Impactul deciziilor politice asupra evaluarii companiilor

Prezentarea pe tema: "Impactul deciziilor politice asupra evaluarii companiilor"— Transcriere de prezentare:

1 Impactul deciziilor politice asupra evaluarii companiilor
Andreea PAUL (Vass) Consilier personal al Prim-ministrului Emil Boc, Guvernul Romaniei Lector universitar, Facultatea de Relatii Economice Internationale, ASE Impactul deciziilor politice asupra evaluarii companiilor Bucuresti – Aprilie 2010 Website:

2 Cuprins: 1. Principalele preocupari ale Guvernului Boc
2. Strategia Romaniei de iesire din criza bazata pe reforme structurale 3. Provocari

3 1. Principalele preocupari ale Guvernului Boc
Context: modelul de business se modifică Mai conservator: imprumuturile sunt reevaluate, economiile locale devin mai importante, imprumuturile inter-companii se reduc etc. CREAREA DE LOCURI DE MUNCA prin: Restabilirea increderii Tonul preponderent pozitiv al prognozelor raspunde nevoii de restabilire a increderii in randul consumatorilor si investitorilor, inclusiv pe pietele internationale – capcana asa numitelor self-fulfilling prophecies Masuri drastice de reducere a deficitelor Politicile macroeconomice anti-criza – monetare, fiscale si salariale – trebuie sa gaseasca o combinatie mai buna si mai echilibrata intre stabilitate macroeconomica si crestere economica Strategia Romaniei pentru iesirea din criza bazata pe reforme structurale 3

4 2. Strategia Romaniei de iesire din criza bazata pe reforme structurale

5 3 etape principale ale strategiei guvernamentale
Faza I: Imprumutul extern de aproape 20 mil. euro pentru gestionarea vulnerabilităţilor economiei româneşti Faza a II-a: Masuri guvernamentale cu impact asupra economiei reale: diminuarea efectelor negative ale contractiei economice asupra populatiei si asupra mediului de afaceri Faza a III-a: Strategia de iesire a Romaniei din criza cu un buget de austeritate in 2010

6 Faza I. Imprumutul extern de cca. 20 mil
Faza I. Imprumutul extern de cca. 20 mil. euro pentru acoperirea vulnerabilităţilor economiei româneşti acumulate pana in 2008 Deficitul mare de cont curent si bugetar Creşterea mai rapidă a datoriei externe faţă de creşterea PIB şi creşterea ponderii datoriei externe pe termen scurt, în raport cu rezervele internaţionale Înrăutăţirea structurii investiţiilor străine în România, în sensul creşterii creditelor intra-firmă Vulnerabilitatea se traduce prin riscul pentru economie pe care il reprezintă o scădere substanţială a intrărilor de capital străin şi a încasărilor din exportul de produse şi servicii. În ipoteza producerii acestui risc şi în lipsa altor surse de capital pe termen scurt, România este nevoită să ajusteze consumul productiv şi neproductiv la resursele pe care le are. Cât timp a durat această vulnerabilitate, leul a fost supus atacurilor speculatorilor.

7 2.1. Cresterea economica din anii anteriori si contractia din 2009 – 2010 in economiile emergente NU sunt puternic corelate, cu exceptia unor tari ECE (PIB, yoy, %)

8 2.2. Ajustarea brutala a deficitului de cont curent (% din PIB)

9 2.3. Nevoia de refinantare a datoriei externe ridicate (% din rezervele internationale)

10 2.4. Politicile fiscale laxe din trecut au actionat ca un bumerang in vremuri de criza
Datoria publica in PIB, %: Nevoia de consolidari masive in PL, SI, CZ, HU, LV Deteriorarea fiscala: deficit bugetar in PIB,%

11 2.5. Contractia cererii interne Consumul privat real (%) Investitii (FBCF, %)

12 Faza II. Masuri guvernamentale cu impact asupra economiei reale in Romania: diminuarea efectelor negative ale contractiei econ. asupra populatiei si asupra mediului de afaceri Măsuri de stimulare a investiţiilor publice si private Ex: neimpozitarea profitului reinvestit, investiţii în reabilitarea termică a locuinţelor, compensarea TVA si accelerarea rambursarii sale, amanarea la plata a obligatiilor restante ale agentilor economici afectati de criza economica-financiara, accelerarea absorbtiei fondurilor europene si cresterea prefinantarilor si a garantiilor, acordarea de ajutoare de stat si ajutoare de minimis pana la euro pentru IMM-uri; Măsuri de stimulare a cererii prin creşterea puterii de cumpărare a: locuinţelor (Programul prima casă: I si II; reducerea TVA la 5%), a maşinilor (Programul Rabla), susţinerea exporturilor (capitalizarea Eximbank), consumului general prin eliminarea, reducerea si comasarea a peste 200 de taxe si tarife cu caracter parafiscal; 12

13 Cont. Măsuri de protejare pe piaţa muncii
Somajul tehnic, Programul ˝Bani pentru angajaţi mai mulţi, mai competenţi, mai sănătoşi”, prelungirea perioadei de acordare a ajutorului de şomaj cu trei luni. Măsuri de stimulare a agriculturii Programul „Primul siloz”, “Primul tractor”; Măsuri de stimulare a industriei chimice si energetice Cu efecte directe asupra aprovizionarii agriculturii cu ingrasaminte chimice la preturi reduse, evitarea disponibilizarilor masive, furnizarea agentului termis si a apei calde pentru populatie la preturi rezonabile; Măsuri cu caracter social Cresterea venitului minim garantat, a pensiei sociale minime garantate si pentru pensionarii cu venituri mici în două tranşe;

14 Faza a III-a: Strategia de iesire a Romaniei din criza cu un buget de austeritate in 2010
PIB: + 1.3% Venituri: 31.7% of GDP 2009: - 7% : 31.0%            Deficit: - 5.9% of GDP Cheltuieli: 38.1% of GDP 2009: - 7.3% : 39.1%

15 Agenda de reforme structurale:
Pilonul I. Economii publice cu scopul orientarii cheltuielilor spre factori pro-crestere economica, in special spre investitii: Ingetarea pensiilor si a salariilor de peste 705 lei pe luna Reforma sistemului unitar de pensii (deficit prognozat la 1.5% din PIB in 2010) Diminuarea abuzurilor si a rigiditatilor in cheltuielile de asistenta sociala Imbunatatirea planificarii si a managementului in domenii precum: educatie, santate, transport si energie Adoptarea Legii responsabilitatii fiscale Pilonul II. Reforma administrativa si a serviciilor publice, prin reorientarea accentului dinspre intrarile de resurse spre rezultate si calitatea sectorului public: Legea sistemului unitar de pensii Stimulente transparente si echitabile pentru performanta Reducerea procedurilor fiscale si administrative, a celor 275 de instrumente parafiscale; Descentralizarea si introducerea standardelor de cost in mecanismele de transfer bugetar

16 Provocari (I) Cresterea economica pe termen lung (post-criza): trecerea de la managementul cererii pe termen scurt la masuri structurale pe partea de oferta (cunoastere,inovare,transfer teh); Tensunile sociale – scaderile puternice de venituri si cresteri ale somajului; Suspiciunea ca lucrurile stau mai rau decat recunosc autoritatile – neincrederea in binomul executiv – legislativ; Politici publice pro-active pentru imbunatatirea conditiile de derulare a afacerilor in Romania: Forta de munca educata, competenta, inovativa si flexibila - tinerii sunt categoria cea mai afectata de efectele crizei; Angajatorii se confrunta cu dificultati majore in angajarea si concedierea fortei de munca – rigiditatile Codului Muncii (indice 67 din 100), aproape dublu fata de tarile OECD (26,5). Simplificarea procedurilor fiscale - o companie medie face 113 plati fiscale pe an, comparativ cu 46,3 in medie in zona Europei si a Asiei Centrale (ECA) si cu 12,8 plati in tarile OECD. Inchiderea unei afaceri dureaza mult, 3,3 ani, in pofida imbunatatirilor recente in domeniul legii falimentului si a ratei scazute de recuperare de aproximativ 29 centi dintr-un dolar investit (jumatate din media OECD de 68,6c/$). 16

17 Provocari (II) Facilitarea accesului companiilor romanesti la pietele externe: Modificarea legislatiei PPP si imbuntatairea accesului IMM-urilor la contractele de achizitie publica Utilizarea pachetelor temporare de sprijin financiar europea: Industria de automobile – propunerea de PPP a UE “European Green Car Initiative“; Sectorul constructiilor – propunerea de PPP a UE “European energy efficiency building initiative”; Industria manufacturiera – initiativa UE de PPP “Factories for Future”.

18 CE si BM: Potentialul de crestere economica a Romaniei pana in 2013 este superior mediei UE-10, relativ la , % Source: European Economy 7/2009. Economic crisis in Europe: causes, consequences and responses, World Bank.

19 Mulţumesc!