeus ( cel mai puternic dintre zeii olimpieni, stapan peste toti muritorii si zeii). Când l-a născut pe Ahile, Thetis a vrut să-l facă nemuritor. Ahile a fost cufundat în întregime de către mama sa în apele Styxului,fluvial Infernului, însă i-a rămas afară călcâiul de care-l ținea, devenind singurul lui punct vulnerabil, supranumit “calcaiul lui Ahile”. Copil fiind, Ahile a fost încredințat inteleptului centaur Cheiron, care l-a crescut si l-a educat pe muntele Pelion. Acolo, Ahile a învățat să tragă cu arcul, să vâneze lei și mistreți , să fugă repede ca o căprioară, dar și să cânte din liră și voce. Ahile si-a peretcut toata copilaria cu Patrocle pe care l-a considerat toata viata ca pe un frate. La chemarea lui Odiseu și Diomede , Ahile se alătură armatelor grecești, în fruntea mirmidonilor, împreună cu prietenul său Patrocle. Odată cu plecarea flotei din Aulida, Peleus îi dăruiește lui Ahile armele sale: armurile și sulița primite ca dar de nuntă și caii primiți de la Poseidon ( zeul Marii ). In timpul razboiului troian, Ahile se dovedeste un razboinic de temut, fiind de neinvins in lupta. Din dragoste pentru prizoniera sa Briseis si dezgust fata de Agamemnon refuza insa,sa continue lupta. Moartea prietenului sau Patrocle il face sa se razgandeasca,dornic de razbunare. Cu o nou armura facuta cu ajutorul mamei sale, de Hefaistos ( zeul Focului, al fierarilor,sculptorilor si artizanilor ), Ahile reintra in lupta si il omora pe Hector, al carui trup il taraste in jurul Troiei in strigate de izbanda. Tot Ahile cucereste și legendarul oraș Teba, din Asia, unde domnea tatăl soției lui Hector, Andromaca. Ahile il ucide si pe Ection, regele Tebei și pe toți cei șapte fii ai acestuia. Regina, împreună cu toate bogățiile din oraș, cu Chryseis și cu Briseis au fost luate ca pradă de război de către Ahile și mirmidonii săi. Dar Chryseis a fost dată lui Agamemnon. Ahile moare totusi in lupta, atins de sageata lui Paris, fratele lui Hector. Legenda spune ca insusi zeul Apolo (zeul Zilei, al luminii și al artelor, protector al poeziei și al muzicii, conducătorul corului muzelor, personificare a Soarelui ) a ajutat sageata lui Paris sa-l nimereasca pe Ahile in calcai. După moarte, în cinstea eroului au fost ținute jocuri funerare, iar oasele lui așezate cu cele ale lui Patrocle. Armura lui Ahile a reprezentat un motiv de dispută între Odiseu și Aiax, vărul mai mare a lui Ahile. După o tragere la sorți nedreaptă și după lungi dezbateri, Odiseu a preluat armura, iar Aiax, deznădăjduit, s-a sinucis.

Ulise sau Odiseu Odiseu sau Ulise este un personaj mitologic, celebru erou grec care a participat la războiul troian.Odiseu era curajos, ingenios, sfatuitor prudent si intelept, supranumit “Ulise cel siret”. Odiseu era regele Ithacăi şi fiul lui Laertes (după o versiune, după o alta, al lui Sisif) şi al Anticleei. S-a căsătorit cu Penelopa, fiica lui Icar, cu care a avut un fiu, pe nume Telemah. În războiul troian, Odiseu are un rol important. Vestit pentru mintea sa isteaţă şi pentru prudenţa şi vorbele frumoase pe care ştia să le rostească, el este trimis adeseori în solii sau i se dau diverse însărcinări. De pildă, este trimis la regele Lycomedes să-l aducă pe Ahile, îl însoţeşte pe Menelau atunci când acesta se duce să o ceară pe Elena de la troieni, mijloceşte împăcarea lui Agamemnon cu Ahile, o aduce pe Ifigenia la Aulis, e trimis să-l caute pe Filoctet împreună cu armele lui Hercule, pătrunde ca iscoadă în Troia şi se înţelege pe ascuns cu Elena să-i trădeze pe troieni . Tot lui Odiseu, care pe câmpul de luptă a dat dovadă de mult curaj şi vitejie făcând numeroase victime, îi aparţine şi ideea calului de lemn în pântecele căruia s-a ascuns împreună cu alţi cinci sute de soldaţi greci şi a pătruns în cetatea Troiei,reuşind să-i deschidă astfel porţile în faţa grecilor. După terminarea războiului, Odiseu o pornește și el, ca și ceilalți, spre casă. Calea de întoarcere îi va fi însă lungă și presărată cu multe peripeții

Academia de Teatru Antic Enisala DESFĂŞURARE PE ZILE

ZIUA 1: JOCURI TEATRALE Învățare prin joacă structurată – copiii învață prin jocuri special concepute de artişti, pedagogi şi psihologi:   1. Să se mişte – să-şi coordoneze corpul şi mintea 2. Să comunice – care sunt strategiile de comunicare, concesie şi colaborare care funcționează în cadrul unui grup Pedagogii teatrali ghidează, nu impun descoperirile copiilor. Învăţarea porneşte de la experienţa personală a copilului.

ZILELE 2 & 3: IMPROVIZAŢIE TEATRALĂ ŞI ACŢIUNE DRAMATICĂ Jocurile se vor concentra mai mult pe IMAGINAŢIE ŞI IMPROVIZAŢIE. Sub improvizație ghidată, copiii îşi vor asuma contextul piesei UNDE - Grecia CÂND - Antichitatea Mitologică CINE - personajele piesei, fiecare cu modul de viață aferent - regi, regine, prinți, zei, zeiţe, soldaţi etc., învăţând astfel despre Grecia Antică în particular şi despre comportamente şi motivaţii umane în general. La fiecare pas, copiii vor face apel la propria lor experiență de viaţă, și vor acumula experienţe noi, învăţând despre situaţia descrisă în piesă trăind-o.

ZILELE 4 & 5: LUCRU LA TEXTUL PIESEI Acum că și-au însușit contextul larg al piesei, copiii se vor orienta către textul în sine. Beneficiile lucrului la text dramatic: Textele dramatice conțin în structura lor strategii prin care copiii își pot îmbunătăți fluenţa în citire şi nivelul de înţelegere/retenţie al unui text. A ‘juca’ dialogul provoacă cititorul să proiecteze și să interreteze înțelesuri în experiența lecturii. Rezultatele sunt o îmbogățire a vocabularului, înţelegerii şi retenţiei. Lectura în grupuri oferă modele de citire despre care s-a demonstrat deasemenea că îmbunătățesc abilităţile de citire ale copiilor.

ZIUA 6: PREGĂTIREA SPECTACOLULUI Acum că situația este clară, improvizată mai întâi cu cuvintele lor, apoi fixată în cuvintele textului, copiii vor trebui să colaboreze pentru pregătirea producţiei efective – vor trebui să desemneze: asistentul de regie: responsabil de text și ca actorii să își îndeplinească rolurile (regia o va constitui îndrumarea pedagogilor), un scenograf - responsabil de costume si responsabil de decor un responsabil de sunet şi muzică un responsabil de lumini Un producător / responsabil inclusiv de marketing&comunicare Copiii vor fi provocaţi nu numai din punct de vedere artistic, ci și organizatoric.  

ZIUA 7: ZIUA SPECTACOLULUI Amfiteatrul antic Enisala Safari Village. Spectacolul final va fi în întregime opera copiilor, rezultatul a ceea ce au învățat și au înțeles și a modului în care au colaborat între ei către atingerea unui scop comun.