Ce trist
Ce trist se moare, Doamne, cât de trist
Când nu-i destin să semene cu Tine,
Când toamne lungi ca drumurile toate
Îţi cuibăresc desişurile-n vine!
Cad ploi pe suflet, te îneacă ceţuri
Te trag de umeri ani uscaţi şi grei
Auzi în piept cum zilele se ceartă
Te chem plecări pe care nu le vrei.
Ce grei sunt ochii tineri câteodată
Când vine noaptea albă să te-nece
Şi-n tine sufletul ca un cocor pe urmă
Aşteaptă să dea bruma şi să plece.
Ce trist se moare, Doamne, cât de trist!
Şi ce năluci ţi-aduce pasul ploii!
De ce o fi atât de clară viaţa
Şi or veni atât de greu strigoii?
Text: Virgil Carianopol – ,,Ce trist” Imagini: Dagmar Lühringova Muzica: Giovanni Marradi - ,,Început” Realizare: Carmen Gavriluţă, 2014