latura relațional valorică a personalității

Prezentarea pe tema: "latura relațional valorică a personalității"— Transcriere de prezentare:

1 latura relațional valorică a personalității
CARACTERUL - latura relațional valorică a personalității Prezentare: Solovei Ala, profesor de psihologie

2 Obiectivele: Să evidențiați specificul caracterului în calitate de latură relaâional-valorică a personalității; Să explice raportul caracterului cu temperamentul și cu aptitudinile; Să realizeze propriul portret caracterial; Să realizeze evaluări morale ale unor comportamente reale sau imaginare.

3 Tîrgul de idei: Destinul conduce jumătate din viața unui om, pe cealaltă o conduce caracterul. Alfred de Vigni Poți afla mai multe despre o persoană prin ceea ce spune ea despre ceilalți decît prin ceea ce spun ceilalți despre ea. Audrei Hepburn Un om mare își arată măreția prin felul cum îi tratează pe oamenii mici. Thomas Carlyle Pe termen lung, caracterul este decisiv pentru destinul unui om. Theodore Roosevelt. Ceea ce ești se va vedea ăn ceea ce faci. Thomas Edison Judecă un om după întrebările pe care le pune și mai puțin după răspunsurile pe care le dă. Voltaire

4 Trei lucruri arată caractgerul unui om: cărțile, prietenii și cadourile. Horațiu
Omul are mai multe caractere:unul pe care-l crede el, unul pe care i-l dă publicul și cel adevărat. Nicolae Iorga Înțelepciunea îți va da putere, dar caracterul îți va da respect. Bruce Lee Îmi pare rău, dar nu reușesc să aud ce spui. Ceea ce ești și ce faci strigă mult mai tare. Ralph Waldo Emerson Fii stăpîn pe tine însuți și vei stăpîni lumea. Fiodor Dostoevski

5 Caracterul fără inteligență face mult, inteligența fără caracter nu face nimic. Cicero
Caracterul este pentru oameni, geniul lor bun sau rău. Epicharmus Poți să alungi caracterul cu furca, el va reveni mereu. Hokatius În fericire ca și-n nefericire caracterul celor aleși rămâne același. Bohtlingk Piatra de încercare a caracterului omenesc este timpul. Menander

6 Chiar dacă focul ar fi rece și luna arzătoare, tot n-ar putea să se schimbe caracterul muritorilor pe lumea aceasta. Pancantantra Alungă caracterul, el revine în galop. Destouches Nu averea, nici numele ilustru al strămoșilor ne face mari, ci caracterul și mintea. Ovidius În lumea aceasta, în care zarurile cad de fier, trebuie să ai un caracter de fier. A. Schopenhauer

7 Caractererul provine de la latinescul „caracter”, ceea ce înseamnă imprimat, iar în traducere din greacă este tipar. Reputatul psiholog român Mielu Zlate reliefează caracterul ca o componenetă importantă a personalității care diferențiază semnificativ indivizii numai între ei. Andrei Cosmovici evidențiază caracterul ca o atructură care exprimă ierarhia motivelor esențiale ale unei persoane, cît și posibilitatea de atraduce în fapt hotărîrile luate în conformitate cu ele

8 Caracterul reprezintă configurația sau structura psihică individuală, relativ stabilă și definitorie pentru om, cu mare valoare adaptativă, deoarece pune în contact individul cu realitatea, facilitîndu-i stabilirea relațiilor, orientarea și comportarea potrivit specificului individual.

9 A. Cosmovici subliniază existența a două dimensiuni fundamentale ale caracterului:
Axiologică, orientativ valorică; Executivă și voluntară

10 În opinia caracterologului american Gordon Allport caracterul este o dispoziție psihofizică durabilă de a inhiba impulsurile conform unui principiu reglator. Фридрих Конрад Эдуард Вильгельм Людвиг Клагес — Psiholog și filosof german, pionerul caracterologiei și grafologiei, adeptul ideilor filosofilor germani Artur Schopenhauer și a lui Friedrich Wilhelm Nietzsche, cel din urmă a fost unul din cel mai important  filosof al secolului al XIX-lea susținea că c. este o voință moralicește organizată

11 Prin urmare caractrul este o fizionomie spirituală prin care subiectul se reprezintă ca o individualitate irepetabilă. Particularitățile de caracter, asemenea celor fizionomice și mai mult decât ele, presupun o anumită constanță sau stabilitate Nu se schimbă, nu sunt variabile, pentru că atunci însuși noâiunea de caracter ar fi contrazisă

12 În sens larg, caracterul este un mod de a fi, un ansamblu de particularități psihoindividuale ce apar ca trăsături ale unui „portret” psihic global. În această viziune , termenul de caracter ne apare ca sinonim cu cel de personalitate. În psihologia europeană se regurge la o delimitare a caracterului, diferențiindu-l de celelalte componente ale personalității – temperament, aptitudini.

13 În sens restrîns și specific caracterul reunește însușiri privind relațiile pe care le întreține subiectul cu lumea și valorile după care el se conduce. Este un subsistem relațional-valoric și de autoreglaj

14 În concluzie, caracterul este o formațiune superioară la structura căruia contribuie trebuințele umane, motivele, sentimentele superioare, convigerile morale despre lume și viață

15 Diferența dintre temperament și caracter
Nr. d/r Criteriul Temperamentul Caracterul 3 Definirea populară Firea omului Felul de a fi 2 Definiția Latura dinamico - energetică Latura relațional - valorică Conținutul socio - moral Este neutru Se definește prin valorile după care subiectul se călăuzește prin raporturile pe care le întreține cu lumea și cu propria persoană. 4 5 Modul de formare și de afirmare Modul de manifestare Rezultă din particularitățile constituționale, morfofuncționale, se transmite prin ereditate Nuanțează, facturează conduitele, își exprimă atitudinile în mod diferit față de oameni Participă judecățile de valoare (ce e bun și ce e rău), purtând o responsabilitate morală, fiind apreciat (cinstit-necinstit; sincer-fățarnic) Instanța de control și valorificare

16 STRUCTURA CARACTERULUI
Cuvântul „trăsătură” semnifică o componentă sau un detaliu al portretului sau fizionomiei. De ex.: la trăsăturile sufletești și de conduită se raportează diverse însușiri caracteriale: tenace, neînduplecat, înțelept, îngăduitor, răbdător, sever, chibzuit, aspru, iertător, ambițios, certăreț, bun, rău; Trăsăturile caracteriale sunt încărcate de afectivitate și ar putea fi considerate ca sentimente generale (de ex.: predispus la iertare, la abuz, la toleranță), în timp ce alte trăsături au o dominantă voluntară și se exprimă în termeni de însușire ale voinței. Așa dar, trăsăturile caracteriale sunt modalități de autoreglaj caracteristice pentru persoana respectivă.

17 Definiția: Trăsătura caracterială reprezintă o poziție a subiectului față de cele din jur, un mod de a se raporta la evenimentele existenței sale în lume.

18 G. Allport, pornind de la constatarea că însuși limba cuprinde mii de termeni ce semnifică trăsături caracteriale. Aceste trăsături se ierarhizează, unele fiind dominante, iar altele subordonate.

19

20 Trăsăturile cardinale – 1-2 trăsături care domină și le controlează pe toate celelalte.
Trăsăturile principale (10-15) – pot fi cu ușurință recunoscute la individ, ca fiindu-i caracteristice. Trăsături secundare și de fond (mii, sute de mii), care sunt slab exprimate, și pe care însuși subiectul uneori le neagă.

21 Trăsătura cardinală sau stăpână nu trebuie să se rupă de trăsăturile principale pe care le subordonează și pe care le integrează într-o structură unică. Astfel, apare în prim plan un profil caracterial al fiecărui individ și care nu poate fi considerat ca o însumare de trăsături, ci mai degrabă ca o ierarhizare și o interpenetrare a acestora, angajând și o parte din trăsăturile secundare, pentru că fiecare din ele se află într-o legătură mutuală cu multe altele. Trăsăturile se intercondiționează. A cunoaște pe cineva înseamnă a-i determina trăsăturile caracteriale. Ierarhizarea trăsăturilor în sinteză este principala particularitate a structurii caracteriale

22 La o privire mai atentă ne dăm seama că succesul nu constă în ceea ce vom realiza în viață, ci în ceea ce ne va propulsa spre aceste realizări—caracterul personal. Bifați trăsăturile care vă vor ajuta să vă atingeți țelurile!

23 Ascultare vs. Încăpățânare
A îndeplini cu bucurie cerințele și dorințele celor ce sunt responsabili pentru mine. Atenție vs. Neatenție A-i acorda unui om prețuirea cuvenită, concentrându-te asupra spuselor sale.  Autocontrol vs. Indulgență A-mi respinge dorințele greșite și a face ceea ce este corect  Blândețe vs. Mânie A ceda din drepturile și așteptările mele personale din dorința de a-i servi pe ceilalți.

24 Bunătate vs. Severitate
A manifesta respect și interes personal față de alții. Cinstire vs. Lipsă de respect A-i respecta pe cei care conduc datorită autorităților mai înalte pe care ei le reprezintă.  Compasiune vs. Indiferență A investi tot ce este necesar pentru a vindeca rănile altora.

25 Conștiinciozitate vs. Inconsecvență
A săvârși ceea ce am consimțit să săvârșesc, chiar dacă aceasta pretinde sacrificii neașteptate. Creativitate vs. Neafirmare A aborda o necesitate, o sarcină de lucru sau o idee dintr-o nouă perspectivă. Credință vs. Îndoială Încrederea că faptele care și-au avut înrădăcinarea într-un caracter bun vor da roadele cele mai bune, chiar dacă nu putem ști cum și când.

26 Cumpătare vs. Extravaganță
A-mi îngădui, mie și celorlalți să cheltuiesc doar atât cât este necesar. Curaj vs. Teamă Încrederea că ceea ce am de spus sau de făcut este adevărat, drept și just. Determinare vs. Lașitate A-ți propune să atingi scopuri potrivite la timpul potrivit, indiferent de obstacole. Discernământ vs. Obtuzitate A înțelege cauzele mai adânci ale evenimentelor care se petrec în jurul tău.

27 Discreție vs. Naivitate
A recunoaște și a evita cuvinte, acțiuni sau atitudini care ar putea provoca eventuale consecințe de nedorit.  Disponibilitate vs. Egocentrism A situa pe un plan secund propriile proiecte și priorități față de dorințele celor pe care îi servesc.  Elocvență vs. Ceartă A călăuzi adevăruri vitale spre obstacolele mentale ale cuiva.  Entuziasm vs. Apatie A manifesta bucurie în efectuarea oricărei sarcini, dând ce e mai bun din mine.

28  Fermitate vs. Amânare Abilitatea de a recunoaște factorii-cheie și de a duce la capăt decizii dificile.  Flexibilitate vs. Rigiditate Capacitatea de a-ți schimba planurile sau ideile în funcție de orientarea îndrumătorilor tăi.  Generozitate vs. Zgârcenie Să-ți dai seama că tu ești doar un garant a tot ceea ce ai și să folosești orice mijloc în scopurile cele mai bune.  Hărnicie vs. Lene A-mi investi timpul și energia pentru a duce la bun sfârșit orice sarcină încredințată mie.  Iertare vs. Respingere A-mi șterge din minte greșelile celor ce mi-au făcut un rău și a nu păstra ranchiună.

29 Inițiativă vs. Trândăvie
 Ingeniozitate vs. Risipă A găsi folosințe practice pentru ceea ce alții nu bagă în seamă sau aruncă.  Inițiativă vs. Trândăvie A recunoaște și a face ceea ce este de făcut înainte de a mi se cere să o fac.  Înțelepciune vs. Prostie A vedea și a reacționa la situații din viață dintr-o perspectivă care depășește circumstanțele mele curente.  Justiție vs. Corupție A-ți asuma responsabilitatea personală de a susține ceea ce este curat, drept și adevărat.  Loialitate vs. Infidelitate A folosi vremurile grele pentru a-mi onora angajamentele față de cei pe care îi slujesc.

30 Mărinimie vs. Egoism A veni în întâmpinarea nevoilor esențiale ale altora fără a avea ca motiv vreo recompensă personală.  Meticulozitate vs. Ineficiență A ști ce factori, odată neglijați, vor diminua eficiența muncii ori a vorbelor mele.  Mulțumire vs. Lăcomie A-ți da seama că adevărata fericire nu depinde de condițiile materiale.  Onestitate vs. Înșelare A dobândi încrederea pentru viitor prin relatarea corectă a unor evenimente din trecut.  Ordine vs. Confuzie A mă organiza pe mine și împrejurimile mele pentru a avea o eficiență mai mare.

31 Ospitalitate vs. Izolare
A împărți din inimă cu alții mâncarea, adăpostul sau conversația.  Prudență vs. Pripeală A ști cât de important este să săvârșești la timpul potrivit acțiunile potrivite.  Punctualitate vs. Întârziere A-mi manifesta respectul față de ceilalți făcând lucrul potrivit la timpul potrivit.  Răbdare vs. Nervozitate A accepta o situație dificilă fără a-mi proiecta un termen final pentru curmarea ei.  Recunoștință vs. Nemulțumire A le arăta altora prin cuvintele și faptele mele cât au fost de binefăcători pentru viața mea.

32 Responsabilitate vs. Iresponsabilitate
A ști și a face ceea ce se așteaptă de la mine.  Rezistență vs. Descurajare Tăria lăuntrică de a ține piept solicitărilor și de a da ce e mai bun din mine.  Sensibilitate vs. Asprime A percepe atitudinile și emoțiile adevărate ale celor din jurul meu.  Siguranță vs. Îngrijorare A-ți structura viața în jurul a ceea ce nu poate fi distrus sau înlăturat.  Sinceritate vs. Ipocrizie Dorința de a face ceea ce este bine din motive transparente.

33 Smerenie vs. Mândrie Conștiința că reușitele sunt rezultatele investițiilor făcute de ceilalți în viața mea.  Stimă vs. Grosolănie A-mi limita propria libertate astfel încât să nu stânjenesc dorințele celor din jurul meu.  Toleranță vs. Acuzare A-ți da seama că toți oamenii se află la diferite nivele de formare a caracterului.  Vigilență vs. Neglijență A fi conștient de tot ceea ce se află în jurul meu, astfel încât să am reacții potrivite.  Virtute vs. Necurăție Excelența morală evidentă în viața mea, în măsura în care fac consecvent ceea ce este bine.  Voioșie vs. Autocompătimire A păstra o atitudine pozitivă chiar și când te confrunți cu situații neplăcute.

34 Particularitățile structurale ale sistemului caracterial
Unitatea caracterului – înseamnă a nu modifica în mod esențial conduita de la o etapă la alta din motive de circumstanțe, contrare principiilor declarate; Expresivitatea caracterului – se referă la dezvoltarea a uneia sau a câtorva trăsături care dau o notă specifică întregului. Caracterele expresive sunt cele clar definite, ușor de relevat și dominate în raport cu situația în care se află. Originalitatea caracterului – presupune nota distinctivă a personalității în raport cu alte persoane. Bogăția caracterului – rezultă din multitudinea de relații pe care persoana le stabilește cu viața socială, cu munca, cu semenii etc. Statornicia caracterului – se realizează, dacă trăsăturile caracteristice au o semnificație de o mare valoare morală, acesta fundamentând constanta manifestată în comportament.

35 Statornicia caracterului – se realizează, dacă trăsăturile caracteristice au o semnificație de o mare valoare morală, acesta fundamentînd constanta manifestată în comportament. Plasticitatea caracterului – apare ca o condiție a restructurării unor elemente ale caracterului în raport cu noile cerințe impuse de necesitate. Se asigură, astfel, evoluția caracterului și, totodată, autoreglajul eficient în dependență de diferite împrejurări. Tăria de caracter – se exprimă în rezistența la acțiuni și influențe contrare scopurilor fundamentale, convingerilor, sentimentelor de mare valoare morală, pe care persoana le-a transformat în linii de orientare fundametală și de perspectivă. Datorită tăriei de caracter, omul atinge nivelul suprem al eroismului.

36 Mulțumesc