Eugen Rădulescu Director, Direcția stabilitate financiară

Prezentarea pe tema: "Eugen Rădulescu Director, Direcția stabilitate financiară"— Transcriere de prezentare:

1 Eugen Rădulescu Director, Direcția stabilitate financiară
Sinaia, 12 octombrie 2019 Stabilitatea financiară: provocări și perspective Eugen Rădulescu Director, Direcția stabilitate financiară

2 Agenda Intermedierea financiară în România
Factori care influențează nivelul intermedierii Capitalizarea companiilor nefinanciare Riscul legislativ Intermedierea financiară și riscul de credit Opiniile prezentate în această lucrare aparțin în întregime autorului şi nu implică sau angajează în vreun fel Banca Națională a României

3 1. Intermedierea financiară în România

4 1. Intermedierea financiară în România (1)
Evoluția creditului neguvernamental, ca pondere în PIB (comparații internaționale) intermedierea financiară exprimată ca pondere a creditului neguvernamental în PIB, și-a încetinit descreșterea, în condițiile continuării trendului ascendent al dinamicii creditului acordat sectorului privat, rămânând însă la cea mai redusă valoare înregistrată la nivel european (26 la sută din PIB) intermedierea financiară redusă conduce la existența unor marje ridicate, cu precădere pentru segmentul retail Sursa: BCE, Eurostat

5 1. Intermedierea financiară în România (2)
Evoluția ponderii în PIB a creditului acordat companiilor nefinanciare și populației rolul sectorului bancar în finanțarea sectorului privat, dar și în sprijinirea creșterii economice are spațiu de ameliorare acest lucru este valabil în special pe segmentul companiilor nefinanciare există semnale pozitive în ultima perioadă cu privire la revenirea activității de creditare la nivelul firmelor Sursa: BNR, INS

6 1. Intermedierea financiară în România (3)
Ritmul de creștere a creditului acordat companiilor nefinanciare și populației, după moneda acordării creditele acordate societăților nefinanciare și-au păstrat traiectoria moderat ascendentă, dar dinamica este sub cea aferentă sectorului populației creșterea pe segmentul companiilor a fost determinată atât de componenta în lei, cât și de cea în valută Sursa: BNR

7 1. Intermedierea financiară în România (4)
Creditul acordat companiilor nefinanciare, în funcție de dimensiunea firmelor corporațiile apelează într-o mai mare măsură la împrumuturile de la instituțiile de credit, băncile având de asemenea o inclinație mai ridicată către companiile de dimensiuni mari, acestea având fluxuri importante de numerar și dețineri de active mai însemnate circa 53 la sută dintre companiile de dimensiune mare aveau un credit bancar în august 2019, comparativ cu doar 11 la sută in cazul IMM defalcarea stocului de împrumuturi acordat companiilor (august 2019): corporații - 32,1 la sută, întreprinderi mijlocii - 21 la sută, întreprinderi mici la sută, microîntreprinderi - 18,3 la sută Sursa: BNR, MFP

8 1. Intermedierea financiară în România (5)
conform celui mai recent Sondaj privind creditarea companiilor și populației, cererea de împrumuturi în sectorul companiilor nefinanciare s-a majorat în T2 2019, la nivel agregat cea mai importantă contribuție la această evoluție au avut-o întreprinderile mici și mijlocii, fiind mai accentuată în cazul împrumuturilor pe termen lung estimările băncilor pentru următorul trimestru indică o creștere moderată pentru întregul sector, indiferent de dimensiunea firmelor sau de scadența împrumutului contractat Sursa: BNR, Sondaj privind creditarea companiilor și populației, august 2019

9 1. Intermedierea financiară în România (6)
accesul la finanțare nu este considerat de companiile nefinanciare drept o problemă presantă, 64 la sută dintre respondenți catalogând acest factor drept scăzut sau foarte scăzut nivelul redus al intermedierii financiare în România poate justifica ponderea scăzută a firmelor care consideră accesul la finanțare un impediment (i) implementarea de reforme structurale, care să atenueze vulnerabilitățile din bilanțul firmelor și să îmbunătățească disciplina la plată în economie, dar și (ii) diminuarea incertitudinilor legislative, în contextul unui mix echilibrat de politici macroeconomice, pot contribui la creșterea gradului de bancarizare al companiilor nefinanciare din România  efecte pozitive asupra dezvoltării activității firmelor, inclusiv din perspectiva planurilor de investiții ale acestora. Sursa: BNR, Sondaj privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România, iunie 2019

10 2. Factori care influențează nivelul intermedierii
Capitalizarea companiilor nefinanciare

11 2. Factori care influențează nivelul intermedierii
Capitalizarea companiilor nefinanciare (1) Structura pasivului companiilor nefinanciare chiar dacă poziția de capital a firmelor românești s-a îmbunătățit în ultimii ani, structura pasivului rămâne dominată de datorii (peste 60 la sută) principalii creditori ai firmelor: partenerii comerciali (18 la sută, 292 mld. lei), acționarii și entitățile afiliate (12 la sută, 196 mld. lei), bănci și IFN (8 la sută, 127 mld. lei) Sursa: MFP, BNR, calcule proprii

12 2. Factori care influențează nivelul intermedierii
Capitalizarea companiilor nefinanciare (2) Evoluția datoriilor companiilor nefinanciare similar evoluțiilor din alte țări emergente, datoriile totale ale firmelor românești au crescut semnificativ în ultimii 10 ani (cu peste 50 la sută, depășind valoarea de 1000 mld. lei) majoritatea datoriilor au scadența pe termen scurt (aproximativ 65 la sută) => necesită o monitorizare atentă a lichidității din partea firmelor și evitarea utilizării împrumuturilor pe termen scurt pentru finanțarea unor proiecte pe termen lung Sursa: MFP, BNR, calcule proprii

13 2. Factori care influențează nivelul intermedierii
Capitalizarea companiilor nefinanciare (3) Distribuția companiilor nefinanciare, în funcție de gradul de îndatorare (Datorii/Capitaluri) la nivel micro, există asimetrii importante între firme 42 la sută dintre companii înregistrează un raport dintre datorii și capitaluri de peste 10 Sursa: MFP, calcule proprii

14 2. Factori care influențează nivelul intermedierii
Capitalizarea companiilor nefinanciare (4) Numărul companiilor nefinanciare din România, în funcție de nivelul de capitalizare 259,5 mii de firme au un nivel al capitalizării sub limita reglementată în Legea 31/1990 privind societățile comerciale, reprezentând 38 la sută din totalul companiilor dintre acestea 252,1 mii (37 la sută) înregistrează capitaluri negative; în aceste cazuri nivelul datoriilor este mai mare decât cel al activelor totale Sursa: MFP, actualizare după Neagu, Dragu și Costeiu (2016)

15 2. Factori care influențează nivelul intermedierii
Capitalizarea companiilor nefinanciare (5) Împrumuturile cu o întârziere mai mare de 90 de zile, în funcție de nivelul de capitalizare companiile subcapitalizate pot afecta stabilitatea financiară, cu efecte atât asupra instituțiilor de credit, cât și a economiei în ansamblu acestea dețin peste jumătate din împrumuturile cu întârziere mai mare de 90 de zile aflate în portofoliile băncilor, dar și 13 la sută din totalul expunerilor față de firme Sursa: MFP, BNR, calcule proprii

16 2. Factori care influențează nivelul intermedierii
Capitalizarea companiilor nefinanciare (6) Distribuția restanțelor față de partenerii non-bancari, în funcție de nivelul de capitalizare nivelul redus al capitalizării reprezintă una dintre cauzele principale ale acumulării de arierate: companiile cu un nivel redus al capitalului sunt responsabile de o parte importantă a restanțelor din economie (56 la sută din restanțele față de furnizori, 79 la sută din restanțele față de bugetul consolidat și 84 la sută față de alți creditori)  efecte de runda a doua la nivelul celorlalte firme într-un scenariu contrafactual, în care productivitatea medie a muncii în cadrul firmelor cu capitaluri proprii negative ar fi egală cu cea a firmelor având capitaluri proprii non-negative, PIB nominal ar fi fost mai mare cu circa 10 miliarde euro Sursa: MFP, BNR, calcule proprii

17 2. Factori care influențează nivelul intermedierii
Capitalizarea companiilor nefinanciare (7) Există o legătură puternică între stabilitatea financiară, pe de o parte, și capital, respectiv disciplina financiară, pe de altă parte Capitalism, nu ”împrumuționism”! Dezvoltarea susținută și sustenabilă a afacerilor nu se face cu împrumuturi de la acționari sau de la compania-mamă, ci cu aport de capital de la acționari, credite bancare, sau plasamente pe piața de capital Dacă poziția de capital nu este adecvată, iar gradul de îndatorare este ridicat, companiile pot rata oportunități semnificative de dezvoltare, cu efecte asupra evoluției viitoare a acestora

18 2. Factori care influențează nivelul intermedierii
Capitalizarea companiilor nefinanciare (8) Revizuirea cadrului legal privind nivelul minim al capitalizării firmelor, precum și a mecanismelor de aplicare a acestuia poate contribui la: întărirea disciplinei la plată în economie reducerea numărului firmelor neviabile limitarea alocării ineficiente a capitalului în economie asigurarea unui mediu care să promoveze firmele cu un comportament corect O astfel de preocupare există și la nivelul Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM) datorită caracterului sistemic și implicațiilor pe care aceste firme le pot avea asupra sistemului financiar

19 2. Factori care influențează nivelul intermedierii
Capitalizarea companiilor nefinanciare (9) Urmare recomandării CNSM, Ministerul Finanțelor Publice a elaborat un proiect de ordonanță pentru instituirea unor măsuri privind societățile decapitalizate, în vederea soluționării situației acestor firme, prin modificarea Legii 31/1990 privind societățile comerciale Printre propuneri: menționarea explicită a instituției care să fie persoana interesată și să acționeze din partea statului în vederea descurajării companiilor cu capital subreglementat (ANAF) majorarea capitalului social prin conversia datoriilor față de acționari / asociați

20 2. Factori care influențează nivelul intermedierii
Capitalizarea companiilor nefinanciare (10) Un cadru economic stabil și competitiv trebuie să asigure un echilibru între drepturile și obligațiile antreprenorilor Capitalul reprezintă unul din elementele centrale ale unei economii  calitatea și cantitatea capitalului asigură competitivitatea unei economii de piață Deși la nivel macroprudențial au fost înregistrate evoluții importante, este necesară o intensificare a eforturilor și la nivel micro, de către companii: “When a crisis hits, you have to have your house in order” Sursa: Georgescu, F. (2019), “Closing remarks for the 13th edition of the Regional Seminar on Financial Stability”, București

21 2. Factori care influențează nivelul intermedierii
Riscul legislativ

22 2. Factori care influențează nivelul intermedierii
Riscul legislativ (1) Un alt element care afectează capacitatea de intermediere a instituțiilor de credit, dar și poziția financiară a acestora, este reprezentat de riscul privind cadrul legislativ incert și impredictibil în domeniul financiar-bancar Exemple recente: legea nr. 77/2016 privind darea în plată - amendată substanțial de Curtea Constituțională OUG 114/2018, introducerea taxei asupra activelor bancare impunerea unor plafoane maxime ale ratelor de dobândă limitarea sumei pe care o poate percepe cesionarul de la debitorul care are calitatea de consumator la dublul sumei plătite de cesionar cedentului eliminarea titlului executoriu al contractelor de credit

23 2. Factori care influențează nivelul intermedierii
Riscul legislativ (2) Efecte: Amplifică incertitudinea Mărește prima de risc Majorează costurile de finanțare Bariere pentru creșterea intermedierii Creează risc sistemic

24 2. Factori care influențează nivelul intermedierii
Riscul legislativ (3) Efecte: limitează accesul la creditare pentru populația tânără și pentru cei cu venituri reduse, prin costuri majorate de finanțare induce hazard moral, pentru că nu distinge între cei care nu mai vor să plătească și cei care nu mai pot să plătească (forma inițială a legii privind darea în plată) afectează solvabilitatea băncilor

25 2. Factori care influențează nivelul intermedierii
Riscul legislativ (4) Studiu de caz: efecte induse de adoptarea legii privind darea în plată înainte de modificarea radicală impusă de CCR Probabilitatea medie de nerambursare, în funcție de moneda creditului și solicitarea DiS Probabilitatea medie de nerambursare, în funcție de grupa de venit și solicitarea DiS Notă: Pentru a controla pentru impactul promulgării legii dării în plată asupra deciziei debitorilor de a deveni neperformanți, analiza cuprinde o perioadă semnificativă înainte de promulgarea legii (septembrie 2014 – aprilie 2016), cât și după declararea neconstituționalității acesteia (ianuarie 2017 – septembrie 2017). DiS – Datio in Solutum (= Dare în plată) Sursa: Andries, A., Vlahu, R., Popa, R. și Copaciu, A. M. (2019), Triggers of mortgage loan defaults: Evidence from changes in laws governing the housing market, forthcoming

26 2. Factori care influențează nivelul intermedierii
Riscul legislativ (5) Studiu de caz: efecte induse de adoptarea legii privind darea în plată înainte de modificarea radicală impusă de CCR Probabilitatea medie de nerambursare, în funcție de gradul de îndatorare (DSTI) și solicitarea DiS Probabilitatea medie de nerambursare, în funcție de grupa de venit și solicitarea DiS Notă: Pentru a controla pentru impactul promulgării legii Dării în Plată asupra deciziei debitorilor de a deveni neperformanți, analiza cuprinde o perioadă semnificativă înainte de promulgarea legii (septembrie 2014 – aprilie 2016), cât și după declararea neconstituționalității acesteia (ianuarie 2017 – septembrie 2017). DiS – Datio in Solutum (Dare în plată) Sursa: Andries, A., Vlahu, R., Popa, R. și Copaciu, A. M. (2019), Triggers of mortgage loan defaults: Evidence from changes in laws governing the housing market, forthcoming

27 2. Factori care influențează nivelul intermedierii
Riscul legislativ (6) Studiu de caz: efecte induse de adoptarea legii privind darea în plată înainte de modificarea radicală impusă de CCR Rezultatele lucrării arată că impactul cel mai semnificativ al legii privind darea în plată a fost înregistrat la nivelul: debitorilor cu împrumuturi denominate în euro debitorilor cu venituri ridicate debitorilor cu valori reduse ale gradului de îndatorare (DSTI) debitorilor cu valori mari ale sumelor împrumutate debitorilor cu o pondere ridicată a creditului în valoarea garanției (LTV) Legea a susținut un comportament oportunist și nu a adus beneficii debitorilor care înregistrau dificultăți la plata ratelor Sursa: Andries, A., Vlahu, R., Popa, R. și Copaciu, A. M. (2019), Triggers of mortgage loan defaults: Evidence from changes in laws governing the housing market, forthcoming

28 2. Factori care influențează nivelul intermedierii
Riscul legislativ (7) Este importantă respectarea următoarelor principii în ceea ce privește inițiativele legislative care au implicații asupra sectorului bancar: aceste inițiative trebuie însoțite de un studiu de impact, care să surprindă implicațiile asupra economiei reale și sistemului financiar ! Niciuna din inițiativele menționate mai devreme nu a fost precedată de un studiu de impact Inițiativele legislative trebuie să fie în linie cu ceea ce autoritățile s-au angajat să implementeze prin Planul național de adoptare a monedei euro, respectiv evitarea măsurilor care ar conduce la o evoluţie nesustenabilă a sectorului bancar

29 3. Intermedierea financiară și riscul de credit

30 Evoluția ratei creditelor neperformante
Riscul de nerambursare a creditelor contractate de sectorul neguvernamental a continuat să se manifeste, însă cu o intensitate mai redusă Evoluția ratei creditelor neperformante în ultimii ani, tendința pozitivă a indicatorilor specifici calității activelor bancare s-a consolidat rata creditelor neperformante s-a diminuat până la 4,6 la sută în august 2019; nivelul indicatorului se plasează în banda valorică intermediară conform criteriilor ABE Sursa: BNR

31 Pentru perioada următoare, riscul de credit este estimat să crească ușor (1)
analiza probabilității de nerambursare indică o deteriorare a capacității de plată a sectorului companiilor nefinanciare într-un interval de un an valoarea ratei de nerambursare este prognozată să crească la 4,5 la sută la iunie 2020, de la 2,9 la sută la iunie 2019, în condițiile unor evoluții ale cadrului macroeconomic conform așteptărilor intensificarea activității firmelor din ultimii ani a avut un corespondent și în evoluția cheltuielilor companiilor nefinanciare. Față de aceeași perioadă a anului precedent, cheltuielile au înregistrat majorări pe toate palierele, remarcându-se în special cheltuielile cu materii prime și materiale, dar și cele cu personalul Rata anuală de nerambursare la nivelul sectorului companiilor nefinanciare Sursa: calcule BNR

32 Pentru perioada următoare, riscul de credit este estimat să crească ușor (2)
deși evoluția descendentă a ratei de neperformanță a creditelor acordate populației a continuat, calitatea expunerilor în lei s-a deteriorat (creditele neperformante în lei au consemnat o majorare de 5,5 la sută în ultimul an) într-un interval de un an, este prognozată o creștere a probabilității de nerambursare pe segmentele principale de credite acordate populației (+0,38 puncte procentuale pentru împrumuturile ipotecare, respectiv +0,45 puncte procentuale pentru cele de consum) Prognoza ratei anuale de nerambursare pentru credite ipotecare Prognoza ratei anuale de nerambursare pentru credite de consum Sursa: calcule BNR

33 Este bine când cresc veniturile, dar…
Pentru determinarea corectă a riscului de credit, este recomandabilă abordarea de-a lungul întregului ciclu economic. Nu doar faza de ascensiune, ci și cea de reflux/recesiune La precedentul ciclu economic  rata de neperformanță a creditelor: 2,75 % în 2008 (anul în care s-a declanșat criza, în ultimul trimestru) 11,85 % în 2010 (ultimul an de recesiune, după criză) 22,26 % în 2014 (nivelul de vârf al creditelor neperformante) În actualul ciclu economic, 2019 este al nouălea an de creștere economică, din care ultimii 5 în apropierea sau deasupra potențialului estimat de creștere a economiei românești Ce se va întâmpla cu veniturile bugetare și cu deficitul public când se va încheia creșterea peste potențial a PIB? Dacă vom trece printr-o recesiune, ce fel de amortizoare, pentru a o atenua, poate folosi bugetul public?

34 Este bine când cresc veniturile, dar…
Ponderea salariilor în PIB a crescut de la circa 35% în 2016, la circa 40% în Salariile reale au crescut cu mult mai rapid decât productivitatea muncii O corecție a trendului pare greu, daca nu imposibil, de evitat. De preferat, prin ajustări graduale, nu doar prin forțele pieței – care ar face procesul abrupt și foarte costisitor  O viitoare recesiune va atrage inevitabil deteriorarea calității portofoliului de credite  Politica fiscal-bugetară expansionistă și politica de majorare puternică a veniturilor urmate de guvern măresc riscurile pentru perioada de reflux/recesiune economică

35 Este Wage Led Growth o soluție?
În ultimii ani s-a vorbit mult despre wage led growth (WLG) în contextul politicii de creștere a veniturilor adoptată de guvern pentru perioada În realitate: WLG are o poziție cu totul marginală in abordările academice Ceea ce s-a întâmplat la noi în ultimii ani respectă doar parţial preceptele WLG Oricum, condițiile din țara noastră nu justificau WLG ca politică macroeconomică În spațiul public s-au vehiculat afirmații destul de discutabile pentru a apăra WLG. Astfel, s-a spus că majorarea salariului minim pe economie în Germania a dus la creșterea ponderii salariilor în PIB cu 0,5%, ceea ce ar reprezenta WLG. Nu există însă vreo posibilă comparație între Germania și România, în argumentația pentru WLG: Germania: excedent excepțional de cont curent; România: deficit ridicat și în creștere susținută Germania: echilibru bugetar; România: deficit la limita depășirii nivelului de 3% din PIB Germania: împrumuturi guvernamentale pe piață la dobânzi negative; România: împrumuturi la cel mai ridicat nivel de dobândă din toată UE

36 Poziționarea teoretică a WLG
Teoria dominantă/ortodoxă (mainstream) Model neoclasic (Solow, Swan) + Creștere endogenă (Romer, Lucas) Creșterea pe termen lung determinată de factorii ofertei: capital fizic (randamente crescătoare), progres tehnologic/productivitate (TFP) bazat pe acumulare de cunoștințe (inovație, dezvoltarea capitalului uman) Cererea deviază pe termen scurt de la potențial (cicluri economice) dar se ajustează la potențial pe termen lung Teorii heterodoxe Creștere bazată pe cerere (DLG) (Keynes, Kalecki, Verdoorn, Kaldor etc.): Expansiunea cererii mobilizează resurse neutilizate ale ofertei (muncă, capacități productive), care pe termen lung se ajustează la cerere Ramificație a DLG: WLG Concept central: distribuția veniturilor între salarii și profituri – ψ (ponderea salariilor în venituri) vs. π (ponderea profiturilor). Nicio referire la salariile din sectorul public (subsumate cheltuielilor bugetare) Creșterea (ponderii) salariilor determină expansiunea cererii Ajustarea ofertei la cerere se face prin răspunsul productivității la salarii

37 WLG între contradicții teoretice și absența rezultatelor practice (1)
WLG implică creșterea salariilor, chiar peste nivelul de echilibru al pieței muncii, și reducerea profiturilor. Implicații: Cum poate crește productivitatea cu mai puține investiții? Salariul minim (pe economie) este unul singur; nivelul de eficiență este valabil pentru fiecare agent economic în parte  cu cât creșterea salariului minim este mai accelerată, cu atât se majorează riscul ca mai multe companii să își reducă numărul salariaților Într-o economie mică deschisă implicațiile reducerii profiturilor asupra competitivității sunt ridicate Politicile salariale – responsabilitate pentru stabilizarea nominală, adică stabilizarea inflației la un nivel țintă care să contribuie la menținerea unui cont curent echilibrat. În acest caz, cum ar arăta funcția de reacție a salariilor pentru a stabiliza inflația și menține echilibrul contului curent?

38 WLG între contradicții teoretice și absența rezultatelor practice (2)
WLG postulează legătura de cauzalitate unidirecțională salarii  creștere economică. Cauzalitatea inversă este ignorată, deși aceasta este mult mai frecvent identificată în practică WLG reduce analiza la piața bunurilor și extrapolează analiza la întreaga economie, ignorând: piața muncii, comportamentul firmelor în stabilirea prețurilor, dinamica piețelor financiare, politica monetară și cea fiscală, cursul de schimb și balanța de plăți, sectorul gospodăriilor Lacunele teoretice și ale abordării empirice au dus la: Ignorarea acestei teorii în literatura de orientare ortodoxă Critici severe din partea altor economiști de orientare heterodoxă Sugestii de abandonare a cadrului analitic care stă la baza teoriei WLG

39 De ce WLG în România? (1) România are o economie mică deschisă
În principiu este problematic să stimulezi salariile în dauna profiturilor, întrucât creșterea costului unitar al forței de muncă (ULC) poate afecta sever competitivitatea produselor și, din această cauză, inhibă creșterea viitoare a salariilor Creșterea prea rapidă a salariilor atrage: Deteriorarea severă a contului curent, cu mult înainte de a conduce la creșterea productivității muncii, admițând că aceasta are într-adevăr loc Scăderea ocupării forței de muncă în industrii mai puțin eficiente, înainte de crearea altor locuri de muncă alternative La momentul adoptării deciziei de a aplica WLG (2017) economia înregistra de mai mulți ani o creștere solidă  nu se justifica în niciun fel nevoia de a stimula producția prin stimularea cererii

40 De ce WLG în România? (2) Creșterea cea mai puternică a salariilor s-a produs în sectorul public De fapt, nu există o legătură cu WLG, care nu abordează deloc acest domeniu Creșterea costurilor cu salariile din buget a fost explozivă: +22 la sută (2017), +24 la sută (2018), +18 la sută (2019*). Cumulat în cei trei ani, majorarea se situează la aproximativ 78 la sută Cheltuielile de personal sunt estimate să reprezinte 62 la sută din veniturile fiscale la sfârșitul anului 2019*, comparativ cu 42 la sută la finalul anului 2016 La nivelul Uniunii Europene, cheltuielile cu personalul reprezintă 34 la sută din veniturile fiscale, în anul Această diferență se datorează în principal proporției mult mai mari a veniturilor fiscale in PIB la nivelul UE (26,9 la sută), comparativ cu România (15,3 la sută) Chiar o creștere accelerată a PIB nominal nu poate susține un asemenea ritm, fără a afecta alte cheltuieli publice Dificultăți majore în echilibrarea bugetului, în cazul unei recesiuni Creșterea rapidă a cererii agregate si a deficitului public Presiuni asupra echilibrului extern și a cursului valutar Presiuni inflaționiste Creșterea nivelului datoriei publice și presiuni pentru creșterea costului creditului guvernamental Notă: * estimare realizată pe baza celei mai recente rectificări bugetare

41 Vă mulțumesc pentru atenție!

42 Bibliografie Andries, A., Vlahu, R., Popa, R. și Copaciu, A. M. (2019), Triggers of mortgage loan defaults: Evidence from changes in laws governing the housing market, forthcoming BNR, Sondaj privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România, iunie 2019 ( BNR, Sondaj privind creditarea companiilor și populației, august 2019 ( BNR, Raport asupra stabilității financiare, iunie 2019 ( Boțel, C. (2019), “Wage-Led-Growth”. O trecere în revistă a teoriei, evidenței și criticii, București ( Comisia Națională pentru Adoptarea EURO (2019), Planul național de adoptare a monedei euro, București Georgescu, F. (2019), “Closing remarks for the 13th edition of the Regional Seminar on Financial Stability”, București ( Neagu, F., Dragu, F., Costeiu, A. (2016), După 20 de ani: schimbări structurale în economia României în primele decenii postdecembriste, BNR, Caiete de studii nr. 42/ (