Istoria religiilor.

Prezentarea pe tema: "Istoria religiilor."— Transcriere de prezentare:

1 istoria religiilor

2 Istoria religiilor

3 O definire a religiei Un sistem de organizare a vieţii spirituale şi sociale şi a închinării faţă de Dumnezeu care se bazează pe autoritatea unui fondator, a unui text sau set de texte inspirate, a unei ierarhii de slujitori religioşi (teologi, lideri politici, lideri carismatici, vindecători) şi a unei serii de activităţi religioase recomandate sau obligatorii (jertfe, ritual de închinare, sărbători).

4 J.R. Hinnells, The Handbook of Living Religions, 587
Elementele unei religii Text - revelaţie Fondator Preot Asigură închinarea, relaţia cu Divinul Vindecător Carismatic, Asistă viaţa religioasă... Profet Dă direcţie morală Comunică Specialist Teolog Interpretează textul sacru J.R. Hinnells, The Handbook of Living Religions, 587

5 Caracteristici ale religiei
Sentimentul religios este distinctiv pentru oameni (pe lângă ideea de frumos şi de podoabă, şi ideea de muncă...). Religia se dezvoltă din intuiţia sau percepţia că divinul sau spiritualul există şi că omul trebuie să se raporteze la ele (forţele naturii, zeităţi, spiritele strămoşilor, etc.).

6 Si alte discipline se gandesc la Dumnezeu, cum ar fi filosofia, teologia. Filosofia vrea să răspundă la întrebările existenţiale exclusiv prin raţiune. Teologia se aseamănă cu filosofia, dar include conceptul de revelaţie. Religia se aseamănă cu filosofia, prin teologie, dar are ceva în plus faţă de amândouă: cultul, închinarea, organizarea vieţii sociale.

7 Două perspective asupra religiilor
Perspectiva evoluţionistă Perspectiva biblică

8 Perspectiva evoluţionistă
Religiile s-au dezvoltat de la simplu la complex, de la politeism la forme superioare, adică la monoteism. Dovezi: există procese de rafinare a gândirii; Iudaismul poate fi conceput ca o părăsire a gândirii politeiste şi adoptare a gândirii monoteiste sub Moise şi, apoi, prin profeţi.

9 Perspectiva evoluţionistă
Continuitate: Percepţiile primitive despre sacru ale paleantropilor (oamenilor vechi, primitivi) rămân, totuşi, bază majoră pentru gândirea monoteistă modernă. Contra-argument: revirimentul hinduismului şi al budhismului, infirmă sensul evolutiv de la politeism la monoteism (iudaism, creştinism, islam).

10 Perspectiva biblică A fost un timp al pre-religiei, cand nu exista o religie organizată, dar existau forme pre-religioase de organizare a închinării. Elemente de inchinare (Abel, Cain) Cetate, arte, unelte Violenta in cetate (Cain, Lameh) Elemente de legislatie (Lameh) Simbolul, comunicarea scrisa (Gen. 4.15)

11 Perspectiva biblică A venit apoi un timp al religiei organizate (Gen. 4.26). Începutul religiei coincide cu viaţa lui Set (înlocuit) şi Enos. Set îl înlocuieşte pe Abel şi îi continuă înţelepciunea, purtarea. (Gen. 4:26). Descendenţii lui Cain nu par să dezvolte o închinare complexă adusă Domnului.

12 Linia biblică de dezvoltare a religiei pare să fie o sinusoidă:
Intoarcere la Dumnezeu, reformă Închinare lui Dumnezeu Politeism, depărtare de Dumnezeu

13 Viata religioasa inainte de potop:
Se aduceau jertfe existau oameni care au inceput să cheme Numele Domnului in mod organizat Dumnezeu dadea revelatii in chip profetic (inspira nume, anunţa pedepse, limita răzbunarea, anunţa har, accepta sau nu accepta jertfele, confirma şi răsplătea trăirea sfântă, etc.).

14 Să studiem Istoria Religiilor
Care este relevanța acestui studiu? Avem o înțelegere mai bună a fenomenului religios în istorie Cunoaștem mai bine fenomenul revelației divine: Dumnezeu a ales o cale anume, în mijlocul multor religii

15 Un studiu de caz: o religie numită New Age
Este dificil să defineşti credinţele de tip New Age (Epoca Nouă, Veacul Nou). Ele sunt un amestec eterogen, hibrid, de misticism şi monism (toate sunt una), de valori spirituale şi viziune comună (trebuie să vină o “epocă nouă” de iluminare şi spiritualitate), organizate destul de vag (E. Miller, R. Chandler).

16

17 Noua Eră = Conglomerat de religii din “erele vechi”
Mişcarea New Age adună multe culte şi erezii, religii vechi pe care le uneşte într-o structură vagă unitară, în activităţi conexe, care exercită pe ansamblu o presiune culturală, politică, religioasă, educaţională, medicală, administrativă uriaşă asupra societăţii (R. Chandler, R.G. Melton).

18 Religii New Age şi dimensiunea bussines-ului

19 Religii New Age şi dimensiunea bussines-ului
L. Ron Hubbard, , a început Biserica Scientologică în Părăsise colegiul din cauza notelor proaste. A fost în marina USA, dar se retrăsese pentru probleme psihice. Avea deja 2 divorţuri, într-o relaţie bigamă.

20 Religii New Age şi dimensiunea bussines-ului
Succesul începuse deja pentru el când s-a apucat de scris literatură SF. În anii 1940 el spunea însă: “A scrie pentru 1 cent – pe cuvânt e ridicol. Dacă cineva vrea să facă un milion de dolari, cea mai bună cale este să-şi înceapă propria religie.”

21 Religii New Age şi dimensiunea bussines-ului
“I’d like to start a religion. That’s where the money is.” - L. Ron Hubbard to Lloyd Eshbach in 1949, citat de L. Eshbach in OVER MY SHOULDER: REFLECTIONS ON A SCIENCE FICTION ERA. Donald M. Grant Publisher, 1983

22 Religii New Age şi dimensiunea bussines-ului
Hubbard s-a ocupat de magie rituală, de ocult şi hipnoză, şi dădea demonstraţii în anii A inventat Dianetica, o practică de terapie mentală care adună laolaltă psihologia lui Freud, tehnici hipnotice, idei budiste şi tot felul de idei din alte religii (a publicat în 1950 cartea DIANETICS: THE MODERN SCIENCE OF MENTAL HEALTH).

23 Religii New Age şi dimensiunea bussines-ului
A strâns milioane de dolari vânzand tratamente şi cursuri dianetice prin diverse strategii. Ultimul nivel, “nivelul înalt” costă între 300, ,000 USD. Şi-a cumpărat casă în UK, trei vapoare, etc., a încercat să obţină conducerea în Maroc şi în Rhodesia.

24 John Travolta Tom Cruise Shirley Temple Michelle Stafford Kirstie Alley

25 Relaţia între New Age şi Hinduism
Conform lui W. Martin, în New Age ocultismul are un rol dominant şi, în afară de aceasta, creştinul trebuie să înţeleagă că New Age este doar un pic mai mult decât Hinduismul: “este religia Indiei deghizată în terminologie vestică şi prezentată ca o formă nouă de spiritualitate, Utopia mult aşteptată” (Martin, Împărăţia Cultelor, ch. 11).

26 Relaţia între New Age şi Hinduism
Singura diferenţă este că, dacă Hinduismul respinge lumea, New Age o îmbrăţişează, o caută, o acceptă. C.S. Lewis considera că marea bătălie se va da între Hinduism şi Creştinism, ambele fiind două sisteme complexe de gândire.

27 Relaţia între New Age şi Hinduism
De asemeni, pentru N.L. Geisler, mişcarea New Age este “the most dangerous enemy of Christianity in the world today...more dangerous than secular humanism.”

28 Relaţia între New Age şi Hinduism
De asemeni, se poate observa că ambele au o capacitate mare de integrare a celorlalte religii: Creştinismul îl numeşte pe Hristos Domn peste toţi, şi îi acceptă pe toţi, evrei şi neevrei, Hinduismul este gata să îl includă şi pe Hristos între zeii şi avatarii săi, în pluralismul său, şi pe creştini, dacă vor renunţa la unicitatea şi supremaţia lui Hristos.

29 Relaţia între New Age şi Hinduism
În secolele Hinduismul a inversat misiunea creştină protestantă în India şi a început după modelul acesteia, o misionare intensă a lumii vestice prin folosirea modelului studiilor biblice, a şedinţelor cu psiholog – guru - mentor, a cântărilor, a dorinţei după spiritualitate (ambiguitate: poate avea o tentă ascetică respingând trupul, prin detaşare, dar şi invită şi la exacerbarea dorinţelor, prin stimularea lor).

30 Relaţia între New Age şi Hinduism
New Age se potriveşte cu cerinţele gândirii postmoderne, acceptând relativismul, subliniind nevoia de armonie universală, şi măgulind dorinţa omului de a-şi depăşi condiţia printr-un trup cu puteri noi, prin tehnici de meditaţie, prin contacte cu forţele spirituale, prin magie, prin armonie cu natura şi forţele ei elementare, etc.

31 Caracteristicile generale ale New Age
1) un dumnezeu impersonal (forţă: şi în hinduism şi în budism) 2) un univers etern (eventual ciclic) 3) natura iluzorie a materiei 4) viaţa ciclică (reîncarnare) 5) evoluţia omului şi transformarea sa în divinitate (cf. mormoni). Contopirea omului cu Dumnezeu.

32 Caracteristicile generale ale New Age
6) primirea de mesaje şi revelaţii continue de la fiinţele din celelalte lumi – lume 7) nevoia de meditaţie cu tehnici spirituale anume, care modifică conştiinţa de sine 8) practici oculte (astrologie, mediumuri şi şedinţe spiritiste, etc.).

33 Caracteristicile generale ale New Age, o formă modernă de hinduism și mistere grecești
9) un regim “armonios” vegetarian, căutarea îmbunătăţirii vieţii trupului prin regim şi tratament holistic 10) pacifism (activităţi sociale anti război) 11) afirmare unei lumi unite, a unei noi ordini globale 12) sincretism religios

34 Personaje publice românești în avangarda influenței unei gândiri de tip New Age

35 Streinu Emil Ion Tugui Pavel Corut

36 “Contele Incappuciato”
Oreste Teodorescu

37 Strategul PSD, Viorel Hrebenciuc, a dat o explicaţie originală
referitoare la succesul lui Traian Băsescu în dezbaterea cu Mircea Geoană, dinaintea turului II al alegerilor prezidenţiale: Eu cred în ezoterism. Nu am vrut să pun confruntarea joi. Băsescu e atunci în formă maximă pentru că poartă violet.