Corelația între traseul electroencefalografic înregistrat în repaus și nivelul acizilor docosahexaenoic și eicosapentaenoic din membrana eritrocitară la.

Prezentarea pe tema: "Corelația între traseul electroencefalografic înregistrat în repaus și nivelul acizilor docosahexaenoic și eicosapentaenoic din membrana eritrocitară la."— Transcriere de prezentare:

1 Corelația între traseul electroencefalografic înregistrat în repaus și nivelul acizilor docosahexaenoic și eicosapentaenoic din membrana eritrocitară la indivizi cu risc înalt pentru dezvoltarea psihozelor Carp Irina – Medic rezident an I

2 Psihozele - grup eterogen de boli și sindroame psihice, cu simptomatologie, etiopatogenie și evoluție diferită, care apar de obicei pe un fond premorbid și se caracterizează în special prin demodularea reactivității ideo-afective, a comportamentului și discernământului; Impun probleme terapeutice (cunoștințe limitate depre mecanismele care stau la baza producerii lor); Simptomele psihotice reprezintă o manifestare a disfuncțiilor neurobiologice de la nivel cerebral; Prin urmare, numeroase studii încearcă identificarea unor biomarkeri care să anticipeze posibilitatea de a dezvolta o tulburare psihotică la cei cu factori de risc.

3 Persoanele cu risc major de a dezvolta tulburări psihotice:
- Antecedente de simptome psihotice atenuate: experimentarea unor simptome psihotice sub-prag (mai puțin severe) în ultimul an; - Simptome psihotice scurte limitate intermitente: experimentarea unor episoade cu simptome psihotice clare, pentru mai puțin de o săptămână, care s-au remis spontan; - Cei cu factori de risc de tipul tulburării de personalitate schizotipală, rude de gradul I cu tulburări psihotice și care au experimentat un declin semnificativ în ceea ce privește funcționarea socială în ultimul an.

4 Aproximativ 35% din cei cu factori de risc întrunesc criteriile diagnostice pentru Tulburare psihotică după un an, chiar şi în situaţia intervenţiei timpurii. Există numeroase studii care sugerează faptul că acest grup prezintă în mod uzual markeri neurobiologici care pot fi timpuriu detectați, pentru a se cunoaște dacă se va evolua spre o tulburare psihotică.

5 Date existente în literatură:
Horrobin et al., 1994 Ipoteze conform cărora în schizofrenie și în celelalte tulburări psihotice metabolismul și structura fosfolipidelor membranare sunt anormale, nu doar la nivel cerebral, ci și în alte țesuturi. Kemp et al., 2012 Niveluri anormale ale acizilor grași polinesaturați au fost identificate în componența membranei eritrocitelor la pacienții cu schizofrenie. Hoen et al., 2013 La pacienții netratați anterior cu antipsihotice s-a demonstrat o scădere a acizilor arahidonic (AA), docosahexaenoic (DHA) și docosapentaenoic (DPA) de la nivelul membranei eritrocitare.

6 Fekete et al., 2009 Asemănarea dintre structura fosfolipidică a membranei eritrocitare și cea a membranei neuronale - cale de a evalua nivelul acizilor grași de la nivel cerebral. Emsley et al., 2002 Studiile asupra pacienților cu schizofrenie au demonstrat că acidul eicosapentaenoic (EPA), administrat singur sau alături de tratamentul antipsihotic, duce la o ameliorare a simptomelor pozitive și negative, comparativ cu placebo. Wood et al., 2010 De asemenea, s-a demonstrat că tratamentul cu EPA din cadrul primului episod psihotic are efecte neuroprotective.

7 Amminger et al., 2010 Administrarea combinată de acid eicosapentaenoic și docosahexaenoic: crește nivelul acizilor grași din membrana eritrocitară, scade șansa de dezvolta o tulburare psihotică la cei cu factori de risc și îmbunătățește funcționarea globală. Rezultă că acizii grași (mai ales acidul eicopentaenoic și docosahexaenoic) au un rol important asupra funcționării cerebrale. În plus, structura fosfolipidică a membranelor celulelor cerebrale influențează activitatea electrică. Totodată, modificări cerebrale progresive au fost evidențiate la populația cu înalt grad de risc care a dezvoltat psihoză comparativ cu cei care nu au dezvoltat psihoză.

8 Galderisi et al., 2009 Analiza traseului electroencefalografic al pacienților cu schizofrenie – se constată o creștere a undelor lente, în special de tip Delta, mai ales în regiunea frontală. Zimmermann et al., 2010 S-a demonstrat că activitatea electrică de tipul undelor delta corespunzătoare regiunii frontale este asociată cu simptome negative în cazul persoanelor cu factori de risc ce au dezvoltat ulterior tulburări psihotice. Harris et al., 2006 Hong et al., 2012 În general, la pacienţii psihotici se constată activitate lentă în banda delta (1-4 Hz) şi theta (4-8 Hz) şi scăderea activităţii undelor alfa (8-13 Hz). În privinţa activităţii din banda beta (13-21 Hz) rezultatele sunt inconsistente, raportându-se când descreşterea când creşterea activităţii sau absenţa modificărilor.

9 McNamara et al., 2010 Deși studii preliminare au demonstrat o corelație între nivelurile sangvine ale acizilor grași polinesaturați și diferite aspecte ale activității corticale, sunt cunoscute totuși foarte puține informații despre relația dintre componența în acizi grași a membranelor celulare și activitatea electrică cerebrală înregistrată prin EEG. Sumich et al., 2009 S-a sugerat că electroencefalograma măsurată în stare de repaus poate reprezenta un biomarker obiectiv al schimbărilor în funcționarea neuronală asociate cu modificările nivelurilor acizilor grași de tipul omega-3.

10 Plecând de la datele din literatură: trial randomizat controlat*;
Scopul studiului: determinarea asocierii dintre nivelurile anumitor acizi grași din membrana eritocitară și activitatea cerebrală (măsurată obiectiv prin EEG în repaus) în cazul celor cu factori de risc importanți pentru dezvoltarea tulburărilor psihotice. *Correlates of electroencephalographic resting states and erythrocyte membrane docosahexaenoic and eicosapentaenoic acid levels in individuals at ultra-high risk of psychosis – Lavoie et al., 2016, Australian&New Zealand Journal Journal of Psychiatry

11 Perioada studiului: 12 săptămâni – perioada de intervenție, urmată de 40 de săptămâni - perioada de monitorizare; Loc de desfășurare: Universitatea de Medicină, Viena (Departamentul de Psihiatrie pentru Copii și Adolescenți); Participanții: cu vârste cuprinse între ani și cu factori de risc majori pentru dezvoltarea tulburării psihotice;

12 Criterii de excludere: tulburare psihotică în antecedente, episod maniacal, tulburare psihotică indusă de consum de substanțe, comportament agresiv sau ideație autolitică, drogo-dependență, tulburări neurologice, anomalii ale sructurii cerebrale, IQ sub 70, tratament anterior cu durată mai mare de o săptămână cu antipsihotice sau timostabilizatoare, consumul de suplimente cu omega-3 la mai puțin de 8 săptămâni înaintea includerii în studiu, variații mai mari de 10% ale valorilor transaminazelor, hormonilor tiroidieni, proteinei C reactive și parametrilor sangvini; Înregistrarea EEG: timp de 4 minute, participanții așezați confortabil, cu ochii închiși, instruiți să își păstreze calmul și starea de veghe pe parcursul înregistrării.

13 Analiza dintre aspectul EEG și nivelul acizilor grași polinesaturați
256 de persoane selectate 81 îndeplinesc criterii de includere 40 selectați pentru grupul Placebo 36 pacienți: EEG + determinare acizi grași 27 pacienți nu dezvoltă tulburări psihotice 9 pacienți dezvoltă tulburări psihotice 41 selectați pentru grupul Omega-3 Analiza dintre aspectul EEG și nivelul acizilor grași polinesaturați Predicția dezvoltării tulburărilor psihotice

14 Compoziția în acizi grași a membranei eritrocitare a fost evaluată prin cromatografie în fază gazoasă, după extragerea acizilor grași din eritrocitele spălate. S-au evaluat cinci acizi grași principali: acidul arahidonic (AA); acidul docosahexaenoic (DHA); acidul docosapentaenoic (DPA); acidul eicosapentaenoic (EPA); acidul nervonic (NA).

15 S-a realizat o evaluare inițială a relației dintre nivelul acizilor grași mai sus amintiți și traseul electroencefalografic (prezența undelor Delta, Theta, Alpha, Beta1, Beta2) la cei cu factori de risc importanți pentru a dezvolta o tulburare psihotică, semnalându-se când s-a identificat o corelare semnificativă statistic (coeficientul de corelație Pearson).

16 Rezultate: În aria frontală, activitatea în banda de frecvență Beta2 a fost asociată pozitiv cu nivelurile DHA (acid docosahexaenoic): R=0.321, P=0.017; În aria fronto-centrală, activitatea cerebrală de tip Beta2 a fost pozitiv asociată cu nivelul EPA (acid eicosapentaenoic): R=0.305, P=0.009, indiferent de statusul de tranziție spre dezvoltarea unei tulburări psihotice;

17 În aria parieto-occipitală, banda de frecvență Theta a fost negativ asociată cu nivelurile EPA (acid eicosapentaenoic): R=-0.251, P=0.033; De asemenea, rezultatele arată că activitatea de tip Alpha a fost negativ corelată cu nivelul DHA la cei cu factori de risc care nu au dezvoltat tulburare psihotică, în timp ce această corelație nu a fost prezentă la cei care mai târziu au dezvoltat tulburare psihotică. Aceasta poate fi un indiciu al deficitului cognitiv la cei cu tulburări psihotice în curs de dezvoltare.

18 Avându-se în vedere că activitatea de tip Beta2 este crescută în starea de veghe, prezența acestui pattern la cei cu factori majori de risc pentru tulburări psihotice care au și niveluri crescute de acid docosahexaenoic poate reflecta o stare de vigilență sporită în cazul acestora, lucru care sugerează importanța acestui acid gras pentru buna funcționare cerebrală. Patternurile crescute de activitate Theta în aria parieto-occipitală sunt de regulă întâlnite în starea de somnolență și în primele faze ale somnului. Corelarea negativă a undelor Theta cu nivelul acidului eicosapentaenoic sugerează o stare crescută de vigilență la cei cu niveluri mai mari de acizi grași în membrana eritrocitară.

19 Funcționarea cerebrală este influențată de sistemele colinergic și monoaminergic. Unele studii au arătat că tratamentul cu EPA îmbunătățește memoria, reglând eliberarea acetilcolinei și că deficitul de acizi grași omega-3 afectează transmisia neuroaminergică. De asemenea, tulburarea activității electrice de tip Beta2 poate fi explicată prin perturbări la nivelul receptorului NMDA (N-methyl-D- aspartat), iar acidul docosahexaenoic este un reglator important al activării caspazelor, ceea ce previne pierderea receptorilor NMDA în cortexul cerebral.

20 Prin urmare, chiar dacă mecanismul exact prin care acizii grași omega- 3 modulează o gamă largă de sisteme de neurotransmisie trebuie elucidat, este posibil ca acesta să fie datorat rolului lor în menținerea permeabilității membranare. Având în vedere eșantionul mic de participanți și semnificația statistică redusă, sunt necesare alte studii pentru a verifica corelarea dintre traseul EEG și nivelul acizilor grași sangvini la cei cu factori de risc pentru psihoză.

21 Concluzii: Rezultatele sugerează că indivizii cu risc major de a dezvolta o tulburare psihotică care au niveluri bazale ridicate de acizi grași omega- 3, au un traseu electroencefalografic care indică o mai bună stare de alertă și vigilență. Mai mult decât atât, îmbunătățirea activității de tip Alpha corelată cu niveluri crescute de acid docosahexaenoic la cei care nu au evoluat spre dezvoltarea unei tulburări psihotice nu se regăsește la cei care au dezvoltat psihoză.

22 Bibliografie selectivă:
Amminger GP, Schafer MR, Klier CM, et al. (2012) Decreased nervonic acid levels in erythrocyte membranes predict psychosis in help-seeking ultra-high-risk individuals. Molecular Psychiatry 17: Fekete M, Marosvolgyi T, Jakobik V, et al. (2009) Methods of assessment of n-3 long-chain polyunsaturated fatty acid status in humans: a systematic review. American Journal of Clinical Nutrition 89: 2070S-2084S. Hoen WP, Lijmer JG, Duran M, et al. (2013) red blood cell polyunsaturated fatty acids measured in red blood cells and schizophrenia: A meta-analysis. Psychiatry Reasearch 207:1-12. Horrobin DF, Glen AI, Vaddadi K (1994) The membrane hypothesis of schizophrenia. Schizophrenia Research 13: Lavoie S, Whitford T, Benninger F, et al., (2016) Correlates of electroencephalographic resting states and erythrocyte membrane docosahexaenoic and eicosapentaenoic acid levels in individuals at ultra-high risk of psychosis. Australian & New Zealand Journal of Psychiatry 50(1): McNamara RK, Able J, Jandacek R., et al. (2010) Docosahexaenoic acid supplementation increases prefrontal cortex activation during sustained attention in healthy boys: a placebo-controlled, dose-ranging, functional magnetic resonance imaging study. American Journal of Clinical Nutrition 91: