Despre batranete (2) Comentariile lui Andrei Pleşu Eu sunt bătrân ???

Prezentarea pe tema: "Despre batranete (2) Comentariile lui Andrei Pleşu Eu sunt bătrân ???"— Transcriere de prezentare:

1 Despre batranete (2) Comentariile lui Andrei Pleşu Eu sunt bătrân ???
Automat

2 Primul este că trebuie să te retragi din viaţa activă.
Cicero spune că, în general, bătrâneţea e socotită odioasa pentru 4 motive: Primul este că trebuie să te retragi din viaţa activă.

3 Contraargumentele lui Cicero sunt de ordinul următor: retragerea e, de fapt,
o şansă, pentru că poţi să te dedici integral vieţii contemplative, adică vieţii de reflecţie, de analiză şi de înţelegere pe care n-ai putut s-o practici câtă vreme erai angajat zi de zi în viaţa cetăţii sau în viaţa ta profesională.

4 Cum vă spuneam, şi creativitatea celui care se concentrează pe viaţa
AS Cum vă spuneam, şi creativitatea celui care se concentrează pe viaţa contemplativă este integrală, când omul este sănătos. Dar şi când e bolnav.

5 Bach, care a compus lucruri formidabile la bătrâneţe, avea toate bolile imaginabile,
de la diabet până la atacuri cerebrale; nimic nu l-a impedicat să facă ce a făcut.

6 Sofocle, când era bătrân, a provocat enervarea moştenitorilor lui
când au vrut să dovedească în faţa tribunalului că s-a prostit, că nu mai e capabil să administreze treburile familiei, ş.a.m.d.

7 tare ultima lui producţie - Oedip la Colona, una din marile lui piese.
Pentru a se apăra, Sofocle a venit în faţa tribunalului şi a citit cu voce tare ultima lui producţie - Oedip la Colona, una din marile lui piese.

8 După ce a terminat lectura, i-a întrebat pe cei din juriu,
dacă socotesc că cel care a scris un asemenea text este inapt să funcţioneze normal în familia lui.

9 Aşadar, obiecţia cu retragerea din viaţa activă nu ţine,
pentru că ai beneficiile contemplative specifice.

10 Al doilea lucru trist: şubrezirea corpului. Nu putem să fim atât
de optimişti încât să spunem că bătrâneţea e scutită de neplăceri.

11 Adevărul e că sunt foarte multe neplăceri
Adevărul e că sunt foarte multe neplăceri. Şi că n-ai cum să nu te plângi din ce în ce mai des. Exerciţiul lamentaţiei devine o ocupaţie zilnică. Te plângi că nu mai ai puterea tinereţii, că nu mai ai memoria de altădată etc.

12 Însă câtă putere vrei? Vrei să fii puternic ca un elefant?
Ai vrut în tinereţe să ai puterea unui elefant? Şi ce fel de putere vrei?

13 Dacă aţi avea de ales – spune Cicero - între a fi gladiator şi a fi Platon,
ce aţi prefera? Să nu-mi spuneţi că aţi vrea să fiţi Platon cu nişte muşchi de gladiator, pentru că nu ţine; trebuie să te specializezi, la un moment dat.

14 În orice caz, e un pasaj foarte frumos în Iliada în care se spune
că ar fi mai multă nevoie la Troia de zece Nestori decât de un Ajax, adică mai multă nevoie de zece înţelepţi, decît de un mare combatant. Depinde ce înţelegem prin "putere", de funcţionalitatea ei, şi cum o folosim.

15 Al treilea necaz: declinul plăcerilor senzuale: Cicero ne reaminteşte că
toată viaţa noastră ni s-a spus, de către cei mai vârstă, de către profesori şi maeştri, că e bine să ne controlăm senzualitatea, că e bine să ne purtăm atent cu ispita, ce e atrăgătoare şi atât de riscantă. De obicei, nu reuşim.

16 Ei bine, la bătrâneţe căpătăm pe gratis ce n-am obţinut
prin efort la tinereţe. Să zicem mersi că, fără nici un fel de bătaie de cap, suntem în situaţia de a deţine virtutea.

17 în acest fel câteva virtuţi pe care le pierd, în general,
Bătrâneţea se bucură şi de alte plăceri. Una dintre ele e să fii înconjurat de tineri şi să fii iubit de tineri.  Nimic nu e mai răsplătitor pentru un om bătrân decât entuziasmul unor tineri care îl respectă şi care descoperă în acest fel câteva virtuţi pe care le pierd, în general, oamenii în ziua de azi: politeţea, respectful, filialitatea, ş.a.m.d

18 În sfîrşit, a patra problema legată de bătrâneţe e că se simte
pe aproape moartea. Cicero se străduieşte să ne vindece de această spaimă. Replica lui Constantin Noica era: "E foarte curios. Se moare de milioane de ani şi lumea nu s-a învăţat cu asta." Cicero spune că sunt, în fond, două variante.

19 1. Dacă sufletul nostru, după moarte, devine neant, atunci problema morţii
e neglijabilă, nu contează, nu poţi să te lamentezi că devii echivalent cu zero.

20 2. Dacă nu e aşa, atunci probabil că moartea e dezirabilă
pentru că sufletul scapă, prin ea, de una dintre marile piedici când e vorba de gândire, înţelegere, cunoaştere: scapă de corp.

21 Dacă sufletul poate gândi în limitele corpului, cu această povară
asupra lui, cu atât mai mult va putea gândi când va fi liber de această povară. În consecinţă, sufletul nu are decât de câştigat.

22 Cicero mai spune un lucru supărător de adevărat: ideea că moartea se cuplează
strict la bătrâneţe e un exces. Când moare un bătrân, spune el, ai sentimentul unei flăcări ce se stinge de la sine, fără violenţă, fără intervenţii din afară.

23 decât la bătrâneţe este infinit mai dramatică, mai supărătoare.
Dramatică e moartea tinerilor. Când moare un tânăr, ai senzaţia unei flăcări peste care cade un torent. Şi, de fapt, se moare la toate vârstele. Ideea că nu se moare decât la bătrâneţe, este o legendă, iar moartea la alte vârste decât la bătrâneţe este infinit mai dramatică, mai supărătoare.

24 - spune el - e din punct de vedere sportiv inacceptabilă.
Este mai greu de explicat moartea unui bătrân care, în fond, e la un sfârşit de ciclu, la un sfârşit de recoltă şi nu se poate aştepta să rămână pe scenă la nesfârşit. Mai mult - spune Cicero - la un anumit moment există şi un soi de saţietate de viaţă. Nu mai vrei. Ideea "aş vrea să iau totul de la început" - spune el - e din punct de vedere sportiv inacceptabilă.

25 Un om care a încheiat o cursă nu vrea niciodată, când ajunge la capăt,
să revină la linia de plecare şi să se tot învârtă dement pe acelaşi traseu. Cicero vorbeşte şi de nemurirea sufletului ca fiind un argument liniştitor: oameni mai inteligenţi decât noi toţi la un loc au crezut în acest argument.

26 Dacă Pascal a crezut asta, dacă Toma d'Aquino a crezut asta, dacă Cicero
a crezut asta, n-o să fiu eu de partea lui Lenin, care nu crede asta. Ca să vin şi cu o notă personală: pentru mine, bătrâneţea şi moartea însăşi sunt o sursă uriaşă de curiozitate. Mă rog la Dumnezeu să rămân cu aceasta curiozitate.

27 Închei cu o vorbă de duh a unui psiholog american, James Hillman,
Sunt foarte curios cum arată chestia. Cum se trece Dincolo. Sper să rămân curios şi să aflu în cele din urmă, ceeace nu mă îndoiesc că se va întâmpla. Închei cu o vorbă de duh a unui psiholog american, James Hillman, care a scris o carte întreagă despre bătrâneţe: A fi bătrân este o aventură.

28 Dar dacă totuşi ajungem să trăim mult ?
Încerc să-mi imaginez puţin o astfel de viaţă… Cum te imaginezi la batranete ?

29 nu mai poţi căra, nu mai poţi conduce, oboseşti cumplit când urci sau
Te deplasezi din ce in ce mai greu, piaţa e departe, magazinele la fel, nu mai poţi căra, nu mai poţi conduce, oboseşti cumplit când urci sau cobori scările, poate chiar nu le mai poţi urca deloc ca să poţi merge.

30 În cadă nu mai poţi face baie pentru că ai probleme cu inima sau
rişti să nu te mai ridici ca să ieşi din ea. Instalaţiile sanitare cedează una câte una… meşterii sunt neserioşi şi scumpi…

31 Uiţi mereu că odraslele tale s-au maturizat de foarte mult timp
şi atâta îi cicăleşti, atâta îi cerţi că n-au facut nimic din ce ţi-ai fi dorit tu să facă în viaţă încât acum te sună doar de Paşti şi Crăciun ca să vorbiţi scurt şi sec şi întotdeauna închei discuţia cu un reproş.

32 Prieteni nu prea ai pentru că ai devenit ursuz şi te vaiţi
prea mult. Și ei la fel, aşa că nu te mai sună decât rar.

33 Te-ai mutat la ţară ca să ai grădină mare, linişte şi aer curat.
Acum nu mai poţi lucra grădina, e plină de bălării şi ai prea multă linişte.

34 Vederea ţi-a slăbit şi nu mai poţi face ce-ţi plăcea cândva sa faci
(să citeşti, să meştereşti, să coşi), iar de TV te-ai săturat peste cap.

35 Dacă ai marele noroc să mai fie lângă tine perechea de-o viaţă,
în loc să vă acceptaţi neputinţele reciproc, să râdeţi, să glumiţi, să jucaţi cărţi vă certaţi din orice, nimic din ce face celălalt nu e bun.

36 Sfaturi pentru o bătrâneţe fericită
Trebuie să te ingrijeşti de venitul tău la bătrâneţe încă de pe vremea cănd poţi s-o faci. Cheltuielile, deşi scad pe de-o parte (nu mai cumperi atatea haine, nu mai călătoreşti atât de mult, nu mai pleci în concediu, copiii sunt la casa lor), cresc pe de alta (medici, medicamente, meşteri pentru reparaţii, ajutor menaj).

37 Trebuie să ai lucruri de calitate în casă şi cât eşti încă în putere
să pui totul la punct pentru urmatorii 20 ani (instalaţii sanitare, electrice, electrocasnice, acoperiş, gard, mobilă, etc).

38 E greu să ai 80 ani şi să nu ştii să foloseşti un telefon mobil,
Trebuie să faci eforturi permanente să fii la curent cu tehnologia (pe cât posibil). E greu să ai 80 ani şi să nu ştii să foloseşti un telefon mobil, să butonezi o telecomandă, să foloseşti un bancomat (exemple contemporane).

39 Trebuie să te ai bine cu vecinii
Trebuie să te ai bine cu vecinii. Trebuie să ai prieteni buni şi de nădejde, că trebuie să fii tu un bun prieten. Să-i suni, să vă întâlniţi, să organizaţi acţiuni comune. Să-i feliciţi la aniversări şi să le faci cadouri simbolice.

40 Trebuie să fii cât mai activ
Trebuie să fii cât mai activ. Dacă laşi garda jos, puterile tale vor scădea rapid. Trebuie să-ţi dezvolţi o paletă de hobby-uri şi de activităţi extraprofesionale cât eşti încă valid şi să iei în calcul că bătrâneţea aduce cu ea neputinţe diverse.

41 vederea eşti terminat. Ziua trece îngrozitor de greu privind în tavan.
Dacă toată viaţa ai citit sau ai privit la tv, dacă ajungi sa-ţi pierzi vederea eşti terminat. Ziua trece îngrozitor de greu privind în tavan.

42 să te simţi util, să ai o legumă sau un fruct proaspăt şi sănătos.
E înţelept să te îngrijeşti cât eşti în putere să achiziţionezi aproape de casă o palmă de pământ pe care s-o poţi lucra, să ai un pom, să faci mişcare, să te simţi util, să ai o legumă sau un fruct proaspăt şi sănătos.

43 Adună amintiri frumoase. Rânduieşte-le frumos în albume şi cutii.
Completeză un jurnal cu evenimentele importante şi scrie câteva rânduri despre ele. Acum nu realizezi ce vor însemna ele atunci.

44 Împacă-te cu copiii tăi
Împacă-te cu copiii tăi. Respectă-le alegerile, încurajează-i mereu şi roagă-te să le fie bine. Fă eforturi permanente să faci armonie şi înţelegere în familie. Respectul şi toleranţa să fie de ordine. Vine vremea când doar ele vor conta.

45 Îngrijeşte-te de sănătate cât mai bine
Îngrijeşte-te de sănătate cât mai bine. Impune de pe-acum un stil de viaţă şi o alimentaţie cât mai sănătoase: cât mai multă apă, cât mai multe alimente neprelucrate termic, mai puţină carne, „sare, zahăr şi grăsimi” cu moderaţie, ulei de măsline, miere de albine, mese la ore fixe, mişcare, sport, prieteni, curăţenie (trup şi casă), activităţi mentale și lista e lungă. Fă-ţi dantura de calitate.

46 Descotoroseşte-te de ce nu mai ai nevoie în casă
Descotoroseşte-te de ce nu mai ai nevoie în casă. Evită să aduni lucruri care nu-ţi vor folosi nicodată. Începe să fii econom. Nu risipi fără rost resursele. Dacă îţi vei construi o casă ia în calcul că poţi trăi 90 ani şi că un sfert din viaţă puterile tale nu vor fi ca acum. N-o fă mare. Copiii cresc repede şi-şi iau zborul.

47 Dacă totuşi vrei o casă mare şi-ţi poţi permite, proiecteaz-o în aşa fel încât,
fie să poţi locui cu copiii şi familiile lor (lucru puţin probabil), fie să poţi închiria o parte din casă fără să fii deranjat sau să oferi găzduire contra ajutor menajer.

48 Primii ani îţi va fi bine dar apoi va începe să-ţi fie greu.
Nu te gândi să te muţi la pensie la ţară decât dacă ai confort (apă, gaz), căi de comunicaţii bune şi un oraş aproape şi doar dacă ai crescut la ţară. Altfel, o schimbare prea radicală după pensionare va fi greu de asimilat. Primii ani îţi va fi bine dar apoi va începe să-ţi fie greu.

49 Gândeşte-te că la pensie va trebui să ai cu ce-ţi umple timpul
Gândeşte-te că la pensie va trebui să ai cu ce-ţi umple timpul. Învaţă să pictezi, să bricolezi, să grădinăreşti…orice poate umple timpul şi, să-ti aducă un venit.

50 Fii îngăduitor cu cei vârstnici şi neajutoraţi
Fii îngăduitor cu cei vârstnici şi neajutoraţi. Ei nu vor să fie aşa…Nu vor să fie neputincioşi, ursuzi, nefolositori. Dacă nu-i poţi ajuta într-un fel sau altul, măcar nu te mai supăra pe ei când îţi încurcă treburile în goana ta zilnică.

51 Lista o poate completa fiecare cu ce mai întâlneşte pe parcurs. Avem
mulţi bătrâni în jur şi multe exemple bune şi rele de învăţat din ele. Nu ne putem plânge nimanui mai târziu spunând că n-am ştiut.

52 Ideea e simplă…dacă nu începi să faci nimic din acestea încă de pe-acum…
vei fi condamnat la o bătrâneţe nefericită. Aşa gândesc eu acum. Punct.

53 SFÂRŞIT