Tu eşti Cel vrednic De mărit, De-aceea-Ţi cânt mereu, Că-n viaţă Tu m-ai cârmuit, Puternic Dumnezeu! De-am fost Vreodată strâmtorat, La plânsu-mi rugător Tu mi-ai adus pe loc şi sfat Şi mână de-ajutor.
Cum Te-ar uita-al Meu suflet, Tată sfânt Cum Te-ar uita-al Meu suflet, Tată sfânt! Te’nalţ şi-Ţi cânt Şi-ascult de-al Tău Cuvânt.
Zăceam bolnav, Slab şi zdrobit, Plângând nemângâiat; La strigătu-mi Tu ai venit Şi-n grab’ m-ai alinat; Când prigonit de omul rău, Nu ştiu ce să mai fac Tu-mi dai sfat Din Cuvântul Tău; Să rabd, să iert, să tac.
Cum Te-ar uita-al Meu suflet, Tată sfânt Cum Te-ar uita-al Meu suflet, Tată sfânt! Te’nalţ şi-Ţi cânt Şi-ascult de-al Tău Cuvânt.
M-am abătut Din drumul bun Al sfintei Tale voi, Şi-a fost de-ajuns Ca eu să-Ţi spun Că vreau să vin’napoi, Sărac, bolnav şi prigonit, M-ai luat cu braţ vânjos, Mi-ai arătat cât m-ai iubit, Prin Fiul Tău, Hristos.
Cum Te-ar uita-al Meu suflet, Tată sfânt Cum Te-ar uita-al Meu suflet, Tată sfânt! Te’nalţ şi-Ţi cânt Şi-ascult de-al Tău Cuvânt.