de la sighişoara, la mănăstirea comana.

Prezentarea pe tema: "de la sighişoara, la mănăstirea comana."— Transcriere de prezentare:

1 de la sighişoara, la mănăstirea comana.
VLAD ŢEPEŞ de la sighişoara, la mănăstirea comana.

2 Vlad Ţepeş, denumit şi Vlad Drăculea, a domnit în Ţara Românească în anii 1448, şi S-a născut în Cetatea Sighişoara din Transilvania, fiind fiul lui Vlad Dracul şi al unei nobile transilvănene. A fost căsătorit de trei ori şi a avut cinci copii. A reuşit să obţină independenţa temporară faţă de otomani. Vlad Ţepeş a devenit vestit pentru brutalitatea şi severitatea cu care îşi trăgea duşmanii în ţeapă, fiind supranumit şi conte cu o cruzime demonică de către negustorii braşoveni. Originea supranumelui de „Dracul” provine de la Ordinul Dragonului, din care a făcut parte atât tatăl său, cât şi Vlad însuşi, amândoi fiind supranumiţi „Dracul” de către ceilalţi membri ai Ordinului. Acest ordin era asemănător cu cel al Cavalerilor Teutoni sau cel al Cavalerilor de Malta. Porecla de „Ţepeş” a primit-o datorită obişnuinţei sale de a executa duşmanii prin tragerea în ţeapă şi aşezându-i la marginea drumurilor, pentru a-i speria pe ceilalţi. Turcii îl numeau chiar Prinţul Ţepeş, din acelaşi motiv.

3 Începuturile lui „Ţepeş”
Primul act important de răzbunare a fost îndreptat împotriva boierilor din Târgovişte, vinovaţi de moartea tatălui şi a fratelui său. În duminica de Paşti a anului 1459, a arestat toate familiile de boieri care participaseră la petrecerea omorârii neamurilor sale. Pe cei bătrâni i-a tras în ţeapă, iar ceilalţi au fost obligaţi să străbată pe jos o distanţă de 100 km, din capitală şi până în Poienari, unde au fost puşi să construiască o fortăreaţă pe ruinele unui avanpost vechi, cu vedere la râul Mureş. În scurt timp, Vlad Ţepeş avea să înceapă să îi pedepsească pe cei care meritau, prin jupuirea pielii, fierbere, decapitare, orbire, strangulare, spânzurare, ciopârţire, bătuţi în cuie, arşi de vii, fripţi sau îngropaţi de vii. Iar, de asemenea, punea să le fie tăiat nasul, urechile, limba, membrele sau organele genitale, în funcţie de pedeapsă.

4 Legenda lui vlad ţepeş Vlad era recunoscut pentru ambiţia de a impune cinstea şi ordinea. Aproape orice infracţiune, de la furt şi minciună, până la omor, putea fi pedepsită prin trasul în ţeapă. Fiind sigur de eficacitatea legilor sale, Vlad Ţepeş a lăsat o cupă de aur la vedere, în piaţa centrală din Târgovişte. Cupa putea fi folosită de călătorii însetaţi, însă trebuia să rămână la locul ei. Conform surselor istorice, cupa nu ar fi fost niciodată furată şi ar fi rămas aproape nefolosită. El ţinea, de asemenea, ca toţi locuitorii ţării să muncească şi să fie utili comunităţii. Îi privea pe bolnavi, cerşetori şi vagabonzi ca pe nişte hoţi. Ca urmare, într-o zi, cu toţii au fost chemaţi la curtea domnească pentru un ospăţ. La final, domnitorul i-a întrebat dacă ar vrea să nu mai fie niciodată săraci. După răspunsul în cor afirmativ, ar fi ordonat ca hala să fie închisă şi incendiată. Nimeni nu a supravieţuit.

5 De la ţepeş, la personal de roman
Fiind nu numai un personaj istoric, ci şi folcloric şi literar, personajul a fost ales de scriitorul Bram Stoker ca erou principal al romanului său apărut în De atunci, Dracula şi Transilvania, au devenit subiectul a peste 750 de filme, documentare, romane şi nuvele inspirate din opera scriitorului irlandez. Se spune că transformarea lui Vlad Ţepeş în Contele Dracula, cel însetat de sânge, se datorează faptului că, potrivit obiceiului din acea vreme, învingătorul unei lupte îşi potolea setea bând din sângele celor învinşi.

6 Sfârşitul vieţii şi locul mormântului
A fost asasinat la sfârşitul lunii decembrie Corpul său a fost decapitat, iar capul trimis sultanului, care l-a aşezat într-o ţeapă, ca dovadă a triumfului împotriva lui Vlad Ţepeş. S-a emis ipoteza că Drăculea ar fi fost îngropat la Mănăstirea Snagov, pe o insulă din apropierea Bucureştilor. Dar examinările recente au arătat că mormântul de la Snagov conţine doar câteva oase de cal, datate în neolitic, şi nu rămăşiţele domnitorului. Dar după opinia mai multor istorici români, mormântul adevărat al lui Vlad Ţepeş ar fi pe locaţia actualei Mănăstiri Comana, ctitoria domnitorului.

7 Mănăstirea comana Mănăstirea Comana, situată în comuna Comana din județul Giurgiu, a fost ctitorită de către Vlad Țepeș în anul 1461, ca o mănăstire-cetate, care însă s-a ruinat până la finele secolului al XVI-lea. Locul pe care a fost înălțată mănăstirea era odinioară o insulă, în mijlocul mlaștinilor, iar accesul se făcea pe o poartă aflată in nordul incintei, după ce se traversa un pod de lemn, ușor de incendiat la vreme de primejdie. La sfârșitul secolului al XVI-lea (1588), mănăstirea a fost reclădită de boierul Radu Șerban, folosind ruinele rămase de la vechea mănăstire, în special zidul de incintă. În biserica cu hramul Sf. Nicolae, va comanda ca zidul de la intrarea în pronaos să fie zugrăvit împreună cu soția sa Elina, așa cum o cerea obiceiul ctitoricesc.

8 La 1667, este înmormântat la Comana Drăghici Cantacuzino, feciorul Elinei‚ care moare la Constantinopol și e adus în țară de fiul său, Șerban Cantacuzino.Tot aici va fi înmormântat, mai apoi, si Constantin, fiul spătarului Drăghici, după cum reiese din inscripția pusă pe mormânt la 1699 de Șerban. Alături de osemintele Ancăi, un alt mormânt, de dimensiuni mai mici, cuprinde rămășițele lui Mihail Pătrașcu, fiul Ancuței și al lui Pătrașcu Voievod, copil mort de ciumă în 1655, în regiunile căzăcești și reînhumat la Comana, probabil după 7 ani. La 1699, Șerban Cantacuzino începe restaurarea Mănăstirii Comana. Lucrările de reclădire au fost efectuate în spiritul reînnoirilor aduse în tehnica construcțiilor în epoca lui Constantin Brâncoveanu, ca rezultat al deosebitei dezvoltări culturale de-a lungul a trei domnii aproape succesive: Matei Basarab, Șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu.

9 În anul 1908, întregul ansamblu arhitectonic de la Comana a fost restaurat prin grija Comisiei Monumentelor Istorice, spre a cădea din nou în paragină, mai ales după cel de-al doilea război mondial. În anul 1932, pe baza indicațiilor date de marele istoric Nicolae Iorga în 1919, în incinta mănăstirii a fost construit Mausoleul Eroilor căzuți în Primul Război Mondial. În prezent, din construcția inițiala se mai păstrează, restaurate, doar latura de nord și vest a chiliilor, iar în stare de ruina mai durează zidul de pe latura de est și un fragment lipit de turn. Actualmente, Comana este mănăstire de călugări dar, din păcate, se află intr- un stadiu avansat de degradare. Ultimele lucrări de restaurare a lăcașului de cult au avut loc între anii De asemenea, în anul 2008, cu ajutorul Episcopiei Giurgiului, au fost restaurate interioarele casei și a beciurilor domnești dar și biblioteca.

10 Realizat de Alexandru Anisiei Ciprian Pardău Alexandru Călinescu Cristi Perijoc Vlad Sava Cozan Tiberiu

11