E X P R E S I I L E L O C U Ţ I U N I L E

Slides:



Advertisements
Prezentări similare
CONSOLIDAREA CUNOSTINTELOR CLASA A VII-A
Advertisements

Povestea lui Moș Crăciun
Vasile Alecsandri Boris Crăciun Călin Gruia
A fost odată o fetiţă căreia i se spunea Norişor pentru că privea mereu norii.
Dis de dimineaţă Doamne îmi înalţ Inima spre Tine şi aştept Dis de dimineaţă, Sufletu-mi înalţ Pacea Ta, o, Doamne-o simt în piept!
Este Exact Ora 20:27.
Gretchen Röehrs Director de creație și creator de moda Gretchen ROEHRS are un cont Instagram care combină o dragoste pentru alimente și stil, făcându-ne.
VALENŢE CULTURALE ALE SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ
Vechiul Testament Psalmi Psalmul 70 Al lui David..
Ploaie la vreme 1. Cereţi de la Domnul ploaie la vreme, ploaie timpurie şi târzie! Domnul scoate fulgerele şi trimite ploaie; El dă omului pâinea şi dobitoacelor.
ZIUA PORŢILOR DESCHISE,
SALVAREA NATURII Vasile Oana Teodora Clasa XII-a B
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „MIHAI VITEAZUL”
Cum sa faci o campanie pe twitter?
PASTELUL.
Ileana Vulpescu.
Transmiterea veştilor proaste
CÂND EŞTI SINGUR Studiul 4 pentru 27 aprilie 2019.
Ce trist.
Psalmul 17 O cântare a lui David.
Capitolul 32 Elihu se mânie de tăcerea prietenilor lui Iov.
“Cand nu mai am putere inchid ochii si realizez ca prietenii mei imi sunt energia mea .”
Evanghelia după Marcu Cap. 1 Cap. 2 Cine este Isus ?
Un fragment dintr-un proces
Transmiterea veştilor proaste
…O minte, două creiere… © Idea Champions, 2003.
TIMPUL, FORȚA SUPREMĂ A EXISTENȚEI
1. N-aş putea în versul meu Să aştern iubirea ta
UNITATEA V SUBSTANTIVUL CLASA a V-a CAZURILE.
PROFESIONIST vs. SPECIALIST
Cum să transmitem valorile generației următoare
SĂPTĂMÂNA DE RUGĂCIUNE A TINERILOR MARTIE 2018
De poţi.
IUBIRE VIRTUALĂ.
Aquarelles de Marcel REYNAERT.
Să știi mai multe, să fii mai bun
Gabriel Garcia Marquez
MAXIME.
1/6 Isuse n-am ce să-Ţi aduc Decât ticăloşia mea, Şi fără Tine sunt pierdut, Căci n-am nici o putere Nr. 250.
Untdelemnul cel binemirositor
Prof. Stănărîngă Carmen Scoala cu cls I-VIII Ghidici, jud. Dolj
Invatarea centrata pe elev
UNITATEA ÎN FAMILIE Studiul 7 pentru 18 Mai 2019.
UN CÂNTEC DE DRAGOSTE REGAL Studiul 6 pentru 11 Mai 2019.
Câinele CREDINŢA.
C E R D O P I ….
Albert Einstein Gânduri şi vorbe.
ÎMPREUNĂ ÎN PRAG DE PRIMĂVARĂ
Înţelege diabetul, preia controlul!
Sfarsit de toamna Vasile Alecsandri 1.
,,Eu n-am să te las, ca să pieri, Când treci prin necazul cel greu, Atunci când Mă chemi, în dureri, Eu vin! A promis Dumnezeu. Cheamă-Mă-n ziua ce-a grea,
Harul de a fi parte la Evanghelie
METODE INTERACTIVE DE GRUP
Albina Atunci cand Dumnezeu a creat lumea, a dat fiecarei vietuitoare si cate o arma de aparare : la unele le-a dat dinti ascutiti, altora le-a dat gheare.
1. Când viaţa ta-i Senină şi ceru-nseninat Adesea frate dragă, Poate c-ai uitat, Să-I mulţumeşti lui Isus, Priveşte-n jurul Tău Te-a binecuvântat Și.
Haideţi spre patria cerească, Haideţi creştini spre Canaan,
Biruinţa prin Hristos.
NICOLAE NICOLAE IORGA IORGA.
ȚESUTURILE VEGETALE ȘI ANIMALE
ADJECTIVUL.
Comunicarea în coaching.
1. O, cât de orb Am fost cândva. Doamne, acum Te pot vedea
CREAȚIA LUI DUMNEZEU Studiul 1, pentru 6 Iulie 2019.
1. Oricâte vrăbii Sunt pe gard Le ştie Dumnezeu
Kalokagathia 18 DECEMBRIE 2007
Cum pot sa invat gramatica pe cont propriu?
Mărturie : Acest document a fost scris pentru
Cum scriem un articol.
Transcriere de prezentare:

E X P R E S I I L E L O C U Ţ I U N I L E Realizat: profesor Carmen Guguș- Şcoala Gimnazială Nr. 29 "Mihai Viteazul" Constanţa

Sunt expresii a căror conotaţie este ironia: Expresiile sunt construcţii folosite cu sens figurat, urmăresc o alta atenţie decât simpla comunicare. Cuvintele din expresii se substituie cu altele. Expresiile iau forma unei propoziţii sau a unei fraze. Sunt expresii a căror conotaţie este ironia: - a nu ştii nici cât au uitat alţii; - a da cu căciula-n câini; - s-a dus bou şi s-a întors vacă. Realizat: profesor Carmen Guguș- Şcoala Gimnazială Nr. 29 "Mihai Viteazul" Constanţa

- a ajunge din cal măgar; - a ajunge de la moară la râşniţă; Expresiile ironice se structurează în antiteză sporind efectul comic ala situaţiei: - a ajunge din cal măgar; - a ajunge de la moară la râşniţă; - scump la tărâţe şi ieftin la făină De asemenea hiperbola se insinuează în corpul unor expresii: - a-l apuca pe Dumnezeu de picior; - de când se potcovea puricele; - a se face leu paraleu; - cu pântecele la gură; - a călca din pod. Realizat: profesor Carmen Guguș- Şcoala Gimnazială Nr. 29 "Mihai Viteazul" Constanţa

Locuţiunile, foarte asemănătoare cu expresiile, sunt structuri stabile în care cuvintele componente îşi pierd autonomia semantică pentru a dobândi împreună un sens unitar. Sunt grupuri de cuvinte cu sens şi valoare morfologică unitară, care pot echivala orice parte de vorbire în afară de articol. Ele iau naştere din expresii libere îndelung şi intens folosite, de care uneori sunt greu de deosebit. Acestea sunt marcate stilistic faţă de cuvintele cu care se pot înlocui. Realizat: profesor Carmen Guguș- Şcoala Gimnazială Nr. 29 "Mihai Viteazul" Constanţa

provenite din expresii sau locuţiuni verbale: aducerea la îndeplinire; Locuţiunile substantivale au valoarea unui substantiv si pot fi grupate astfel: provenite din expresii sau locuţiuni verbale: aducerea la îndeplinire; băgare de seama; diverse: bot cu ochi (copil); cai verzi pe pereţi; Realizat: profesor Carmen Guguș- Şcoala Gimnazială Nr. 29 “ Mihai Viteazul" Constanţa

Locuţiunile adjectivale participii ale unor expresii si locuţiuni verbale: adus la îndeplinire; dat dracului; prepoziţie + substantiv ca lumea ; cu / fără gust ; de pomină prepoziţie + adjectiv( substantivat ): de dreapta; de dulce; prepoziţie + pronume: ca aceea; de nimic. structuri diverse: al dracului; bătător la ochi; ca vai de el; Realizat: profesor Carmen Guguș- Şcoala Gimnazială Nr. 29 "Mihai Viteazul" Constanţa

Locuţiunile pronominale au valoarea unui pronume nehotărât: cine ştie ce; nu ştiu ce; nici ţipenie. Locuţiunile numerale au valoarea unui numeral cardinal, exprimând aproximaţia: peste o sută; treizeci si mai bine. Locuţiunile interjecţionale au valoarea unei interjecţii, exprimând, mai ales, o atitudine : Auzi acolo ! Da de unde! Doamne, iartă-mă ! Realizat: profesor Carmen Guguș- Şcoala Gimnazială Nr. 29 " "Mihai Viteazul" Constanţa

verb activ + substantiv: a avea loc; a da năvală. Locuţiunile verbale au valoarea unui verb si pot fi grupate după structură : verb activ + substantiv: a avea loc; a da năvală. verb reflexiv + substantiv: a-şi arunca ochii; a-şi lua câmpii. verb activ + prepoziţie + substantiv: a aduce la îndeplinire; a da de ştire. verb reflexiv + prepoziţie + substantiv: a-şi face de cap; a se lua de gânduri. structuri diverse: a-şi aduce aminte; a-şi lua lumea-n cap. Realizat: profesor Carmen Guguș- Şcoala Gimnazială Nr. 29 "Mihai Viteazul" Constanţa

Locuţiunile adverbiale au valoarea unui adverb si pot fi grupate: prepoziţie + substantiv articulat: cu ghiotura; cu toptanul; prepoziţie + substantiv nearticulat: de cu seară; de dimineaţă; prepoziţie adjectivală (substantivală): din nou; pe larg; prepoziţie + numeral: cu una-cu doua; de-al doilea; prepoziţie + pronume: peste tot; până una-alta. Realizat: profesor Carmen Guguș- Şcoala Gimnazială Nr. 29 "Mihai Viteazul" Constanţa

Locuţiunile adverbiale (continuare) prepoziţie + verb la participiu (cu forma de plural feminin): din auzite; pe alese; prepoziţie + adverb: de-abia; de asemenea. cuvinte repetate: an de an; din ce in ce; din clipă in clipă. cuvinte ritmate: de jur împrejur; de silă, de milă; de voie, de nevoie. conţinând structura de-a: de-a cu sila; de-a baba-oarba. structuri diverse: acum un an; cel mult; cel târziu Realizat: profesor Carmen Guguș- Şcoala Gimnazială Nr. 29 "Mihai Viteazul" Constanţa

prepoziţie + cuvânt cu aspect articulat: de pe urmă; din jurul. Locuţiunile prepoziţionale au valoarea unei prepoziţii şi pot fi grupate după structură astfel: prepoziţie + cuvânt cu aspect articulat: de pe urmă; din jurul. prepoziţie + cuvânt cu aspect nearticulat: alături de; de faţa cu Locuţiunile conjuncţionale au valoarea unei conjuncţii şi pot fi grupate, după raportul pe care îl stabilesc : coordonatoare : nu numai . . . ci şi; numai că; subordonatoare: câtă vreme; de cum; Realizat: profesor Carmen Guguș- Şcoala Gimnazială Nr. 29 "Mihai Viteazul" Constanţa

P E R S O N I F I C A R E A

Figura de stil : este un procedeu utilizat pentru a creşte expresivitatea unui text, care nu defineşte, ci sugerează, pentru că lumea prezentată este imaginară. Realizat: profesor Carmen Guguș- Şcoala Gimnazială Nr. 29 "Mihai Viteazul" Constanţa

Personificarea este o figura de stil prin care se atribuie însuşiri omeneşti unor fiinţe necuvântătoare sau unor lucruri si fenomene ale naturii, scoţând în evidenta însuşiri neobişnuite ale lucrurilor si fenomenelor. Fiinţele necuvântătoare, lucrurile, natura se însufleţesc si, astfel, sunt mai aproape de om si, deseori, îl înţeleg, îl ajuta. Personificarea este prezentă în creaţiile folclorice, natura împrumutând adeseori însuşiri umane, ca în versurile: „Primăvară, mama noastră, Suflă bruma de pe coastă .” ( Folclor) Realizat: profesor Carmen Guguș- Şcoala Gimnazială Nr. 29 "Mihai Viteazul" Constanţa

„Din văzduh cumplita iarna cerne norii de zăpadă ...” În operele culte, personificarea apare frecvent, fabulele fiind chiar construite cu ajutorul acesteia. Obiectele care sunt personificate şi care sunt denumite prin substantive capătă însuşiri omeneşti prin asocierea cu un verb care le însufleţeşte, ca în versul următor : „Din văzduh cumplita iarna cerne norii de zăpadă ...” (Vasile Alecsandri - Iarna) Verbul ’cerne’ este el însuşi o metaforă şi epitetul cumplită, evidenţiat prin inversiune, conferă anotimpului trăsături umane. Există personificări produse de o adresare directă, marcată în text prin cazul vocativ al substantivului : „Doină, doină, cântic dulce ! Când te-aud nu m-aş mai duce. .” (Folclor) Realizat: profesor Carmen Guguș- Şcoala Gimnazială Nr. 29 "Mihai Viteazul" Constanţa

E X E R C I Ţ I I Realizat: profesor Carmen Guguș- Şcoala Gimnazială Nr. 29 "Mihai Viteazul" Constanţa

Alegeţi expresiile/locuţiunile corecte: a se naşte cu tichia în cap A lua ce este mai bun A se naşte cu noroc A lăsa la nevoie a trage la stânga A fi gata de cearta A primii bine oaspeţii A fura Realizat: profesor Carmen Guguș- Şcoala Gimnazială Nr. 29 "Mihai Viteazul" Constanţa

niciodata nehotărât iluzii a vămui ipocrit nepriceput la calendele greceşti : niciodata nehotărât iluzii taler cu două feţe : a vămui ipocrit nepriceput Realizat: profesor Carmen Guguș- Şcoala Gimnazială Nr. 29 "Mihai Viteazul" Constanţa

“de muzeu” – locuţiune: adjectivală adverbială substantivală “cale de-o poştă” – locuţiune: Realizat: profesor Carmen Guguș- Şcoala Gimnazială Nr. 29 "Mihai Viteazul" Constanţa

“la un loc” – locuţiune: adjectivală adverbială substantivală ’’şoarece de bibliotecă” – locuţiune: Realizat: profesor Carmen Guguș- Şcoala Gimnazială Nr. 29 "Mihai Viteazul" Constanţa

’’nu ştiu ce” – locuţiune: pronominală adverbială prepoziţională “gâscă de jumulit” – locuţiune: adjectivală substantivală Realizat: profesor Carmen Guguș- Şcoala Gimnazială Nr. 29 "Mihai Viteazul" Constanţa

“din popor” – locuţiune: adjectivală adverbială substantivală “pe furate” – locuţiune: conjuncţională Realizat: profesor Carmen Guguș- Şcoala Gimnazială Nr. 29 "Mihai Viteazul" Constanţa

“de azi înainte” – locuţiune: adjectivală adverbială substantivală “cât timp” – locuţiune: conjuncţională Realizat: profesor Carmen Guguș- Şcoala Gimnazială Nr. 29 "Mihai Viteazul" Constanţa

“nici ţipenie” – locuţiune: pronominală prepoziţională substantivală “din mers” – locuţiune: adjectivală adverbială Realizat: profesor Carmen Guguș- Şcoala Gimnazială Nr. 29 "Mihai Viteazul" Constanţa

“într-un glas” – locuţiune: adjectivală adverbială substantivală “de la sine înţeles” – locuţiune: Realizat: profesor Carmen Guguș- Şcoala Gimnazială Nr. 29 "Mihai Viteazul" Constanţa

“de pe urmă” – locuţiune: prepoziţională adjectivală conjuncţională “de toată ziua” – locuţiune: adverbială substantivală Realizat: profesor Carmen Guguș- Şcoala Gimnazială Nr. 29 "Mihai Viteazul" Constanţa

“o dată şi jumătate” – locuţiune: adjectivală adverbială substantivală “pe furate” – locuţiune: Realizat: profesor Carmen Guguș- Şcoala Gimnazială Nr. 29 "Mihai Viteazul" Constanţa

“de neînchipuit” – locuţiune: adjectivală adverbială substantivală “pe departe” – locuţiune: Realizat: profesor Carmen Guguș- Şcoala Gimnazială Nr. 29 "Mihai Viteazul" Constanţa

“nu ştiu ce” – locuţiune: prepoziţională conjuncţională pronominală “de azi înainte” – locuţiune: adjectivală adverbială substantivală Realizat: profesor Carmen Guguș- Şcoala Gimnazială Nr. 29 "Mihai Viteazul" Constanţa

“prin urmare” – locuţiune: adjectivală adverbială conjuncţională “o mamă de bătaie” – locuţiune: substantivală Realizat: profesor Carmen Guguș- Şcoala Gimnazială Nr. 29 "Mihai Viteazul” Constanţa

B R A V O ! ! ! P E R S O N I F I C A R E A E X P R E S I I L E AŢI PARCURS P E R S O N I F I C A R E A L O C U Ţ I U N I L E E X P R E S I I L E Realizat: profesor Carmen Guguș- Şcoala Gimnazială Nr. 29 "Mihai Viteazul" Constanţa