„Marea Fresca a Neamului”

Prezentarea pe tema: "„Marea Fresca a Neamului”"— Transcriere de prezentare:

1 „Marea Fresca a Neamului”
Ateneul Român „Marea Fresca a Neamului”

2 Bucuresti

3

4 „Daţi un leu pentru Ateneu”.
În anul 1865, din iniţiativa lui Constantin Esarcu, Vasile Alexandrescu Urechea şi Nicolae Kretzulescu, lua fiinţă Societatea Literară „Ateneul Român”, iar în 1885, începea construirea unui nou sediu al societăţii, ”Palatul Ateneul Român”, pe o proprietate ce aparținuse poetului Ienăchiţă Văcărescu. Pentru realizărea proiectului s-a apelat la o subscripţie publică naţională care a avut sloganul „Daţi un leu pentru Ateneu”. Edificiul ridicat între anii , după proiectul arhitectului francez P.L.A.Galeron și restaurat în perioada , este construit în stil neoclasic, cu elemente de decoraţie tipice arhitecturii franceze de sfârşit de secol XIX, având o înălţime totală de 41 m. Sala mare de concerte are 28,50 m diametru, 16 m înălţime şi 800 de locuri. Ateneul Român este înscris în Lista Monumentelor Istorice și de arhitectură, de valoare națională și universală din anul 2004 și în Patrimoniul European din anul 2007. Timp de 32 de ani peretele interior circular al sălii ateneului a rămas nefinalizat. Pe aceel spațiu era scris cu litere aurite: „Loc rezervat marei fresce ce va reprezenta fazele principale ale istoriei românilor”. Când pentru pictarea sălii mari de spectacole (1933 – 1938) a fost ales pictorul Costin Petrescu, fondurile necesare au fot obţinute tot prin subscripţie publică. Pictura executată în tehnica „al Fresco”-pe tencuială prospătă, (lățimea 3 m, lungime 75 m), se întinde deasupra lojilor, de jur împrejurul tamburului cupolei, cu excepția locului unde se află scena și este alcătuită din 25 de scene reprezentative din istoria României.

5 Intrarea romanilor in Dacia
Împăratul romanilor, Traian ( ), pătrunde în Dacia fiind înconjurat de armată și de daci răniţi. În stânga se vede podul de la Turnu Severin, construit între de Apolodor din Damasc, arhitectul Columnei lui Traian de la Roma (Italia). Scopul construcţiei a fost de a facilita transportul trupelor romane conduse de Traian și a proviziilor necesare celei de-a doua campanii militare de cucerire a Daciei conduse de regele Decebal.

6 prezinta Legiuni romane care pătrund în Dacia și monumentul
2. Colonizarea Daciei – prezinta Legiuni romane care pătrund în Dacia și monumentul "Tropaeum Traiani" de la Adamclisi, jud. Constanţa. Adamclisi înseamnă Biserica Omului sau Casa lui Adam, în limba turcă. Tropaeum Traiani este un monument triumfal ridicat în cinstea împăratului Traian, între anii , pentru a comemora victoria romanilor asupra dacilor în anul 102.

7 3. Contopirea dacilor cu romanii
și crearea populației române - este prezentată prin idila dintre o tânără de origine dacă și un soldat roman. Tânăra este prezentată în genunchi, așezată pe un mormânt și aprinzând o candelă. Stela funerară reprezintă o piesă găsită în timpul săpăturilor arheologice de la Alba Iulia.

8 Norii negri simbolizează apropiatele invazii
4. Straja romană de pază la hotar. Norii negri simbolizează apropiatele invazii barbare.

9 5. Invazia barbarilor - un grup de călăreţi barbari, ciocnindu-se cu oștile române.
Rezistenţa românilor în apărarea gliei strămoșești și zdrobirea invadatorilor.

10 6. Începutul vieţii românești patriarhale –
norii întunecoși, rezultat al invaziei barbare, se risipesc, iar populaţia coboară din munţi și începe reclădirea caselor și a lăcașurilor de rugăciune.

11 7. Statornicirea – ţăranul român, înarmat cu arc și secure, pregătit să-și apere familia și pământul strămoșilor.

12 8. Descălecarea – Începuturile organizării vieţii din teritoriul românesc. Un cavaler înarmat apare de peste munţi, însoţit de prieteni pregătiţi de luptă. Cavalerul este oaspetele populaţiei băștinașe, aceștia din urmă întâmpinându-și musafirii cu pâine și sare.

13 9. Statul Militar – Eforturile armatelor românești de a păstra neatârnarea țării faţă de Imperiul Otoman. Figura centrală este domnitorul Mircea cel Bătrân ( și ), prezentat ca întemeietorul statului militar, care stă de vorbă de la egal la egal cu trimișii Porţii Otomane. În spate se observă Mănăstirea Cozia din jud. Vâlcea, ctitoria domnitorului din anul1388.

14

15 10. Statul Administrativ - este prezentată moșia românească, protejată de oști și aflată sub orânduirea dregătorilor statului. In curtea Mănăstirii Moldoviţa, domnitorul Alexandru cel Bun împarte sfetnicilor săbii și hrisoave, semne ale împuternicirii.

16 11. Cruciada românilor - reunește mari figuri istorice care au luptat în slujba creștinătăţii, adunând oștiri împotriva armatelor turcești. Sunt prezentaţi: Iancu de Hunedoara, numit și Ioan Corvin, voievod al Transilvaniei între și regent al Ungariei între , Vlad al II-lea Dracul, tatăl lui Vlad Ţepeș și domnitor al Ţării Românești între și , și-a primit titlul de "Dracul" după ce a fost primit în anul 1431 în Ordinul Dragonului, Ștefan cel Mare, domn al Moldovei între , în timpul căruia Moldova a cunoscut o înflorire fără precedent, a zidit 44 mănăstiri și biserici, câte una după fiecare bătălie, fiind canonizat de Biserica Ortodoxă în 1992.  În fundal este conturat castelul Huniazilor sau a lui Ion Corvin de la Hunedoara și Cetatea Poenari din Argeș. În plan secundar, precum o nălucă, apare chipul lui Vlad Ţepeș iar în prim plan este prezentat un ţăran moldovean, obligat să părăsească munca câmpului și să-și modifice uneltele, pentru a confecţiona arme.

17 11. Cruciada românilor

18 12. Vremea lui Ștefan cel Mare - Figura care domină este cea a lui Ștefan cel Mare, prezentat într-un moment de glorie, în faţa cetăţii din Suceava, înconjurat de armată și de cler. Ștefan îi primește pe trimișii papalităţii care îi înmânează voievodului român o spadă și titlul de "ostaș al lui Cristos".

19 13. Epoca de pace și credinţă – această scenă este amplasată deasupra
lojei regale și îl prezintă pe Neagoe Basarab, domnitor al Ţării Românești între și soţia sa, Doamna Despina, în fața Bisericii episcopale de la Curtea de Argeș, ctitoria lui Neagoe Basarab.

20 14. Mihai Viteazul - domnitor în Ţara Românească între și realizatorul Unirii Principatelor pentru o scurtă perioadă de timp, intrând triumfător în Alba Iulia ca domn al Munteniei, Moldovei și al Ardealului.

21 15. Începuturile culturii românești –
sunt prezentaţi: - Matei Basarab, domnitor al Ţării Românești între , - Vasile Lupu, domnitor al Moldovei între , în fundal se vede Cetatea Târgoviște și Biserica Trei Ierarhi din Iași, ctitorie a lui Vasile Lupu, - cărturarul Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei între , - Constantin Brâncoveanu, domn al Ţării Românești între , cu Mănăstirea Hurezu, ctitorie a lui Brâncoveanu precum și meșterul ei, sculptorul și pictorul de icoane Pârvu Mutu ( ).

22

23 16. Răscoala lui Horia, Cloșca și Crișan din 1784.
Cei trei eroi sunt prezentaţi călare în faţa bisericii de la Ţebea (Hunedoara, Ţara moţilor) de unde Horea i-a chemat la luptă pe moţii iobagi. Răscoala a fost o importantă acţiune de revoltă a ţărănimii iobage din Transilvania împotriva constrângerilor feudale, în urma căreia, moţilor li s-a acordat libertatea pășunatului, scutirea de cărăușie, desfiinţarea servituţii personale și a legării de glie, a căsătoriei fără consimţământul nobilului și dreptul la învăţătură. Pedagogul Gheorghe Lazăr ( ), fondatorul învăţământului în limba română în 1818 când a deschis Școala Sfântul Sava, apare ca un personaj de legătură între acest episod și cel care reprezintă mișcarea lui Tudor Vladimirescu ( ), conducătorul pandurilor și al Revoluţiei de la 1821, care a determinat Imperiul Otoman să pună capăt domniilor fanariote.

24

25 17. Tudor Vladimirescu – primește din partea poliţiei un zapis (document) prin care sunt recunoscute drepturile cerute prin Adunarea Poporului. Alături de acesta este vizibil chipul Episcopului Ilarion al Argeșului și o culă oltenească (clădire dreptunghiulară), simbol al ţinutului de origine al revoluţionarului.

26 18. Anul 1848 în Transilvania – Figura centrală este Avram Iancu ( ) care a avut un rol important în Revoluţia de la 1848 împotriva trupelor ungare. Avram Iancu este ilustrat înconjurat de oaste, tribuni și preoţi.

27 19. Anul 1848 în Ţara Românească și Moldova,
unde mișcarea revoluţionară a avut un caracter pașnic. Tinerii români progresiști, crescuţi în atmosfera Occidentală din Franţa, sunt prezentaţi îmbrăţișându-se cu ţăranii români, într-o atmosferă festivă în care erau ridicate steaguri inscripţionate cu mesajul "Frăţie și Dreptate".

28 20. Alexandru Ioan Cuza ( ) - primul domnitor al Principatelor Unite și al statului naţional România între 1859– 1866. Se sugerează Reforma agrară din 1864 când peste de familii de ţărani au fost împroprietărite cu loturi de teren agricol, desfiinţându-se servituţile și relaţiile feudale. Alături de figura domnului român este prezentat și sfetnicul acestuia, Mihail Kogălniceanu ( ), om politic de orientare liberală, avocat, istoric, prim- ministru al României în 1863 și Ministru al Afacerilor Externe sub domnia regelui Carol I.

29 21. Unirea Principatelor Române
în anul 1859, a celor două provincii românești, Moldova și Ţara Românească, simbolizate prin chipurile a două femei, îmbrăcate în costumul naţional specific provinciilor, care deapănă același fir.

30 22. Războiul de Independenţă din 1877- 1878 și regele Carol I (1866– 1914),
călare în mijlocul militarilor, fiindu-i înmânat un steag capturat de la inamic. În episod apare prim ministrul Ion C. Brătianu ( ) și regina Elisabeta de Neuwied ( ), soţia lui Carol I, care a fondat instituţii caritabile fiind supranumită de oamenii din popor "Mama răniţilor". În fundal apare podul de la Cernavodă, redenumit mai apoi Podul Anghel Saligny, pentru a-l onora pe arhitectul podului construit între pentru a asigura legătura feroviară între București și Constanţa.

31

32 23. Întregiriea naţională din 1918 –
Primul razboi mondial. România a participat la război între anii , după care, la 1 decembrie 1918 s-a infăptuit Marea Unire a Transilvaniei cu România. In imagine pare a fi Alexandru Averescu ( ), generalul armatei în timpul Primului Război Mondial apoi prim-ministru al României. Sunt prezentaţi soldații români ieșind dintr-un adăpost, pornind la atac pe un teren plin de sârmă ghimpată și cruci de lemn.

33

34 24. Regele Ferdinand I şi România Mare- la Alba Iulia,
unde a avut loc Marea Adunare Națională de la 1 decembrie 1918, care a stat la baza înfăptuirii unirii Transilvaniei și Banatului cu Regatul României. Primii regi ai României unite, Regele Ferdinand I (domn între ) şi Regina Maria -nepoata reginei Victoria a Marii Britanii și mama regelui Carol al II-lea. Aceştia sunt prezentaţi călare, purtând haine de gală şi încoronaţi (la 15 octombrie 1922) fiind urmaţi de ostaşi români, în mijlocul acestora se evidențiază şi figura generalului francez Henri Mathias Berthelot, care a ajutat la refacerea și reorganizarea armatei române în primul razboi mondial. Alaiul trece prin faţa a patru femei, îmbrăcate în portul popular al celor patru ţinuturi: România, Transilvania, Basarabia şi Bucovina.

35

36 Costin Petrescu a conceput şi mantia regală pe care
Regele Ferdinand a purtat-o la 15 octombrie 1922, cu ocazia încoronării de la Alba Iulia. Mantia a fost inspirata din costumul de gală al domnitorilor români din Evul Mediu şi a fost realizată în ateliere vieneze. În prezent, mantia regală este expusă la Castelul Peleș din Sinaia.

37 ”Marea frescă a Ateneului Român”
25. Epoca de consolidare - ultima scenă reprezintă starea ţării la momentul finalizării picturii, anul 1938. Inițial, episodul îl prezenta pe Carol II, regele României între anii 1930– 1940, împreună cu moștenitorul tronului, principele Mihai (mai târziu Regele Mihai care a domnit între 1927– 1930, 1940– 1947), coborând în mijlocul poporului, pentru a patrona ştiinţa, literatura, arta, munca agricolă şi industria. Acest episod fost șters (se pare că la insistențele legionarilor și partidelor politice adversare fostului rege) fiind înlocuit cu… In lipsa unor fotografii a zonei din frescă dedicată acestui episod, vizualizați o marcă poștală din acel timp, care înfațișează zona înlocuită din ”Marea frescă a Ateneului Român”

38 Poporul sărbătorește înfăptuirea României Mari.
26... Poporul sărbătorește înfăptuirea României Mari. Acest episod a fost pictat, pe spatiul în care, inițial, a fost pictat regele Carol al II-lea și mostenitorul tronului, principele Mihai. (vezi punctul 25). În colţul din dreapta jos se remarcă semnătura prof. Costin Petrescu, la momentrul finalizării picturii ”Marea Frescă a Neamului”, în anul 1938.

39 27.- În anii regimului comunist din România, fresca de la Ateneu a fost acoperită cu catifea roşie timp de aproape doua decenii, între anii , cu scopul de a ascunde rolul monarhiei în istoria României.

40 Autoportret Costin Petrescu
Profesor Costin Petrescu despre proiectul frescei Ateneului român: „Un singur gând m-a chinuit tot timpul. Era mai mult decât o ambiţie, era ţinta supremă a vieţii mele. De treizeci de ani port în mine planul acestei lucrări, pe care am schiţat-o şi am studiat-o aproape fără întrerupere. Se punea, însă, o problemă foarte dificilă. Pe un spaţiu lung de 75 de metri şi lat de 3 metri trebuia să concentrez istoria zbuciumată a ţării mele. Cum aş fi putut să o fac dacă aş fi reprezentat mersul ascensiv al fiecărei epoci? Nu mi-ar fi ajuns pentru asta nici Calea Victoriei întreagă. Am hotărât, deci, să aleg culmile acestei istorii şi să dau frescei aspectul unei curgeri neîntrerupte care, pornind de la împăratul Traian, să simbolizeze, ca un poem, povestea glorioasă a neamului meu.(…) E aici toată măreţia şi toată drama picturii care trebuie să transforme dinamismul vieţii în momente statice. Îmi amintesc clipa în care am dat cu ciocanul în prima literă care începe pe perete dictonul fatidic: «Loc rezervat pentru...» Am trăit atunci cea mai puternică emoţie din viaţa mea şi aş fi vrut să se deschidă pământul, atât de mult mă înspăimânta spaţiul gol pe care trebuia să-l umplu cu viaţă”.  Autoportret Costin Petrescu ( ) Costin Petrescu a fost un pictor, profesor universitar, președinte al Sindicatului Artelor Frumoase și publicist român.

41

42 Ateneul Român - Holul principal
”Hora Staccato ”– Ansamblul ”Rapsodia Romana” Paraschiv Oprea ”Ciocarlia” - Orchestra Benone Damian In colaborare cu Informaţii: ge.org.ro.; wikipedia.org; enciclopediaromaniei.ro; blogspot.om Ateneul Român - Holul principal