Iarăși ne facem că facem

Prezentarea pe tema: "Iarăși ne facem că facem"— Transcriere de prezentare:

1 Iarăși ne facem că facem
LEGEA SĂNĂTĂȚII: Iarăși ne facem că facem

2 De ce acum? De ce noi?

3 1. Cerem ca elaborarea unui proiect de o asemenea anvergura sa respecte legea. Circuitul și documentatia impusa in aceasta privinta: Comisie specialisti Consiliul Legislativ Teze prealabile aprobate de Guvern Documentare și analiza stiintifica Comisie specialisti redactare Teze prealabile aprobate de Ministere Teze prealabile aprobate de Ministere Dezbatere publica Parlament Prezentare act normativ - rez. studiilor de cercetare -studiile de impact Legea 24/2000, Republicata 2010, privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica

4 "Sistemul de asigurări de sănătate trebuie diversificat, (trebuie), să asigurăm o extindere a asigurărilor private, a asigurărilor facultative, pentru a reuși să aducem resurse suplimentare în sistemul de sănătate și pentru a asigura servicii de mai bună calitate." Victor Ponta Primul Ministru al Romaniei Vineri 13 iulie 2012

5 Alternative de echilibrare a deficitului financiar din sanatate
Eliminarea pierderii care duce la dezechilibru, adică o eficientizare a cheltuirii resurselor, ceea ce presupune că această pierdere, ca și sursele ei, poate fi documentată; Creșterea resurselor destinate finanțării serviciilor de sănătate pentru a acoperi oferta de servicii. Scăderea (redimensionarea) serviciilor oferite pentru a ajunge la nivelul resurselor.

6 Obiective ale proiectului de lege
Motto: Nu poti atinge un obiectiv pe care nu-l ai! Desființarea monopolului CNAS; Creșterea controlului asiguraților asupra fondului de asigurări obligatorii; Introducerea competiției între asiguratori; Stimularea asigurărilor facultative; Redefinirea pachetului de servicii în conformitate cu posibilitățile de plată;

7 A1. Modificări ale funcțiilor CNAS.
În afară de nume schimbările funcțiilor CNAS/ANRAOS pot fi rezumate la următoarele aspecte (Art. 180): este organism de reglementare (funcție neschimbată, . gestionează și repartizează fondul către asigurători. se face ca și în prezent implementează și gestionează, ca și în prezent, activitățile de natură informatică a sistemului - registrul unic de evidență a asiguraților, cardul electronic, dosarul electronic al pacientului, prescripția electronică. supraveghează și controlează sistemul de asigurări obligatorii de sănătate (activitate prezentă care însă în va fi efectuată în paralel și de CSA). veghează asupra tentativelor de monopol (aceasta activitate este însă specifică Consiliului Concurentei). încheie (ca și în prezent) contracte cu asiguratorii care îndeplinesc condițiile de eligibilitate stabilite prin prezenta lege; A2. Cu privire la conducerea ANRAOS ANRAOS va fi condusă de un Consiliu de administrație alcătuit din 11 membri, din care 6 reprezentanți ai Guvernului/statului (președintele ANRAOS - secretar de stat, reprezentanți ai MS - 2 , ai MF-1 și ai MMPS -1 și ai asigurătorilor publici - actualele case județene- 1), 1 reprezentant al CSA (care are oricum o serie de atribuții care se suprapun în mare peste responsabilitățile ANRAOS) și 4 reprezentanți ai societății civile (asociațiile de pacienți -1, sindicate 1, patronate 1, asigurători privați -1). În pofida deciziilor financiare specifice unei instituții financiar-bancare de anvergură, consiliul de administrație nu are prin lege nici un fel de responsabilitate, golind de conținut termenul de administrator, deși fondul are active de mii de milioane de euro care urmează a fi investite!

8 A3. Cu privire la modalitatea de repartizare a fondurilor colectate către societățile de asigurare.
Sistemul sanitar se afla de ani buni într-o stare de insolventa nedeclarată, arieratele de tot felul fiind acoperite anual prin alocări de la bugetul de stat. În pofida acestei realități și în absența unor soluții de finanțare suplimentare - principala modificare a rolului CNAS din prezent se va regăsi în funcția să de investitor al activelor fondului, cel puțin în teorie, în diferite instrumente de investiții - în primul rând în titluri de stat. În cazul sistemului de asigurări sociale de sănătate "daunele" - respectiv serviciile de sănătate se produc continuu, concomitent cu încasarea contribuțiilor și depășesc adesea nivelul acestora. Este greu de înțeles care va fi izvorul acestor investiții. În prezent bugetul de cheltuieli al CNAS este depășit sistematic. În viitor sunt propuse două soluții pentru astfel de deficite: - reasigurarea (obligatorie pentru fiecare asigurător) și - acoperirea de la bugetul de stat. doar ca posibilitate (Art. 162) 92% din sumele colectate de ANAF se repartizează asiguratorilor de sănătate într-o cotă stabilită pe baza riscului de boală al populației înscrise la un asigurător, estimat în funcție de factorii determinanți ai stării de sănătate (mediul de rezidență, profilul demografic, vârstă, sex, natalitate, mortalitate etc.) și profilul de morbiditate al asiguraților. (Art. 165). Factorii de risc luați în considerare sunt specifici asigurărilor de sănătate private și se abat de la principiul de bază al asigurărilor sociale - solidaritatea socială, aceasta modificare fiind esențială în prezentul proiect de reformă. Deși proiectul prevede distribuirea 100% a fondurilor încasate de ANAF (din care 92% către asigurători, 2% pentru administrarea ANRAOS și 6% pentru fondul de redistribuire) este prevazută și constituirea unui fond de rezervă al ANRAOS având ca sursă sumele care nu vor fi distribuite în cotele menționate(!?)

9 Fonduri Mutuale de asigurari Firme private de asigurari de sanate
B. CU PRIVIRE LA MODIFICAREA SISTEMULUI DE ADMINISTRARE LOCALA A FONDURILOR DE ASIGURARI Fonduri Mutuale de asigurari Firme private de asigurari de sanate Casele regionale de asigurari de sanatate

10 Fondurile mutuale Societățile mutuale de asigurări sunt persoane juridice civile de drept privat, fără scop patrimonial, gestionate de către membrii aderenți, având drept obiectiv protejarea acestora față de riscul de boala și de consecințele financiare ale acesteia;(art.136 al.k). Legea 32/ Legea asigurărilor definește societatea societatea mutuală de asigurări ca fiind "persoana juridică civilă ai cărei asociați sunt deopotrivă asigurați și asigurători". (art.2 al.19).

11 Toți membrii societății mutuale vor trebui să se fie înscriși în Registrul Comerțului (art. 197 al. d). Adeziunea la societatea mutuală urmează a se face printr- un înscris sub semnătură privată exprimată în forma solemnă, autentică (în fata unui notar). organizării unei adunări constitutive a societății mutuale cu minim 1 milion de membri, Din redactare lipsesc trăsăturile specifice unei societăți mutuale Prevederi dubioase

12 B2. Societățile private de asigurări de sănătate.
Activitatea societăților de asigurări în domeniul asigurărilor facultative de sănătate este minimală. Raportul CSA arata că totalitatea primelor brute subscrise din asigurări (private) de sănătate nu depășesc 10 milioane de EURO în anul 2011 dintr-o piață totală de 1800 mil euro! (0,6% sau 0,2%) Conditie de baza – de asigurati facultativ

13 D. CU PRIVIRE LA SURSELE SUPLIMENTARE DE FINANTARE
1. Suplimentarea bugetului asigurărilor sociale de sănătate de la bugetul de stat (neestimat) - cresterea bazei de impozitare în special prin „atacarea” scutirilor și preluarea lor la bugetul de stat 2. Creșterea contribuției unor persoane fizice și juridice (estimat la 450 mil Euro) - de la angajator - de la asigurati pentru coasigurati 3. Suplimentarea bugetului din alte surse (neestimat) - RCA -asigurari private

14 C. CU PRIVIRE LA NOILE RAPORTURI JURIDICE CARE VOR GUVERNA SISTEMUL DE ASIGURĂRI
Elementul de baza – contractul civil Abandonarea oricaror institutii ale dreptului administrativ în organizarea și functionarea asigurarilor sociale de sanatate! Trecerea integrala a riscului depasirii bugetului de cheltuieli pe seama asiguratului!

15 B3. Societățile regionale publice de asigurări
Termen de reorganizare – 31 dec 2013!? Se trece sub tacere orice fel de date privind organizarea lor!

16 Proiectul ratează sistematic toate cele 5 obiective declarate public de Guvern:
desființarea monopolului CNAS; monopolul CNAS se menține integral . creșterea controlului asiguraților asupra fondului de asigurări obligatorii; proiectul trece sub tăcere modalitatea prin care asigurații urmează să realizeze controlul suplimentar! introducerea competiției între asiguratori; competiția între asigurători este lipsită de obiect deoarece sumele primite sunt IMPUSE în condițiile unor activități non-profit! stimularea asigurărilor facultative; nu a fost introdus nici un singur element pentru stimularea asigurărilor facultative față de cadrul legal actual. redefinirea pachetului de servicii în conformitate cu posibilitățile de plată; din capitolul de asigurări sociale de sănătate nu reiese cum se va atinge acest deziderat.

17 Soluțiile propuse merg către o direcție greșită, neadecvată situației materiale a românilor, tradițiilor și experientei populației. Suplimentarea veniturilor prin măsuri fiscale este modestă și negarantată. Prin mecanismele create singurii câștigători, firmele de asigurări, reasigurări și intermediere de asigurări în detrimentul contribuitorului actual. Reluare a ideilor din proiectul retras Aminam măsuri obligatorii care pot fi adoptate în actualul cadru legislativ.

18 Solutii și recomandari
Asigurarea transparenței totale a parametrilor și indicatorilor de funcționare ai sistemului sanitar. Adecvarea pachetului de servicii la nivelul finanțării pe care statul nostru este capabil și dorește sa o facă! Acreditarea tuturor unităților sanitare; Stimularea competiției între furnizori prin majorarea sumelor fiecărei prestații în sine; Creșterea implicării pacienților, populației în general, în luarea deciziilor care privesc structura și funcționarea sistemului sanitar. Abandonarea unui proiect de reforma și trecerea curajoasa la adoptarea de către Guvern a măsurilor tactice necesare, care îi vin în responsabilitate, în limitele impuse de actualul cadru legislativ.