“FANTANA DINTRE PLOPI” DE MIHAIL SADOVEANU MOTELICA IULIANA CLASA A X-A D.

Prezentarea pe tema: "“FANTANA DINTRE PLOPI” DE MIHAIL SADOVEANU MOTELICA IULIANA CLASA A X-A D."— Transcriere de prezentare:

1 “FANTANA DINTRE PLOPI” DE MIHAIL SADOVEANU MOTELICA IULIANA CLASA A X-A D

2 MIHAIL SADOVEANU MIHAIL SADOVEANU A FOST UN SCRIITOR, POVESTITOR, NUVELIST, ROMANCIER, ACADEMICIAN I OM POLITIC ROMÂN. S-A N Ă SCUT ÎN DATA DE 5 NOIEMBRIE 1880 LA PACANI, IAR CARIERA SA IMPRESIONANT Ă AVEA S Ă SE ÎNTIND Ă PE O PERIOAD Ă DE 50 DE ANI. DISTINGÂNDU-SE DREPT UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI PROZATORI ROMÂNI, SADOVEANU R Ă MÂNE ÎN AMINTIREA ROMÂNILOR ÎN SPECIAL DATORIT Ă ROMANELOR SALE ISTORICE I DEAVENTURI. OPERE: OPERA LUI MIHAIL SADOVEANU ESTE MONUMENTAL Ă, CUPRINZÂND ÎN TOTAL PESTE O SUT Ă DE VOLUME. CELE MAI CUNOSCUTE I SEMNIFICATIVE OPERE ALE LUI SADOVEANU SUNT, DUP Ă CUM URMEAZ Ă : “OIMII”(1904), “NEAMUL OIM Ă RETILOR”(1915), “FRAII JDERI”(1935-1942), “BALTAGUL” (1930),” HANU-ANCUEI”(1928).

3 “HANU-ANCUTEI” Volumul ”Hanu Ancutei” a aparut in 1928 si este caracterizat de Nicolae Manolescu drept”capodopera de la rascruce”, deoarece face trecerea spre capodoperele sadoven. Ea contine noua povestiri. Tema operei este diversificata: iubirea, viata celor multi si necajiti, lupta pentru dreptate,modul de receptare al vietii occidentale, etc. Tiltul denumeste toposul- locul unde se desfasoara principalele intamplari, hanul devenindsuprapersonajul operei Hanu Ancutei” are forma povestirii in rama deoarece noua naratiuni de sine statatoaresunt incadrate intr-o alta naratiune, prin tehnica insertiei care utilizeaza formule specifice. Povestirea este o specie epica, in proza, o naratiune subiectivizata (relatare din perspectivaunui povestitor implicat ca martor sau ca mesager al intamplarii), care se limiteaza la relatareaunui singur fapt epic.

4 “Fantana dintre plopi” Într-o seară la Hanul Ancutei, înainte ca comisul Ioniă de la Drăgăneti să-i înceapă povestea, apare un călăre. Comisul Ioniă îl recunoate ca fiind prietenul său din tineree, Neculai Isac de la Bălăbăneti, căpitan de mazâli. Îl recunoate i Ancua cea tânără, din povetile mamei sale care-i spusese că fix pe aceste inuturi era cât pe ce să fie omorât de igani. După ce s-au ospătat bine, căpitanul Neculai începe a le relata povestea. Într-o toamnă, în urmă cu douăzeci i cinci de ani trebuia să ducă vin la Pacani i făcuse popas la Hanul Ancuei. Acesta tocmai se despărise de logodnica lui i era cam necăjit. A pornit cu calul la plimbare i s-a întâlnit cu o atră de igani. Este întâmpinat de un igan bătrân, Hasanache i-i sare în ochi nepoata de optsprezece ani a acestuia pe care alfă că o cheamă Marga. La întoarcere, însă, o zărete pe aceasta la o fântână singuratică aflată între patru plopi. A doua zi de dimineaă, pe când o atepta, Marga apare la han i îi dau întâlnire la fântâna dintre plopi la răsăritul lunii. Dei era plecat cu vinul la Pacani, merge două ore la galop pentru a se întâlni cu ea, apoi se întoarce. A doua seară se întâlnesc din nou la fântâna dintre plopi, însă la un moment dat fata nu se mai poate abine i îi mărturisete complotul care a fost pus la cale de către Hasanache i cei doi frai mai mici ai săi. Dându-i seama ca Neculai o place pe fată a pus-o să se întâlnească cu el i să-i spună locul, însă fata prinsese i ea drag de el. Neculai era ateptat căci iganii tiau că urma să se întoarcă cu bani de la Pacani după ce avea să vândă vinul. Mărturisirea fetei a venit cam târziu, căci imediat igani s-au apropiat de fântâna dintre plopi. Neculai a fugit cu calul i ajutat de câinele său, Lupei se luptă i reuete să ajungă aproape de han unde cere ajutor. A fost însă grav rănit la un ochi i de atunci nu mai vede cu el. Întors în pădure cu tovarăii săi, la fântâna dintre plopi o găsete pe Marga moartă în fântâna ce era mânjită de sânge.

5 INTERPRETAREA POVESTIRII Tema operei literare "Fântâna dintre plopi" o presupune iubireatragica dintre Neculai Isac si Marga. Neculai Isac, capitan de mazili, se îndragosteste de o tiganca pe nume Mrga. Ţigancusa era pusa de unchiulsau Hasanache sa se întâlneasca cu Neculai pentru a-l jefui, însa fata îispune adevarul baiatului, care fuge, iar fata este omorâta de rudele sale. Titlul operei, format din doua civinte semnificative, "Fântâna", încare apa sugereaza viata, iubire (eros), dar si moartea (tanatos) si plopul,considerat arborele singuratatii, copac blestemat, de crengile caruia s-aspânzurat Iuda, desemneaza locul de întâlnire al celor doi: "Fântânadintre plopi". Numarul plopilor din jurul fâmtânii - patru, sugereaza totmoartea,prezenta locului sugerând predestinarea pentru un loc tragic,tainic, singuratic.

6 CONFLICTUL EXTERIOR ESTE UNUL SOCIAL, PREEXISTENT RELATIEI DINTRE PERSONAJE: CONFLICTUL DINTRE BOIERI SI GRUPUL MARGINALIZAT AL TIGANILOR. A DOUA INTALNIRE A INDRAGOSTITILOR MARCHEAZA IZBUCNIREA ACESTUI CONFLICT, CARE CULMINEAZA CU SFARSITUL BRUTAL AL MARGAI. CONFLICTUL INTERIOR DERIVA DIN CEL EXTERIOR, ESTE DE NATURA PSIHOLOGICA SI ARE LOC IN SUFLETUL MARGAI. ASEMENEA UNEI EROINE DIN TRAGEDIA GREACA, ACEASTA OSCILEAZA INTRE IUBIREA PENTRU CAPITAN SI INDATORIRILE FATA DE GRUPUL SOCIAL DIN CARE FACE PARTE. RAMA EI CONSTA IN IMPOSIBILITATEA DE A FACE O ALEGERE CLARA INTRE ALTERNATIVELE PE CARE LE ARE. PUNCTELE VULNERABILE EXPLOATATE DE SEMENII SAI SUNT AUTOMINIMALIZAREA SI NEINCREDEREA IN IUBIREA LUI NECULAI ISAC. Inceput si sfarsit Datorita structurii de povestire in rama, inceputul si finalul naratiunii „Fantana dintre plopi” sunt duble. Astfel, povestirea incepe cu un fragment din rama in care se descrie sosirea la un han a unui boier pe care unul dintre calatori il recunoaste ca fiind prietenul lui din tinerete, Neculai Isac. In plus, exista si un inceput al povestirii lui Isac, in care acesta isi aminteste ca in urma cu 25 de ani, in imprejurimile hanului, o intalnire pe tigancusa Marga. Finalul are aceeasi structura: mai intai este prezentat sfarsitul povestirii lui Isac, surprinzandu-se momentul in care descopera moartea Margai si apoi se revine la han, in prezent, iar personajul isi exprima regretul fata de iubirea pierduta. Timp si spatiu Desi indicii spatiali sunt foarte bine precizati, actiunea petrecandu-se la Hanu Ancutei, in imprejurimile acestuia si la Pascani, totusi nu se pot identifica in text indici temporali precisi. Actiunea intregului volum este plasata intr-o „toamna aurie, demult”, Sadoveanu optand pentru „illo tempore”. Timpul si spatiul- naratorul evoca o intamplare traita de el in tinerete in urma cu peste 25 ani “pe aceste meleaguri”.

7 PREZENTAREA PERSONAJELOR NECULAI ISAC Neculai Isac fusese un b ă rbat seduc ă tor, alerga pe drumuri „f ă r ă hodin ă ş i f ă r ă astâmp ă r”, dovedind o energie ie ş it ă din comun. Din autocaracterizare, reiese c ă lui Neculai îi pl ă cea s ă bea vinul cu prietenii, deoarece „numai dragostea cere singur ă tate”, amintindu- ş i cum, în urm ă cu peste 25 de „ani, era vesel, energic, neastâmp ă rat, str ă b ă tând c ă lare Moldova, împletind nego ţ ul cu dragostea pentru „ochii negri”. Protagonistul-narator î ş i aminte ş te, cu glasul înc ă rcat de triste ţ e, întâmplarea care l-a l ă sat f ă r ă un ochi. Astfel, din faptele ş i comportamentul lui Neculai, rezult ă, prin caracterizare indirect ă, inocen ţ a tinere ţ ii, când „nu cuno ş team, ca acuma, sufletul femeilor”, precum ş i agilitatea cu care a reac ţ ionat atunci când a aflat de la Marga despre jefuirea pus ă !a cale de ţ igani. înarmat cu dou ă pistoale, Neculai se dovede ş te curajos în conflictul cu ţ iganii. Atunci când a sim ţ it „o lovitur ă de fier ascu ţ it la coada ochiului drept”, a împu ş cat agresorul. MARGA Eroina tragica a acestei povesti este de fapt frumoasa Marga. Conditia ei umila, de tigancuzsa care se lasa folosita de grupul nomad pentru a-i jefui pe calatorii dornici de aventuri trupesti, este umanizata si metamorfozata de puterea dragostei adevarate. Aflata in situatia limita de a se supune legii nescrise a cetei primitive sau de a-l salva pe barbatul iubit, ea alege jertfa de sine. Ea este asociata (dupa observatiile lui Ivan Evseev) “apei vii, ce tasnea langa radacinile pomului vietii din Paradis”. Este deci un simbol al vietii si al trairii, la care se asociaza simbolul principiului feminin. Ea este caracterizata ca “frumoas ă ig ă ncu ă dintr-o atr ă ” ce poposise în regiune.

8 MOMENTELE SUBIECTULUI Expozitiunea povestirii fixeaza timpul “acum doua zeci si cinci de ani”, locul”tot aici, la han” si un succint portret al protagonistului “om buiac si ticalos”, “umblam si negutam vinuri”. Pe când ducea butoaie cu vin spre ţinutul Sucevei, într-o toamn ă, tân ă rul poposise la Hanu-Ancuţei. Intriga. Într-o zi, întâlneşte un grup de ţigani care încercau s ă prind ă peşte. O fat ă de optsprezece ani, cu fust ă roşie, pe nume Marga, îl tulbur ă peste m ă sur ă. Înconjurat de întreaga ceat ă, el arunc ă câte un ban de argint fetei şi unui ţigan b ă trân, Hasanache, care se intereseaz ă de drumurile boierului. Desfasurarea acţiunii. Va urmari povestea de dragoste dintre Neculai si Marga : -apariţia fetei, a doua zi de dim la han-intalnirea amoroasa de la “fantana dintre plopi”, -promisiunea lui Isac de a se intoarce de dragul fetei, a doua intalnire a lor si destainuirea fetei indragostite ca de fapt, fusese folosita ca momeala de catre rudele ei pentru a-l atrage in cursa si a-l jefui pe negustor. Punct culminant. Actiunea atinge punctul culminant in momentul luptei dintre Niculae Isac si tigani, in cursul careia isi pierde si un ochi. Marga îl aşteapt ă neliniştit ă în întuneric şi, în timp ce el o ajut ă s ă îmbrace bl ă niţa, fata îi dest ă inuie c ă unchiul Hasanache o pusese s ă îl atrag ă în locul acela pustiu. Hasanache şi doi fraţi ai s ă i pl ă nuiau s ă îl ucid ă ca s ă îi ia banii. Când îşi d ă seama c ă aceştia o auziser ă, Marga îl îndeamn ă s ă fug ă, cu glasul înc ă rcat de groaz ă. În lupta cu atacatorii, Neculai îşi pierede un ochi, dar reuşeşte s ă îl împuşte pe unul dintre ei, în timp ce câinele s ă u, Lupei, îl „rupea pe cel ă lalt”. Deznod ă mântul. Ii infrange pe pradatori, dar acestia o omorasera deja pe Marga. Cu ochiul teaf ă r, z ă re ş te lumina de la han ş i începe s ă strige cu disperare. Oamenii de la han ies cu f ă clii ş i pornesc cu to ţ ii înapoi. Pe colacul fântânii lucea sânge proasp ă t, semn c ă ţ iganii omorâser ă fata pentru c ă îi tr ă dase ş i o aruncaser ă în fântân ă.