Sfarsit de toamna Vasile Alecsandri 1

Oaspeţii caselor noastre, cocostârci şi rândunele, Părăsit-au a lor cuiburi ş-au fugit de zile rele;

Cârdurile de cucoare, insirându-se-n lung zbor, Pribegit-au urmârite de al nostru jalnic dor.

Vesela verde câmpie acu-i tristă, vestezită; Lunca, bătută de brumă, acum pare ruginită;

Frunzele-i cad, zbor in aer, şi de crengi se dezlipesc Ca frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc.

Din tuspatru parti a lumei se ridică-nalt pe ceruri, Ca balauri din poveste, nouri negri plini de geruri.

Soarele iubit s-ascunde, iar pe sub grozavii nori Trece-un cârd de corbi iernatici prin văzduh croncănitori.

Ziua scade; iarna vine, vine pe crivăţ călare Ziua scade; iarna vine, vine pe crivăţ călare! Vântul suieră prin hornuri răspândind infiorare.

Boii rag, caii rânchează, cânii latră la un loc, Omul, trist, cade pe gânduri si s-apropie de foc.

Termenul de "pastel" provine din artele plastice si desemneaza prezentarea in tuse palide a unui colt din natura. Intemeietorul pastelului in literatura romana este Vasile Alecsandri. Poezia "Sfarsit de toamna" intruneste toate caracteristicile speciei literare pe care o prezinta. Pastelul este opera literară lirică, in versuri, in care autorul prezintă un tablou din natură, exprimându-si in acelaşi timp propiile gânduri şi sentimente.

UNIVERSUL POEZIEI Poezia este o descriere literara de tip tablou, cu mentiunea ca spatiul descris este marginit la atat cat cuprinde privirea. Tabloul se constituie pe doua dimensiuni: una terestra (strofele I, II si IV) si una cosmica (strofa a IlI-a). Acest text se incadreaza in genul liric, intrucat, dincolo de tabloul inspaimantator descris, percepem sentimentele autorului: spaima in fata puterilor naturii, tristetea determinata de venirea iernii, nelinistea, dorul dupa zilele verii (care pleaca odata cu pasarile calatoare).

Strofa 1 Poezia se deschide cu tabloul plecării păsărilor călătoare care se indreaptă spre tările calde, trezind in sufletul poetului tristete si un "jalnic dor", intensitatea sentimentului fiind sugerată prin intermediul inversiunii.

Strofa 2 Tabloul trist al naturii este realizat cu ajutorul antitezei dintre cele două anotimpuri: primavara si toamna, evindenţiind nostalgia poetului la amintirea câmpiilor inverzite si deznadejdea sa in fata naturii lipsite de viată. Comparaţia "frunzele zbor in aer si de crengi se deslipesc/ ca frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc" infaţisează toamna ca anotimp al melancoliei, subliind in aceleasi timp legatura dintre om şi natură.

Strofa 3 De la imaginea terestră a toamnei poetul isi indreaptă privirea spre imaginea cosmică a peisajului, creând un tablou al văzduhului invadat de nori pe care ii compară cu niste balauri din poveste in fata cărora "soarele iubit" se ascunde. Moartea naturii este sugerată pintr-o imagine auditivă:"un card de corbi iernatici, in văzduh croncănitori".

Strofa 4 Tabloul iernii, realizat cu ajutorul repetiţiei si a personificării, este deosebit de sugestiv. Iarna trimite mesagerul, vântul, pentru a răspandi o infiorare in rândul vieţuitoarelor pe care poetul le surprinde intr-un vacarm realizat cu ajutorul enumeraţiei: "Boi rag, caii rânchează ...“ Ca in majoritatea pastelurilor lui Vasile Alecsandri se observă in finalul prezenţa omului:"Omul trist cade pe gânduri şi s-apropie de foc". Tabloul este dinamic, realizat cu ajutorul unor verbe de mişcare, redând schimbările din natură.

Sentimentele exprimate Sentimentele poetului sunt exprimate prin intermediul peisajului: iarna fiind un anotimp pe care Alecsandri nu -a iubit, apropierea ei ii provoacă neliniste si spaimă. Acestea se reflectă in modul in care este infătisat spectacolul naturii. Poetul are o atitudine contemplativa, priveste tabloul (uneori, din interior, de la fereastra conacului său din Mircesti), dar nu intervine in modificarea lui.

Propunător: prof. Cristina Ciucă Şcoala cu clasele I-VIII Bâsca- Chiojdului Imagini: Internet Muzica: Paganini “Violin Sonata #6”