ENTITATEA LUI CREANGĂ PRINTRE SĂTENI

Prezentarea pe tema: "ENTITATEA LUI CREANGĂ PRINTRE SĂTENI"— Transcriere de prezentare:

1 ENTITATEA LUI CREANGĂ PRINTRE SĂTENI
“Stau câteodată şi-mi aduc aminte ce vremi şi ce oameni mai erau prin părţile noastre pe când începusem şi eu, drăgăliţă-Doamne, a mă ridica băieţaş la casa părinţilor mei, în satul Humuleştii, din târg drept peste apa Neamţului.” Realizat:prof.Onet Cornelia - muzica C.Porumbescu cu participarea elevilor

2 Ion Creangă se naşte la Humuleşti, în ţinutul
Neamţului, primul din cei opt copii ai lui Ştefan a Petrii Ciubotariul şi ai Smarandei Creangă. Asupra datei naşterii scriitorului stăruie unele incertitudini, dar majoritatea criticilor acceptă ca dată reală pe aceea consemnată de Creangă însuşi:”Sînt născut la 1 martie 1837”. Îşi petrece copilăria în satul natal pe care-l evocă cu nostalgie în Amintiri din copilărie. “Dragu-mi era satul nostru cu Ozana cea frumos curgătoare şi limpede ca cristalul în

3 care se oglindeşte cu mîhnire Cetatea Neamţului de atâtea veacuri
care se oglindeşte cu mîhnire Cetatea Neamţului de atâtea veacuri!Dragi-mi erau tata şi mama, fraţii şi surorile, şi băieţii satului, tovarăşii mei de copilărie....dragi-mi erau şezătorile, clăcile, horile şi toate petrecerile din sat...” Începe să înveţe la şcoala din Humuleşti, apoi este dus la şcoala din Broşteni, la Tîrgu Neamţ, iar apoi este înscris la şcoala de catiheţi din Fălticeni. Se înscrie la Institutul “Vasile Lupu”, condus de Titu Maiorescu, urmând un curs pentru institutori.

4 Intră în conflict cu autorităţile ecleziastice şi este scos din funcţie şi destituit din învăţământ, dar ulterior va fi reprimit în rândul dascălilor. În 1875 la conferinţele cadrelor didactice din Iaşi, îl cunoaşte pe Mihai Eminescu (revizor şcolar), cu care se împrieteneşte pentru tot restul vieţii. În septembrie, Mihai Eminescu îl introduce la Junimea. La 1 octombrie debutează în revista “Convorbiri literare” cu povestea Soacra cu trei nurori (1875).Vor apărea ulterior Capra cu trei iezi (1875), poveştile Punguţa cu doi

5 La 31 decembrie moare Ion Creangă după o
bani (1876), Dănilă Prepeleac (1876), Povestea porcului (1876), Moş Nichifor Coţcariul (1877), Povestea lui Stan Păţitul(1877), Povestea lui Harap-Alb(1877), Fata babei şi fata moşneagului(1877), Ivan Turbincă(1878), Povestea unui om leneş (1878), Amintiri din copilărie (primele două părţi 1881), Amintiri din copilărie (partea a III-a 1882), Cinci pâini (1883), Ion Roată şi Cuza Vodă(1883). Ultima parte a Amintirilor...va fi publicată postum. La 31 decembrie moare Ion Creangă după o

6 lungă suferinţă. Creangă este considerat un mare povestitor, iar atmosfera universului său este una îmbibată de voioşie, jovialitate şi carnavalesc popular, unde toate convenţiile oficiale sunt destrămate, iar oamenii respiră permanent un aer de sărbătoare. Amintirile...evocă copilăria copilului universal (G.Călinescu), concepute în bojdeuca de pe marginea nesfârşirii şi în ograda oglindită ca altar apolonian: “Ieşi copile cu părul bălan, afară şi râde la soare, doar s-a îndrepta vremea

7 Şi vremea se îndrepta după râsul meu.”
Amintirile...sunt considerate un roman autobiografic datorită identităţii de nume între autor, narator şi personaj. Naraţiunea este scrisă la persoana întâi. (“Stau ...şi-mi aduc aminte.....pe când începusem şi eu...a mă ridica băieţaş la casa părinţilor mei...”). Biografia lui Creangă este importantă pentru că datorită ei autorul reuşeşte să dezvăluie imaginea satului. Nică este personajul central al Amintirilor..,iar candoarea lui dezvăluie imaginea oricărui copil cu propria lui copilărie.

8 PUPĂZA DIN TEI

9 Sceneta este realizata in satul Bozanta Mica cu participarea elevilor din clasele V-VIII coordonatorul pro- iectului : prof.ONET CORNELIA

10 NICA Mă trezeşte mama într-o dimineaţă din somn, cu vai-nevoie, zicându-mi: Scoală, duglisule, înainte de răsăritul soarelui; iar vrei să te pupe cucul armenesc şi să te spurce, ca să nu-ţi meargă bine toată ziua?... Elev VINT VASILE

11 SMARANDA eleva TAMAS AMALIA
— Doamne, cumnăţică-hăi, cum se pot invrăjbi oamenii din nimica toată, luându-se după gurile cele rele! Ia poftim, soro, mai bine să mâncăm ceva din ce-a dat Dumnezeu, să cinstim câte-un pahar de vin în sănătatea gospodarilor noştri şi: Cele rele să se spele, cele bune să s-adune; vrajba dintre noi să piară şi neghina din ogoară!Căci, dacă-i sta să faci voie rea de toate, zău, ar trebui de la o vreme s-apuci câmpii! — Aşa, cumnată dragă, zise mătuşa Măriuca, strângând cu nedumerire din umere, când se punea la masă. Văzut-ai dumneata? Să mai pui altă dată temei pe vorbele oamenilor! Apoi începem cu toţii a mânca. Şi alţii ca altii, dar eu ştiu că mi-am pus bine gura la cale, să-mi fie pe toată ziua. eleva TAMAS AMALIA

12 LINGURARI — Hauileo, mo! ogoiţi-vă! ce tolocăniţi băiatul? Cu tătul său aveţi ce-aveţi, iar nu cu dânsul! Atunci lingurarii, nemaipunându-şi mintea cu mine, s-au aşternut pe mâncare, tăcând molcum. Elevi:Criste Dorian,Matei Iulian,Rusu Andrei,Matyas Andrei,Buciuman Marian,Cioban Olimpiu -clasele V-VII

13 elev Girdalean Georgiana
— Măi auzit-ai dumneata, cumnată, una ca asta, să fure Ion pupăza, care, zicea mătuşa cu jale, ne trezeşte dis-dimineaţă la lucru de atâţia ani? Grozav era de tulburată, şi numai nu-i venea să lăcrimeze când spunea aceste. Şi acum văd eu că avea mare dreptate mătuşa, căci pupăza era ceasornicul satului. Însă mama, sărmana, nu ştia de asta nici cu spatele. — Ce spui, cumnată?! Da' că l-aş ucide în bătaie, când aş afla că el a prins pupăza, s-o chinuiască. De-amu bine că mi-ai spus, las' pe mine, că ţi-l iau eu la depănat! MATUSA MARIUCA elev Girdalean Georgiana

14 — Nici nu te mai îndoi despre asta, cumnată Smarandă, zise mătuşa, căci de zbânţuitul ista al dumnitale nimica nu scapă! Ce mai atâta? Mi-au spus mie cine l-au văzut că Ion a luat-o; gâtul îmi pun la mijloc! Eu, fiind ascuns în cămară, cum aud unele ca aceste, iute mă sui în pod, umflu pupăza de unde era, sar cu dânsa pe sub streaşina casei şi mă duc de-a dreptul în târgul vitelor, s-o vând, căci era tocmai lunea, într-o zi de târg. Şi cum ajung în iarmaroc, încep a mă purta ţanţoş printre oameni, de colo pâna colo, cu pupăza-n mână, că doar şi eu eram oleacă de fecior de negustor. NICA A FURAT PUPAZA?

15 MOSNEAGUL elev Mociran Ionut
Un moşneag nebun, c-o viţică de funie, n-are ce lucra? — De vânzare ţi- e găinuşa ceea... măi băiete? — De vânzare, moşule! — Şi cât cei pe dânsa? — Cât crezi dumneata că face! MOSNEAGUL elev Mociran Ionut

16 PUPAZA Elev Vint Ramona
— Ia ad-o-ncoace la moşul, s-o drămăluiască! Şi cum i-o dau în mână, javra dracului se face a o căuta de ou şi-i dezleagă atunci frumuşel aţa de la picior, apoi mi-o aruncă-n sus, zicând: Iaca pozna, c-am scăpat-o! Pupăza, zbrr! pe-o dugheană şi, după ce se mai odihneşte puţin, îşi ia apoi drumul în zbor spre Humuleşti şi mă lasă mare şi devreme cu lacrimile pe obraz, uitându-mă după dânsa!... Eu atunci, haţ! de sumanul moşneagului, să-mi plătească pasărea... Elev Vint Ramona

17 Zahei însă ne lăsase vorbind şi se ca' mai dusese în târg, după mama, să-i spună bucuria despre pupăză... ZAHEI elev Horotan Gelu

18 O TIGANCA NARATORI CATRINA
Râd şi mă mir de ghibăcia minciunilor ce potrivisem,de-mi venea mai-mai să le cred şi eu singur pe jumatate. Iacă aşa se poate înşela omul de multe ori, când nici n-a gândit, dacă nu ştie a judeca bine. Însă iar mă întorc şi zic: Tot păţitu-i priceput! O TIGANCA NARATORI CATRINA Elevi Rusu Madalina,Matyas Andrea,Pop Adriana Tamas Andrea,Tamas Amalia,Gardalean Georgiana

19 DIAMANTUL NICĂ adjective verbe o prop. din 4 cuvinte substantiv