TINOS - L’ÎLE SACRÉE DES CYCLADES

Tinos est l’une des plus grandes îles des Cyclades Tinos est l’une des plus grandes îles des Cyclades. Sa capitale possède une Eglise « la Panagia » comparable à Dame de Lourdes.  Pour la petite histoire, sachez qu’en 1822, une nonne du couvent Kekronouvio fit un rêve lui indiquant où était cachée une icône miraculeuse de la Vierge à l’Enfant, peinte selon la légende par l’Evangéliste Luc. Une fois trouvée, on attribua rapidement à cette icône des vertus curatives extraordinaires et, aujourd’hui, « Tinos-ville » connaît un tourisme religieux important. Hormis cette église, Tinos est  parsemée de plus de 750 églises et chapelles aux clochers singuliers, soit plus qu’au Vatican ! Une grande partie d’entre elles sont catholiques. Incontournables : l’Eglise de Sacré Cœur à Xombourgho et le couvent des Ursulines à Loutra.

Tinos compte environ 45 villages pittoresques, ayant conservé leur caractère traditionnel et leur architecture vernaculaire distincte. Ils sont serpentés de venelles et arcades. Les villages, les plus intéressants sont ceux de Falatados, Kardiani, Dio Choria, Pirgos. Volax, Isternia et Agapi.

L'église de la Panagia Evangelistria

Tinos este cunoscuta de toti grecii datorita unui singur lucru: Biserica Panagia Evangelistria (Buna Vestire). Pe 15 august - sarbatoarea Adormirii Maicii Domnului, care este si sarbatoare legala in Grecia - Tinos se umple de pelerini

Tinos (din grecescul:Τήνος) este o insulă din Grecia, facand parte din arhipelagul Cicladelor. Între 1207-1715 a fost protectorat venețian. Apoi a stat sub dominație otomană până în 1821, când a fost dată noului stat Grecia. Cu doar 197 km patrati si 9.700 locuitori, insula Tinos numara peste 600 de biserici, capele si manastiri – altfel spus, cam 50 locuitori si 3 capele la fiecare kilometru patrat, multe dintre acestea fiind in proprietate particulara.

Biserica Panaghia Evanghelistria din Tinos și icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului 

In insula Tinos se păstrează o străveche icoană care ar fost pictată de Sfântul Evanghelist Luca. În perioada antică, în insula Tinos exista un templu ridicat în cinstea zeului Dionysos, care, după creştinarea localnicilor, a fost transformat într-o biserică închinată Sfântului Ioan Botezătorul. În această biserică a fost aşezată Icoana Bunei Vestiri pictată de Sfântul Evanghelist Luca. În secolul X, biserica a fost arsă şi demolată de piraţi. Timpul a şters orice amintire şi icoana Bunei Vestiri a rămas îngropată pentru aproape 1000 de ani. În ziua de 30 ianuarie 1823, icoana a fost găsită. Cu excepţia faptului că era spartă în două bucăţi, deşi stătuse atâta timp îngropată, în mod inexplicabil, icoana s-a păstrat practic intactă. Odată cu găsirea sfintei icoane, în chiar acea zi a încetat şi epidemia de holeră, care făcuse, zilnic, până atunci sute de victime.

The wondrous icon of Panagia the "Megalochari" or "Full of Grace" of Tinos 

Tinos - The Faith Monument 

Tinos compte plus de 1 000 pigeonniers Tinos compte plus de 1 000 pigeonniers. Chacun est en soi un chef d’œuvre d’architecture. Le premier étage est destiné à accueillir les pigeons. L’étage inférieur est utilisé pour abriter les produits agricoles. La porte d’entrée est en bois et se ferme hermétiquement afin d’empêcher l’entrée des serpents, des souris, et des voleurs… Les pigeonniers étaient construits dans l’arrière-pays, à proximité des sources d’eau et des terres agricoles, sur les pentes de la montagne et dans les ravins. Cela permettait aux oiseaux de trouver le chemin du retour. Le pigeon était aussi un symbole de noblesse, d’aristocratie. Avoir sur ses terres un pigeonnier était un privilège, et un signe de prospérité. Il semble que les Vénitiens aient introduit l’élevage systématique, accordant à l’île le “droit de colombier” de l’Europe médiévale. Les pigeons se multiplièrent rapidement. 

Voliera din insula Tinos are 7-8 metri inaltime, exteriorul este bogat ornamentat si permite cuibarirea porumbeilor, adapostindu-i de intemperiile vremii. Dragostea pentru porumbei a existat dintotdeauna, încă din timpurile străvechi, trecând prin Crestinism, unde porumbelul simbolizează pe Duhul Sfânt. Grecii i-au asociat cu pacea, iubirea si tandretea. Porumbarele există si în alte insule cicladice, dar cele mai impresionante se găsesc in Tinos. Ele au fost strâns legate de insulă si pot fi considerate marcă înregistrată Detinerea unui porumbar a fost considerată o onoare pentru proprietari. In timpul dominatiei venetiene  porumbarele reprezentau un privilegiu pentru cuceritorii venetieni Majoritatea porumbarelor au fost construite în perioada secolelor al XVIII-lea si al XIX-lea.

SFARSIT IMAGINI SI INFORMATII DE PE NET MUZICA - DALARAS – THEODORAKIS 2019 ANGI