DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ HUNEDOARA

Prezentarea pe tema: "DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ HUNEDOARA"— Transcriere de prezentare:

1 DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ HUNEDOARA Săptămâna Mondială a Alimentaţiei la Sân August 2019 INFORMAȚI PĂRINȚII, PROMOVAȚI ALIMENTAȚIA LA SÂN ACUM ȘI PENTRU VIITOR! Compartimentul Evaluarea, Promovarea Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate

2 Recomandări OMS/UNICEF:
Săptămâna Mondială a Alimentaţiei la Sân 1-7 August 2019 În fiecare an, în întreaga lume se sărbătorește Săptămâna Mondială a Alimentației la Sân. Motivul este unul fundamental: alăptarea sau alimentația la sân este una dintre cele mai eficiente modalități de nutriție și de a oferi copiilor cel mai bun început în viață. În acest sens, OMS și UNICEF a îmbrățișat sărbătorirea anuală a „Alimentației la sân” de către statele membre, ca o modalitate valoroasă de a susține, proteja și promova acest mod de alimentație. Recomandări OMS/UNICEF: Inițierea alăptării în prima oră după naștere Alăptarea exclusivă până la 6 luni Continuarea alăptării până la 24 luni

3

4

5 LOGO-ul: Săptămâna Mondială a Alimentaţiei la Sân 1-7 August 2019
Logo-ul prezintă triada Campaniei WBW-SDG* pentru doi adulți și un copil, subliniind astfel importanța colaborării pentru protejarea, promovarea și susține reaalăptarea. Triada este flancată de ambele părți prin contururi de figuri, reprezentând o largă alianță de parteneriate necesare pentru a proteja triada. Parteneriatele vor contribui la crearea unor locuri de muncă favorabile părinților, atât în sectoare formale, cât și informale. Aceasta reflectă sloganul # WBW2019 *(WBW-SDG - Săptămâna Mondială a Alimentației la Sân – Obiectivele de Dezvoltare Strategică)

6 MONDIALĂ A ALIMENTAŢIEI LA SÂN
Beneficiile alimentaţiei la sân pentru copil: > asigură o creştere fizică şi psihică echilibrată; > protejează copilul de infecţii microbiene, virotice şi fungice şi reduce severitatea desfăşurării lor; > este uşor digerabil; > are temperatură optimă; > este steril; > reduce riscul enterocolitei necrozante şi a retinopatiei la prematuri; > reduce riscul diabetului zaharat de tip I şi tip II (mai ales alăptarea exclusivă 6 luni) ; > reduce riscul obezităţii şi al hipercolesterolemiei; > previne malnutriţia; > reduce riscul anemiei feriprive; > reduce riscul dezvoltării limfomului, leucemiei, bolii Hodgkin, al bolilor intestinale cronice (boala Crohn, colita ulceroasă, celiachie) în copilărie şi al bolilor cardio¬vasculare din perioada adultă; > reduce riscul morţii subite; > reduce riscul alergiei şi al astmului bronşic dacă alăptarea durează cel puţin 4 luni; > favorizează dezvoltarea muşchilor feţei, a dentiţiei şi a vorbirii; > asigură o dezvoltare cerebrală, cognitivă şi vizuală optimă; > interdependenţa reciprocă prin alăptare a mamei şi copilului fundamentează legătura mamă - copil şi reduce tulburările emoţionale şi de adaptare a copilului în adolescenţă. Mesaje cheie pentru promovarea alimentaţiei la sân: > Prima imunizare, cea mai eficientă şi cea mai ieftină metodă de creştere a imunităţii copiilor şi salvare de vieţi. > Mai multe mame alăptează dacă primesc instruire, consiliere şi susţinere în centrele medicale. > Nu putem reduce mortalitatea infantilă la fel de eficient precum o facem prin programele şi investiţiile privind promovarea alimentaţiei la sân. ^ Alimentaţia la sân cel mai bun start în viaţă. ^ Alimentaţia la sân drept al fiecărui copil Material realizatîncadrulsubprogramului de evaluareşi promovare a sănătăţiişieducaţiepentrusănătate al Ministerului Sănătăţii - pentrudistribuţiegratuită SĂPTĂMÂNA MONDIALĂ A ALIMENTAŢIEI LA SÂN 1-7 AUGUST 2019 A STĂRII DE SĂNĂTATE PUBLICĂ SIBIU SĂNĂTĂŢII DE SĂNĂTATE PUBLICĂ DE EVALUARE SI PROMOVARE DE SĂNĂTATE PUBLICA HUNEDOARA MINISTERUL INSTITUTUL NATIONAL CENTRUL NATIONAL CENTRUL REGIONAL DIRECŢIA DE SANATATE

7 6 luni iniţierea alăptării in prima oră după naştere
INFORMAŢI PĂRINŢII, PROMOVAŢI ALIMENTAŢIA LA SÂN! Acum şi pentru viitor! Beneficiile alimentaţiei la sân pentru mamă: > ajută involuţia uterină rapidă după naştere şi previne hemoragiile postpartum; > este protectivă împotriva cancerului de sân şi ovar şi a osteoporozei postmenopauzale; > duce la pierderea surplusului de grăsime câştigat în timpul sarcinii şi reduce riscul obezităţii pe termen lung; > contraceptiv (98%) numai pe perioada alăptării exclusive; > scade necesarul de insulină la mamele diabetice; > diminuează efectele endometriozei şi ajută la stabilizarea bolii; > este mai comodă şi mai puţin obositoare; laptele de mamă nu trebuie preparat, copilul este portabil; > are rol în împlinirea feminităţii şi dezvoltarea instinctelor materne; > realizează o legătură strânsă cu copilul; > economie pentru familie. Beneficiile pentru societate: > populaţie sănătoasă; > efect ecologic pozitiv; > economisire de fonduri consumate pentru achiziţionare de lapte praf; 6 luni Continuarea alăptării până la 24 luni > scad cheltuielile pentru tratarea bolilor acute şi cronice ale copilului. 5 sfaturi rapide pentru o alăptare de succes: 1. Participaţi la cursuri de Alăptarea exclusivă Alăptarea exclusivă înseamnă hrănirea copilului numai cu lapte matern direct de la sân sau cu lapte muls, fără alte lichide sau solide, nici măcar apă, cu excepţia soluţiilor de rehidratare, picăturilor sau siropurilor conţinând vitamine, suplimentelor de minerale sau medicamentelor recomandate de medici. ( Indicators part III country profiles.pdf) instruire prenatale. 2. Începeţi alăptarea la sân în prima oră după naştere. 3. Facilitaţi contactul dintre pielea mamei şi cea a nou nâscutului „piele pe piele" cât mai mult în primele zile. Recomandări OMS/UNICEF: iniţierea alăptării in prima oră după naştere Alăptarea exclusivă până la 4. Alăptaţi la sân copilul la cerere. 5. Cereţi sfaturi autorizate de la personalul medical calificat, în special în primele zile după naştere

8

9 Cei 10 paşipentru o alăptare de succes: "IniţiativaSpitalulPrieten al Copilului"
1. Să aibă o politică scrisă privind alăptarea care să fie comunicată regulat întregului personal de îngrijire. 2. Să instruiască întregul personal de îngrijire în scopula plicării acestei politici. 3. Să informeze toate gravidele despre avantajele alăptării şi aspectele practice ale alăptării. 4. Să ajute mamele să înceapă alăptarea în primele cinci minute după naştere sau imediat ce mama îşi revine după anestezie (pentru naşterile prin cezariană cu anestezie generală). 5. Să arate mamelor cum să alăpteze şi cum să menţină secreţia lactată chiar atunci când sunt despărţite de copiii lor. 6. Să nu ofere nou-născuţilor alimente sau lichide, altele decât laptele matern, cu excepţia cazurilor cu indicaţie medicală. 7. Să practice rooming-in-ul, care permite mamei şi copilului să rămână împreună 24 ore pe zi. 8. Să încurajeze alăptarea la cerere a copilului. 9. Să nu ofere suzete sau tetine (biberon) copiilor care sug la sân. 10. Să încurajeze constituirea grupurilor de sprijin pentru mame şi să orienteze mamele către aceste grupuri de sprijin la externarea din maternitate. Mesaje cheie pentru promovarea alimentației la sân: Prima imunizare, cea mai eficientă și cea mai ieftină metodă de creștere a imunității copiilor și salvare de vieți. Mai multe mame alăptează dacă primesc instruire, consiliere și susținere în centrele medicale. Nu putem reduce mortalitatea infantilă la fel de eficient precum o facem prin programele și investițiile privind promovarea alimentației la sân. Alimentația la sân cel mai bun start în viață. Alimentația la sân drept al fiecărui copil.

10 PROMOVAȚI ALIMENTAȚIA LA SÂN!
Săptămâna Mondială a Alimentaţiei la Sân 1-7 August 2019 Sloganul campaniei: INFORMAȚI PĂRINȚII, PROMOVAȚI ALIMENTAȚIA LA SÂN! Acum și pentru viitor! Tema campaniei 2019: Împuternicirea părinților: aspirație pentru următorii 100 de ani, pentru protecția socială maternă / parentală. Tema este aliniată la abordarea ciclului de 15 ani al WBW 2030, în legătură cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (SDG 5,8 și 10), care reprezintă aria tematică 4 (productivitatea și ocuparea forței de muncă a femeilor).

11 Scopul campaniei: Obiectivele campaniei:
Misiunea acestei campanii este de a contribui la nutriția optimă a copiilor până la împlinirea vârstei de 24 de luni. Aceasta vizează și asigurarea unei societăți sănătoase, echitabile, egale în raport cu egalitatea de gen. Obiectivele campaniei: Creșterea la 50% a procentului copiilor alimentați exclusiv la sân în primele 6 luni de viață, până în anul 2025, în acord cu obiectivul OMS. Atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) până în anul 2030, prin conectarea fiecăruia dintre aceste obiective (ODD 5,8 și 10) la alăptare. Îmbunătățirea stării de sănătate şi alimentație a mamei şi copilului şi reducerea riscului de deces infantil şi matern. Creșterea nivelului de informare, conștientizare și responsabilizare a populației privind alimentația și sănătatea nou născutului și copilului mic prin creșterea accesibilității la informații de specialitate de bază, precum și diseminarea unor noutăţi ştiinţifice legate de această temă. Reducerea cheltuielilor pentru sănătate (reducerea cheltuielilor de spitalizare și tratament), din gospodărie (alăptarea este aceesibilă oriunde și oricând, este gratuită) și de mediu (laptele de mamă este ecologic, nu poluează).

12 Mesaje cheie pentru promovarea alimentației la sân
Alimentația la sân -prima imunizare, cea mai eficientă și cea mai ieftină metodă de creștere a imunității copiilor și salvare de vieți. Alimentația la sân -cel mai bun start în viață. Alimentația la sân- drept al fiecărui copil. Mai multe mame alăptează dacă primesc instruire, consiliere și susținere în centrele medicale. Nu putem reduce mortalitatea infantilă la fel de eficient precum fără să facem și prin programele și investițiile privind promovarea alimentației la sân.

13 În conformitate cu recomandările OMS, alimentaţia la sân se recomandă să fie inițiată în prima oră de la naștere și să fie exclusivă până la vârsta minimă de 6 luni, fiind urmată de continuarea alăptării la sân la cerere, alături de o alimentație complementară corespunzătoare până la vârsta de 2 ani a sugarului, sau mai mult (pag.1) Astfel, obiectivul global OMS privind nutriția, prevede creșterea de până la 50% a procentului copiilor alimentați exclusiv la sân în primele 6 luni de viață, până în anul 2025. 2) OMS și UNICEF, prin parteneriatul „Global Breastfeeding Collection” și-a propus creșterea alăptării exclusive pentru primele 6 luni de până la 60%, până în anul 2030 și ca inițierea rapidă a alăptatului să ajungă la 70%, până în anul 2030. (pag4)

14 Acțiuni la nivel național:
STRATEGIA NAŢIONALĂ sănătate : ARIA STRATEGICĂ DE INTERVENŢIE 1: „Sănătate publică„ OG.1. Îmbunătăţirea stării de sănătate şi nutriţie a femeii şi copilului OS 1.1. Îmbunătăţirea stării de sănătate şi nutriţie a mamei şi copilului şi reducerea riscului de deces infantil şi matern: Sănătatea gravidei şi copilului constituie în orice societate civilizată o prioritate de sănătate publică. Programul de sănătate al MS privind femeia sau copilul include o varietate de intervenţii vizând promovarea alăptării. Introducerea unui mesaj de sănătate publică în mediul audiovizual despre importanța alăptării exclusive în primele șase luni de viață ale copilului: «Hrănirea exclusiv la sân a copilului în primele 6 luni este esenţială pentru o viaţă sănătoasă.» Conform deciziei Nr. 63/2017 din 14 februarie 2017 pentru modificarea şi completarea Deciziei Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, în cadrul calupurilor publicitare ce promovează alimente.

15 Intervenții eficace la nivel mondial:
Inițiativa OMS și UNICEF „Spital prieten al copilului”, ințiativă care sprijină și încurajează alăptarea precoce în prima oră după naștere a nou născuților. A elaborat „10 pași” pentru o alăptare de succes, pentru îngrijire optimă a mamei și nou născutului. Inițiativa OMS și UNICEF „Global Collective of Breastfeeding” este un parteneriat a 20 de agenții internaționale cu scopul de crește nivelul alăptării la nivel mondial: alăptarea în prima oră după naștere, minimă și exclusivă pentru 6 luni și continuă până la 2 ani. Planul de acțiune privind alăptarea în Europa (The Blueprint for Action on Breastfeeding in Europe), un proiect pentru a ajuta femeile să aleagă să-și alăpteze copiii (ratele europene mai scăzute decât cele recomandate de OMS). În perioada , în regiunea europeană a OMS, doar aproximativ 25% dintre sugari au fost alăptați exclusiv în primele 6 luni. (pag.15) (pag.117) (pag.3)

16 Date statistice privind alimentația la sân în România:
Conform OMS, datele raportate privind alăptarea în țara noastră din 2004, indicau un procentaj al copiilor care au fost vreodată alăptaţi de 88,3 %, dintre care urban 88,0 %, rural: 88,5%. Dintre aceștia, rata copiilor care sunt hrăniți exclusiv prin alăptare până la 6 luni era de 15,8 %, dintre care în mediul urban: 14,3 %, iar în mediul rural de 17,3 %. Rata inițierii timpurii a alăptării a fost de 12,0%, în urban de 10,5%, iar în rural de 13,5%. Conform unui studiu desfășurat în 2016 de Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului, în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii şi UNICEF, în România, studiu efectuat pe un eșantion reprezentativ pe țară, de 5051 femei în vârstă de de ani, rata alăptării exclusive de 12,6% este printre cele mai mici din Europa. Datele analizate în dinamică, indică o scădere a ratei alăptării exclusive în ultimii ani. În Studiul sănătăţii reproducerii (2004,) prevalenţa alăptării exclusive era de 14,4 %, iar în studiul privind Statusul nutriţional al copiilor sub 5ani (2005) prevalenţa alăptării exclusive era de 20,8%. Indiferent de studiul pe care l-am considera de referinţă prevalenţa alăptării exclusive a scăzut în ultimii 7-8 ani. Studiul Sănătății Reproducerii, MS INSMC

17 Săptămâna Mondială a Alimentaţiei la Sân 1-7 August 2019
La nivel mondial, mai puțin de jumătate din nou născuți sunt hrăniți la sân în prima oră după naștere, mai puţin de jumătate, 41%, sunt alăptați exclusiv până la 6 luni, două treimi din mame alăptează până la 1 an, pentru ca doar aproximativ 45 % dintre femei să alăpteze până la 2 ani. (pag.3)

18 La nivelul Europei, cele mai recente date despre alăptat și nivelurile comparative ale acestuia, raportate în 2019, în cadrul inițiativei OMS, COSI de supraveghere a obezității infantile sunt ilustrate mai jos: (pag.1) 18

19 Alăptarea predominantă este cea mai frecventă formă de hrănire a copiilor până la vârsta de 6 luni. Cu o instruire adecvată ea s-ar putea “trasforma” în alăptare exclusivă.În primele 3 luni de viaţă, cel puţin, 50% dintre copii sunt alăptaţi exclusiv sau predominant. La vârsta de patru luni, ponderea copiilor hrăniţi în acest fel se înjumătăţeşte şi ajunge la 2% (vezi figura de mai jos). Fluidul care “transformă” alăptarea exclusivă în alăptare predominată este ceaiul, foarte popular în randul mamelor, administrat fie pentru calmarea colicilor, fie pentru setea copilului. Sursa: Studiul Sănătății Reproducerii, MS INSMC 19

20 Rezultatele inițierii timpurii a alăptării (conform aceluiași studiu) nu sunt la nivel așteptat, nici chiar în Spitalul Prieten al Copilului (SPC), unde însăşi acreditarea lor este condiţionată de existența acestei practici la 80% dintre copii. Este pentru prima oară în România, când avem o măsurare între cele două tipuri de spitale şi găsim o diferenţă semnificativă statistic, la acest indicator. Sursa: Studiul Sănătății Reproducerii, MS INSMC 20

21 Inițierea precoce a alăptării este influențată de numeroși factori
Inițierea precoce a alăptării este influențată de numeroși factori. Unul dintre aceștia este nașterea prin cezariană. În cazul studiului INSMC, prevalenţa naşterilor cezariene a fost de de 35%. La aproape 40% dintre copii născuți pe cale vaginală se iniţiase alăptarea, în primele 4 ore de viaţă, faţă de numai 9% dintre cei care născuți prin cezariană (vezi figura de mai jos): Sursa: Studiul Sănătății Reproducerii, MS INSMC 21

22 Alăptarea predominantă este cea mai frecventă formă de hrănire a copiilor până la vârsta de 6 luni. Cu o instruire adecvată ea s-ar putea “trasforma” în alăptare exclusivă.În primele 3 luni de viaţă, cel puţin, 50% dintre copii sunt alăptaţi exclusiv sau predominant. La vârsta de patru luni, ponderea copiilor hrăniţi în acest fel se înjumătăţeşte şi ajunge la 2% (vezi figura de mai jos):

23 Astfel, doar alăptarea exclusivă la sân pentru primele 6 luni de viață are cel mai mare impact în prevenirea mortalității infantile. În studiile citate de Child Young în „Infant and Young Child Feeding” (2011) au fost identificate dovezi clare conform cărora alăptarea la sân exclusivă până la 6 luni și continuarea alăptării la sân până la 12 luni este intervenția preventivă cu cel mai mare impact în reducerea mortalității infantile (13%), în timp ce alimentația complementară începută la 6 luni, împreună cu continuarea alăptării s-a clasat a III-a (6%). S-a estimat că, cele două intervenții pot preveni aproape o cincime din mortalitatea copiilor sub cinci ani (în țările în curs de dezvoltare). Cel mai mare impact a fost legat de reducerea morbidității și mortalității prin diaree și pneumonie. La nivel global, numai 38% dintre sugarii cu vârsta cuprinsă între 0 și 6 luni sunt exclusiv alăptați. Analizele recente indică faptul că practicile alăptării suboptimale, inclusiv alăptarea care nu este exclusivă, contribuie la 11,6% din mortalitatea la copiii sub 5 ani. Acest lucru a fost echivalent cu aproximativ de decese în rândul copiilor în 2011. Child, Young. „Infant and Young Child Feeding”, Nutrition (2011); (pag.3) Child, Young. „Infant and Young Child Feeding”, Nutrition (2011); (pag.4)  (screen 2)

24 Alăptarea insuficientă (suboptimă) factor de risc:
Alăptarea insuficientă, discontinuă sau nealăptarea constituie un factor de risc pentru mortalitatea infantilă. Alăptarea exclusivă pe o perioadă minimă de 6 luni are un efect semnificativ privind reducerea mortalității infantile, prin principalele cauze de deces diaree și pneumonie (figura de mai jos), precum și pe mortalitatea de toate cauzele. (pag.4) Riscul relativ prin nealăptare sau alăptare suboptimă asupra mortalității și morbidității prin infecții, niveluri comparative cu alăptarea exclusivă 0-5 luni.

25 Ratele mortalității infantile și ale mortalității copiilor 0-5 ani în țara noastră sunt superioare celei europene și central europene, ilustrate mai jos ( În 2017, rata mortalității 0-5 ani în regiunea central europeană a fost de 1,92 morți la locuitori, față de 6,78 morți la locuitori în țara noastră.

26 Consecințele pe termen lung ale alăptării asupra colesterolului, obezității, tensiunii arteriale sistolice și diabetului de tip 2 S-a constatat că alăptarea a scăzut șansele de diabet de tip 2 și pe baza studiilor de înaltă calitate, a scăzut cu 13% șansele de supraponderabilitate / obezitate. Nu au fost identificate asocieri pentru colesterolul total sau tensiunea arterială.  Horta, B.L. și alții (2015). Consecințele pe termen lung ale alăptării asupra colesterolului, obezității, tensiunii arteriale sistolice și diabetului de tip 2: o revizuire sistematică și o meta-analiză. Acta Pediatrica, Ediție Specială: Impactul alăptării asupra sănătății materne și a copilului. Volumul 104, Suplimentul la problema S467, paginile 30-37 Prevalența generală a obezității în rândul copiilor exclusiv alăptați pentru diferite perioade de timp (%) (* Riscul de deces este prezentat pentru primele 28 de zile de viata și încomparație cu cei care au fost alăptați în<1 oră.)

27 Ținte profesioniștii din asistența medicală primară: gravide
medici de familie moașe asistente medicale generaliste asistente comunitare consilieri pentru alăptare voluntari gravide femei care alăptează membrii familiilor acestora Sursa: Studiul Sănătății Reproducerii, MS INSMC

28 10 beneficii ale alimentației la sân pentru copil
1.Asigură o creştere fizică şi psihică echilibrată. 2.Protejează copilul de infecţii microbiene, virotice şi fungice şi reduce severitatea desfăşurării lor. 3.Este uşor digerabil, are temperatură optimă, este steril. 4.Reduce riscul enterocolitei necrozante şi a retinopatiei la prematuri. 5.Reduce riscul diabetului zaharat de tip I şi tip II (mai ales alăptarea exclusivă timp de 6 luni). 6.Reduce riscul obezităţii şi al hipercolesterolemiei, previne malnutriţia, reduce riscul anemiei feriprive. 7.Reduce riscul dezvoltării limfomului, leucemiei, bolii Hodgkin, ale bolilor intestinale cronice (boala Crohn, colita ulceroasă, celiachie) în copilărie şi a bolilor cardio-vasculare din perioada de adult. 8.Reduce riscul morţii subite, al alergiei şi al astmului bronşic dacă alăptarea durează cel puţin 4 luni. 9.Favorizează dezvoltarea muşchilor feţei, a dentiţiei şi a vorbirii, asigură o dezvoltare cerebrală, cognitivă şi vizuală optimă. 10.Interdependenţa reciprocă prin alăptare, a mamei şi copilului, fundamentează legătura mamă - copil şi reduce tulburările emoţionale şi de adaptare a copilului în adolescenţă.

29 Cei 10 paşi pentru o alăptare de succes:
"Iniţiativa Spitalul Prieten al Copilului“ 1. Să aibă o politică scrisă privind alăptarea care să fie comunicată regulat întregului personal de îngrijire. 2. Să instruiască întregul personal de îngrijire în scopul aplicării acestei politici. 3. Să informeze toate gravidele despre avantajele alăptării şi aspectele practice ale alăptării. 4. Să ajute mamele să înceapă alăptarea înprimele cinci minute după naştere sau imediat ce mama îşi revine după anestezie (pentru naşterile prin cezariană cu anestezie generală). 5. Să arate mamelor cum să alăpteze şi cum să menţină secreţia lactată chiar atunci când sunt despărţite de copiiilor. 6. Să nu ofere nou-născuţilor alimente sau lichide, altele decât laptele matern, cu excepţia cazurilor cu indicaţie medicală. 7. Să practice rooming-in-ul, care permite mamei şi copilului să rămână împreună 24 ore pezi. 8. Să încurajeze alăptarea la cererea copilului. 9. Să nu ofere suzete sau tetine (biberon) copiilor care sug la sân. 10. Să încurajeze constituirea grupurilor de sprijin pentru mame şi să orienteze mamele către aceste grupuri de sprijin la externarea din maternitate.

30 Importanța Inițierii a lăptării în prima oră a vieții

31 10 PRINCIPII DIRECTOARE PENTRU O ALIMENTATIE COMPLEMENTARA
1.DURATA EXCLUSIVĂ A ALĂPTĂRII ȘI VÂRSTA DE INTRODUCERE A ALIMENTELOR COMPLEMENTARE. Alaptați exclusiv de la naștere până la vârsta de 6 luni și introduceți alimentația complementară la 6 luni (180 de zile) cu continuarea alimentației la sân. 2.MENȚINEREA ALĂPTARII. Continuați alăptarea la cerere, până la vârsta de 2 ani sau peste această vârstă. 3.HRĂNIRE RESPONSIVĂ. Practica de hrănire receptivă, aplicarea principiilor de îngrijire psiho-sociale specifice: hrăniți copiii în mod direct și ajutați copiii mai mari atunci când se hrănesc singuri hrăniții încet și cu răbdare și încurajați copiii să mănânce, NU îi forțați; în cazul în care copiii refuza multe alimente, experimentații cu diferite combinații de alimente, gusturi, texturi și metode de încurajare; Nu le distrageți atenția în timpul meselor în cazul în care copilul isi pierde cu ușurință interesul; amintiți-vă că hrănirea reprezintă perioade de învățare și de iubire – vorbiți cu copiii în timpul în care îl hrăniți și nu uitați de contactul vizual. 4.PREGĂTIREA ȘI DEPOZITAREA ÎN SIGURANȚĂ A ALIMENTElLOR COMPLEMENTARE. spălați-vă pe mâini înainte de prepararea alimentelor și stocarea acestora, spălați-vă mâinile dumneavoastră și ale copiilor înainte de a-i hrăni, de preferat serviți alimentele imediat după preparare,

32 folosiți ustensile (cești și boluri) curate pentru a pregăti și servi produsele alimentare
evitați utilizarea de sticle de hrănire, care sunt dificil de curățat. 5.CANTITATEA DE ALIMENTE SUPLIMENTARE NECESARE. Se începe de la vârsta de 6 luni, cu mici cantități de alimente și se crește cantitatea pe măsură ce copilul devine mai în vârstă, menținând în același timp alimentația la sân. 6.CONSISTENȚA ALIMENTELOR. Creșteți treptat consistența produselor alimentare și varietatea lor în funcție de cerințele și abilitățile de adaptare ale copilului. Sugarii, începând de la sase luni pot mânca piure si alimente semi-solide. Pană la 12 luni, cei mai mulți copii pot mânca aceleași tipuri de alimente consumate de restul familiei. Evitați alimentele care pot provoca sufocare ( elementele care au o formă și / sau consistență care ar putea face ca acestea să ajungă în trahee, ca nucile, strugurii, morcovii cruzi). 7.FRECVENȚA MESELOR ȘI CANTITATEA DE ENERGIE. Numărul meselor crește ori de cate ori copilul este alimentat complementar și copilul devine mai în vârstă. Numărul adecvat de hraniri depinde de valoarea energetică a alimentelor și cantitățile obișnuite consumate la fiecare masă. În medie, la sugarii sănătoși numărul de mese de alimente complementare ar trebui să fie de 2-3 ori pe zi, la 6-8 luni de varstă si de 3-4 ori pe zi, la și luni de vârstă, cu gustări nutritive suplimentare (cum ar fi un fruct sau o felie de pâine sau chapatti cu pasta de nuci) oferit de 1-2 ori pe zi, după dorință. 8.CONȚINUTUL DE NUTRIENȚI AL ALIMENTELOR COMPLEMENTARE. Asigurațivă că nevoile de nutrienți sunt satisfăcute: Carne (păsări de curte, pește) sau ouă ar trebui să fie consumate zilnic, sau ori de câte ori este posibil. Dietele vegetariene nu pot satisface nevoile de nutrienți la această vârstă dacă nu sunt utilizate suplimente de nutrienți sau produse îmbogățite.

33 Vitamina A-fructe și legume bogate ar trebui să fie consumate zilnic.
Oferiți diete cu un conținut adecvat de grăsimi. Evitați băuturile cu valoare nutritivă scăzută, cum ar fi ceai, băuturi care conțin zahăr. 9.UTILIZAREA SUPLIMENTE VITAMINIZATE SAU PRODUSE MINERALE pentru SUGARI SI MAMA. Utilizați alimente complementare fortificate sau suplimente de vitamine-minerale pentru copil după cum este necesar și la sfatul medicului. Mamele care alăptează pot necesita, de asemenea, suplimente minerale, vitamine sau produse fortificate, atat pentru propria lor sănătate și pentru a asigura concentrațiile normale ale anumitor nutrienți (în special vitaminele) în laptele matern lor. [Astfel de produse pot fi, de asemenea, benefice pentru pre- gravide și femeile gravide]. ÎNTREBAȚI MEDICUL 10.HRANA ÎN TIMPUL SI DUPĂ BOALĂ. Creșterea aportului de lichide în timpul bolii, inclusiv a alăptării mai frecvente și să se încurajeze copilul să mănânce alimente moi, variate, apetisante, preferate. După boală, dă mai multe alimente de multe ori decât de obicei și pentru a încuraja copilul să mănânce mai mult. „Nou – născutul are nevoie de trei lucruri: căldura braţelor mamei, mâncare şi siguranţa dată de prezenţa mamei; Toate trei sunt satisfăcute prin alăptare”. dr. Grantly Dick- Read. WHO/UNICEF. Global strategy for infant and young child feeding. Geneva, World Health Organization,

34 Beneficiile alimentaţiei la sân pentru copil:
asigură o creştere fizică şi psihică echilibrată; protejează copilul de infecţii microbiene, virotice şi fungice şi reduce severitatea desfăşurării lor; este uşor digerabil; are temperatură optimă; este steril; reduce riscul enterocolitei necrozante şi a retinopatiei la prematuri; reduce riscul diabetului zaharat de tip I şi tip II (mai ales alăptarea exclusivă 6 luni) ; reduce riscul obezităţii şi al hipercolesterolemiei; previne malnutriţia; reduce riscul anemiei feriprive; reduce riscul dezvoltării limfomului, leucemiei, bolii Hodgkin, al bolilor intestinale cronice (boala Crohn, colita ulceroasă, celiachie) în copilărie şi al bolilor cardio-vasculare din perioada adultă; reduce riscul morţii subite; reduce riscul alergiei şi al astmului bronşic dacă alăptarea durează cel puţin 4 luni; favorizează dezvoltarea muşchilor feţei, a dentiţiei şi a vorbirii; asigură o dezvoltare cerebrală, cognitivă şi vizuală optimă; interdependenţa reciprocă prin alăptare a mamei şi copilului fundamentează legătura mamă - copil şi reduce tulburările emoţionale şi de adaptare a copilului în adolescenţă.

35 Beneficiile alimentaţiei la sân pentru mamă:
ajută involuţia uterină rapidă după naştere şi previne hemoragiile postpartum; este protectivă împotriva cancerului de sân şi ovar şi a osteoporozei postmenopauzale; duce la pierderea surplusului de grăsime câştigat în timpul sarcinii şi reduce riscul obezităţii pe termen lung; contraceptiv (98%) numai pe perioada alăptării exclusive; scade necesarul de insulină la mamele diabetice; diminuează efectele endometriozei şi ajută la stabilizarea bolii; este mai comodă şi mai puţin obositoare; laptele de mamă nu trebuie preparat, copilul este portabli; are rol în împlinirea feminităţii şi dezvoltarea instinctelor materne; realizează o legătură strânsă cu copilul; economie pentru familie. Beneficiile pentru societate: populaţie sănătoasă; efect ecologic pozitiv; economisire de fonduri consumate pentru achiziţionare de lapte praf; scad cheltuielile pentru tratarea bolilor acute şi cronice ale copilului.  Mesaje cheie pentru promovarea alimentației la sân: Prima imunizare, cea mai eficientă și cea mai ieftină metodă de creștere a imunității copiilor și salvare de vieți. Mai multe mame alăptează dacă primesc instruire, consiliere și susținere în centrele medicale. Nu putem reduce mortalitatea infantilă la fel de eficient precum o facem prin programele și investițiile privind promovarea alimentației la sân. Alimentația la sân cel mai bun start în viață. Alimentația la sân drept al fiecărui copil.

36 Dezavantajele Alimentaţiei Artificiale:
• îmbolnăviri mai frecvente (infecţioase, boli cronice). • alergie la proteinele laptelui de vacă (diareea cronică, scădere în greutate, erupţii alergice). • mai greu digerabil. • încărcare osmotică mare. • obezitate. • risc de rahitism sau anemie. • creşte riscul diabetului zaharat. • nu conţine substanţe biologice. • prepararea inadecvată creşte riscul malnutriţiei şi infecţiei. • poate produce probleme dentare (datorită tetinei). • nu produce schimbări biologice în organismul mamei, nu stimulează afecţiunea. • încarcă bugetul familiei.

37 Situaţia cazurilor conexe alăptării la sân în judeţul Hunedoara
Săptămâna Mondială a Alimentaţiei la Sân 1-7 August 2019 Situaţia cazurilor conexe alăptării la sân în judeţul Hunedoara ANUL GRAVIDE NATALITATE INTRERUPERI DE SARCINA 2015 1656 3303 562 2016 1819 3301 561 2017 1682 3182 483 2018 1502 3095 387

38 În conformitate cu Ordinul MS/MAI nr
În conformitate cu Ordinul MS/MAI nr. 380/106/2011 privind modificarea art. 1 din anexa nr. 1 la Ordinul Ministrului Sănătăţii si al Ministrului Administratiei şi Internelor nr. 267/1253/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 321/2001, acordarea gratuită de lapte praf pentru copii cu vârste cuprinse între 0-12 luni, care nu beneficiază de lapte matern în judeţul Hunedoara s-a desfăşurat astfel: În anul 2015 au beneficiat de lapte praf gratuit in cadrul Programului PN VI – Sanatatea Femeii si Copilului interventia: profilaxia distrofiei la copii cu varsta cuprinsa intre 0 – 12 luni, care nu beneficiaza de lapte matern: 1017 sugari; În anul 2016 au beneficiat de lapte praf gratuit in cadrul Programului PN VI – Sanatatea Femeii si Copilului interventia: profilaxia distrofiei la copii cu varsta cuprinsa intre 0 – 12 luni, care nu beneficiaza de lapte matern: 1029 sugari. În anul 2017 au beneficiat de lapte praf gratuit in cadrul Programului PN VI – Sanatatea Femeii si Copilului interventia: profilaxia distrofiei la copii cu varsta cuprinsa intre 0 – 12 luni, care nu beneficiaza de lapte matern: 762 sugari. În anul 2018 au beneficiat de lapte praf gratuit in cadrul Programului PN VI – Sanatatea Femeii si Copilului interventia: profilaxia distrofiei la copii cu varsta cuprinsa intre 0 – 12 luni, care nu beneficiaza de lapte matern: 404 sugari. „Nou – născutul are nevoie de trei lucruri: căldura braţelor mamei, mâncare şi siguranţa dată de prezenţa mamei;Toate trei sunt satisfăcute prin alăptare”. dr. Grantly Dick- Read.

39 ORDIN nr. 380 din 4 mai 2011 privind modificarea art. 1 din anexa nr
ORDIN nr. 380 din 4 mai 2011 privind modificarea art. 1 din anexa nr. 1 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 267/1.253/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 321/2001 privind acordarea gratuită de lapte praf pentru copiii cu vârste cuprinse între 0-12 luni, care nu beneficiază de lapte matern Art. I 1.Articolul 1 din anexa nr. 1 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 267/1.253/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 321/2001 privind acordarea gratuită de lapte praf pentru copiii cu vârste cuprinse între 0-12 luni, care nu beneficiază de lapte matern, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 6 aprilie 2006, se modifică după cum urmează: "Art. 1 Laptele praf formulă pentru sugari se acordă gratuit, pe bază de prescripţie medicală eliberată de medicul de familie, numai pentru copiii cu vârste cuprinse între 0 şi 12 luni, care nu beneficiază de lapte matern şi care se încadrează în următoarele criterii: a) cu mame care prezintă contraindicaţii ale alăptării (boli grave: TBC pulmonar activ, neoplazii, caşexie, septicemie, boli psihice grave, epilepsie, eclampsie, scleroză în plăci, insuficienţă renală, hepatică sau cardiacă, diabet zaharat decompensat, tireotoxicoză, mamă infectată cu HIV, tratamente cu citostatice, diazepine, anticonvulsivante, anticoagulante, radioizotopi, consum de droguri sau dependenţă de alcool, tutun care determină intoxicaţii ale copilului); b) copii sănătoşi la care se constată o creştere nesatisfăcătoare (sub limita inferioară a normalului vârstei), datorită absenţei laptelui matern. Creşterea nesatisfăcătoare a copilului va fi consemnată în fişa de consultaţie medicală a acestuia, după evaluarea, de către medicul de familie/medicul specialist pediatru sau neonatolog, a tehnicii de alăptare şi a curbei ponderale. Decizia privind acordarea laptelui praf se ia numai dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiţii: b.1) copilul nu a recuperat greutatea de la naştere după două săptămâni de viaţă; b.2) copilul cu vârsta cuprinsă între 0-8 luni creşte în greutate cu mai puţin de 500 g/lună; b.3) copilul cu vârsta mai mare de 8 luni creşte în greutate cu mai puţin de 250 g/lună; c) copil adoptat sau aflat în familie de plasament; d) cu mamă decedată."

40 Parteneri Link-uri :http://worldbreastfeedingweek.org
World Breastfeeding Week site Promoting proper feeding for infants and young children More on breastfeeding Web: Referință: 1. Transforming our world: the 2030 Agenda for Sustainable Development. WHA resolution 70/

41 DIRECTOR EXECUTIV DELEGAT, MEDIC ŞEF DEPARTAMENT S.S.P.,
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ JUDEŢUL HUNEDOARA – DEVA DIRECTOR EXECUTIV DELEGAT, MEDIC ŞEF DEPARTAMENT S.S.P., Ec.Pera – Stefanie Adina-Ileana Dr.Birău Cecilia