Utilizarea solului fertil rezultat din decoperta carierelor de lignit din Oltenia pentru stoparea procesului de desertificare din zona de sud a Romaniei.

Prezentarea pe tema: "Utilizarea solului fertil rezultat din decoperta carierelor de lignit din Oltenia pentru stoparea procesului de desertificare din zona de sud a Romaniei."— Transcriere de prezentare:

1 Utilizarea solului fertil rezultat din decoperta carierelor de lignit din Oltenia pentru stoparea procesului de desertificare din zona de sud a Romaniei Autori: Ilias, N., Teseleanu, G., Andras, I.,Radu, S.M., Popescu, S.V., Cioara, I., Dumitrache, I.C.

2 Solul sănătos îţi asigură viaţa – să oprim degradarea pămîntului!

3 Efectele încălzirii globale pot avea repercusiuni catastrofale pentru multe tari ale lumii, intre care Romania si Republica Moldova, iar schimbările climatice, defrişările abuzive şi metodele ineficiente de exploatare a culturilor agricole pot accelera fenomenul deşertificării, coincidenta sau nu, in ambele tari, in special în sudul ţării.Mai mult in Romania si in partea de vest in Campia Vinga, in judetele Timis si Arad. 

4 Deşertificarea este considerată una din principalele probleme economice globale, în special din cauza legăturii intrinseci, reciproce dintre degradarea terenurilor şi producţia alimentară. Deşertificarea, degradarea terenurilor şi secetele reprezintă un pericol pentru siguranţa oamenilor, lipsind populaţia de mijloacele unui trai decent. Conform evaluării Programului Naţiunilor Unite pentru Mediul Ambiant din cauza procesului de Deşertificare au fost afectate grav peste 40 mln. ha de terenuri.

5 Solul fertil este o resursă finită şi de neînlocuit, care azi asigură cu hrană  şapte miliarde de oameni  şi  este  de  aşteptat  să asigure nouă miliarde în Cu toate acestea, în fiecare an  12 milioane ha de terenuri se pierd din cauza deşertificării. Degradarea terenurilor afectează în mod direct la nivel global 1,5 miliarde de oameni. Din cauza încălzirii globale a climei, devin din ce în ce mai frecvente şi mai intensive secetele care cuprind noi zone agricole.

6 In Romania sudul Olteniei a devenit o mica Sahara, in conditiile in care schimbarile climatice, defrisarile masive si metodele gresite de exploatare a culturilor a transformat un teren candva fertil intr-unul arid. Sahara Olteniei, adica judetele Olt si Dolj, aduna peste de hectare de teren arid.

7 In Republica Moldova, prejudiciul cauzat economiei naţionale de degradarea solului, se cifrează la aproximativ 3,1 miliarde lei (251 milioane USD) anual. În prezent, aproximativ 40 la sută din terenurile agricole de pe teritoriul ţării au soluri erodate de diferite grade. În fiecare an, suprafaţa terenurilor erodate creşte în medie cu cca 1 la sută, iar pierderile anuale de sol fertil sunt estimate la 26 milioane tone. În ultimii 20 de ani, frecvenţa secetelor în sudul Romaniei si al Moldovei a crescut de 2 ori.

8 In Romania ca dealtfel si in Republica Moldova procesele de degradare a solurilor şi deşertificare sunt condiţionate atît de condiţiile naturale cît şi de factorii antropici. Din condiţiile naturale se evidenţiază fenomenele climatice (ploile torenţiale, perioadele frecvente de uscăciune şi secetă, vînturile puternice), relieful accidentat, litogeneza şi compoziţia rocilor de la suprafaţa terestră.

9 Pentru a preveni fenomenul de desertificare, mai multe institutii au cercetat si implementat diverse tehnologii si metode, s-au cautat soluţii pentru aclimatizarea unor noi specii de plante care să ajute la stoparea fenomenului, dar fenomenul continua sa prezinte o problema de mediu si sociala, specifica zonei. Solul care a fost acoperit de o pădure nu se poate adapta odată ce pădurea este tăiată. Copacii protejează solul, frunzele lor absorb din lumina soarelui. Neavând copaci, solul devine de o calitate foarte proastă ducând la eroziune (un alt factor ce declanşează deşertificarea).

10 Experiența a demonstrat că lupta împotriva simptomelor desertificării nu reprezintă o soluție si că adevaratele măsuri trebuie să pornească de la cauzele care au declanșat fenomenul. Pierderea unor astfel de terenuri are insemnatate atat la scara regionala dar si nationala. Harta zonelor aride este redata mai jos:

11

12 Zona Nisipurilor din sudul Olteniei, reprezintă una din zonele ţării expusă în cea mai mare măsură secetei şi aridizării. De asemenea are si unul dintre cele mai slabe grade de împădurire din ţară Aceste terenuri, caracterizate prin climat arid stepic, deficit de apă în sol în perioada estivală, oferă condiţii dintre cele mai dificile de plantare şi menţinere pentru vegetaţia forestieră, ceea ce impune atenţie sporită, atât în ceea ce priveşte alegerea speciilor pentru împădurire, cât şi aplicarea corespunzătoare a tehnologiilor de pregătire a terenului şi solului, ca şi a lucrărilor de întreţinere a culturilor agricole.

13 Metodologiile folosite pentru stoparea acestui fenomen nu au avut rezultatele scontate sau se poate vorbi de un procent mic de imbunatatire a starii solului zonei analizate. Oportunitatea utilizarii solului fertil provenit din decopertarea carierelor active, constă în ameliorarea respectiv diminuarea procesului de degradare a terenurilor şi implicit în îmbunătăţirea progresivă a condiţiilor de mediu, protecţia aşezărilor omeneşti, ameliorarea aspectului peisagistic, obţinerea de culturi agricole profitabile, eventual de masa lemnoasa într-o zonă puternic deficitară în lemn, îmbunătăţirea condiţiilor de trai al locuitorilor.

14 Identificarea suprafeţelor ce pot fi acoperite cu stratul de sol fertil provenit din decopertarea lignitului, şi constituirea acestora in terenuri pilot, se face conform legislaţiei in vigoare, şi are caracter permanent. In tema de cercetare se face referire la doua tipuri de terenuri. Prima categorie de terenuri si care face obiectul desertificarii il prezinta terenurile din zona de sud a Olteniei, judetul Dolj. In nisip, care este roca specifica acestei zone, incercarile in timp de formare a perdelelor de salcami, de cultivare de vita de vie etc, nu au dat rezutate in fixarea acestuia.

15 Despadurirea aproape completa a campiei din Dolj si luarea în exploatare agricola a terenurilor, inclusiv a celor nisipoase, au condus la modificari negative, semnificative in ceea ce priveste stabilitatea ecosistemelor naturale din terenurilor nisipoase, distrugandu-se tocmai ceea ce asigura stabilitatea nisipurilor, pe suprafete întinse producandu-se o reactivare a acestora sub actiunea vantului. Aceasta categorie reprezinta suprafetele de teren care urmeaza a fi fixate prin acoperirea cu o roca de alta natura.

16 A doua categorie de terenuri din care va proveni roca acoperitoare, formata preponderant din argile + sol vegetal este situata in bazinul minier al Olteniei, judetele Gorj si Mehedinti. Aceasta roca rezulta din procesul de decopertare a carbunelui si este depozitata in spatii special amenajate destinate acestui scop. Cele doua categorii de terenuri sunt foarte intinse. Zona arida este mare si total neproductiva, cu implicatii asupra factorilor de mediu. Zona de decoperata din activitatea miniera este, de asemenea suficient de intinsa, daca tinem seama ca la un mc de carbune se inlatura 8 – 10 mc steril si ca necesarul de carbune este de mil tone, rezulta peste 150 mil mc steril anual.

17 Daca pe unitatea de suprafata, mp, se foloseste ca roca stabilizatoare un volum de 0,6-0,7 mc/mp, rezulta ca se poate acoperi intr-un an aproximativ ha ( mp). Zona de haldare, in afara faptului ca presupune lucrari speciale, necesita cheltuieli imense cu exproprierea terenului, (preponderant acesta este forestier), care costa intre lei/ha (pe categorii de folosinta) si are implicatii asupra factorilor de mediu (schimba geomorfologia terenului, fauna, flora etc).

18 Prin tema de cercetare ne propunem reducerea efectelor secetei si a desertificarii prin aplicarea de masuri de refacere a stratului de sol fertil. Daca nu se iau masuri, consecintele ar putea fi grave. Printre acestea enumeram: reducerea rezistentei ecosistemelor fata de variabilitatea climatica; scaderea productivitatii solurilor si saracirea covorului vegetal; aparitia fenomenului de migrare a populatiei.

19 Acoperirea solului neproductiv cu sol fertil se realizeaza prin transfer, respectiv in procesul tehnologic de extractie al lignitului, transferarea dintr-o cariera activa intr-o zona neproductiva. In acest sens poate fi garantata fixarea terenului nisipos cu un strat de sol argilos de grosime 60 pana la 80 cm, asigurand reducerea, eliminarea ariditatii si desertificarii. In ceea ce priveste dezvoltarea vegetatiei prin utilizarea diverselor culturi aceasta face obiectul unei cercetari aprofundate, pe suprafete pilot, bine determinate, prin folosirea unor retete agro-chimice stabilite si rezultate in urma unor studii pedologice.

20 Deoarece suprafata de teren care face obiectul prezentei cercetari este situată într-o zonă considerată de risc maxim, unde din cauza secetelor agresive solul este in continua deşertificare, cu posibilitatea de a pierde şi ultima brumă de umiditate, terenurile trebuie udate printr-o reţea de irigatii, eventual captarea apei din Dunăre. Solutiile de irigare existente sunt diverse, cu randamente crescute, in cantitati controlate iar prezenta apei fiind la momentul optim pentru a putea fi utila plantelor. De asemenea la contactul intre cele doua tipuri de soluri este posibila folosirea de geogrile, mai ales pe suprafetele cu o panta mai mare de 10-12°.

21 Ameliorarea solului acoperitor poate fi realizata fie la locul producerii fie la locul depunerii, functie de costurile de producere si de transport a substantelor ameliorante. Gospodărirea raţională a solului extras din partea de nord a Olteniei si depunerea acestuia in partea de sud a Olteniei, înseamnă combinarea tehnologiilor şi activităţilor în aşa mod încât să se realizeze concomitent: bioproductivitatea, protecţia calităţii solului, viabilitatea economică.

22 Menţinerea pe termen lung a capacităţii de producţie a solului, sporirea fertilităţii lui, combaterea deşertificării zonei analizate, protectia resursei de sol implica respectarea urmatoarelor actiuni principale: organizarea zonei în baza rezultatelor cercetărilor pedologice, restructurarea folosinţelor în funcţie de natura proceselor de degradare, necesitatea menţinerii echilibrului ecologic dintre ecosisteme, managementul resurselor de sol.

23 Extragerea s.m.u. se realizeaza prin eliminarea stratului de steril situat de deasupra acesteia, cu transportul si depozitarea pe un nou amplasament. Halda de steril este o constructie miniera speciala, permanenta. În timpul etapei de extracţie solul se poate contamina în urma unor accidente cauzate de scurgeri de carburanţi (benzină, motorină) sau lubrifianţi si de aceea pana la epuizarea zacamantului de lignit, se impune efectuarea unor analize(fizice, chimice şi microbiologice) la intervale regulate de timp, conform masurilor impuse de autoritatile de mediu.

24 De asemenea pentru zona de destinatie, sudul Olteniei, se vor executa studii pedologice, in urma carora va rezulta tipul de tratament aplicat zonei in asa fel incat acoperirea cu sol vegetal rezultat din decopertarea carierelor de lignit sa se obtina rezultatele scontate. Pentru decopertare se folosesc excavatoarele cu rotor de mare capacitate. Decopertarea resurselor naturale cuprinde totalitatea de operaţii de dezvelire a acestora pentru a fi extrase. Ele includ săpatul subsolului cu excavatorul, incărcarea solului in camion, transportarea pană la locul de destinaţie, descărcarea solului.

25 In ceea ce priveste aspectele legate de productia de plante care se vor cultiva pe terenurile imbunatatite, tipurile de culturi, acestea trebuie sa fie obiectul unei cercetari aprofundate. In acest sens obiectul cercetarii noastre se refera la transferul solului fertil rezultat din decopertarea lignitului prin exploatari miniere la suprafata.. Deci, transportul acetor roci de la exploatarile miniere in zona problema reprezinta activitatea principala a cercetarii. Fiind vorba de aceeasi regiune, anume Oltenia, distant maxima de transport este de 270 km.

26 Transportul solului fertil se va realize cu autobasculante, capacitatea de 40 tone. Pentru acoperirea unui unui ha de teren neproductiv va fi necesar de transportat tone sol productiv, adica 260 basculante. Durata unei curse este de aproximativ 2,5 h, la care se adauga timpii de manevra. O autobasculanta realizeaza 2 curse pe zi. Daca parcul de masini este constituit din 10 autobasculante, in fiecare zi se vor realize 20 de curse. Rezulta ca acoperirea unui ha de teren neproductiv se va realize in 13 zile.

27 In urma activitatii de cercetare a unei noi metode de stopare a desertificarii in Oltenia, precum si din analiza cercetarilor de specialitate cu referire la aceeasi tematica, rezulta urmatoarele: Corectarea si imbunatatirea solurilor aride din sudul Olteniei cu solul fertile si rocile din decoperta lignitului (din nordul Olteniei) este o metoda noua, cu posibilitati de aplicare fara costuri mari; cheltuielile importante fiind date de transportul cu auto al rocilor. La alegerea unei masuri trebuie avut in vedere tipul de sol, clima si plantele care se vor cultiva in vederea regenerarii solului.

28 Avand in vedere ca pierderile nutritive din solul arid sunt mari, se are in vedere folosirea de amelioratori chimici. Fiind vorba de terenuri aride necesarul de apa nu este asigurat natural. In acest sens, este necesara ca in afara de acoperirea cu sol fertil provenit prin transferul din decoperarea lignitului, sustinerea cu un surplus de apa. Aportul de apa poate fi asigurat prin executia unor sisteme de irigatii a caror sursa de apa sa fie Dunarea. 

29 Printre cele mai importante activităţi îndreptate spre combaterea proceselor de deşertificare în Romania sunt următoarele: · perfecţionarea cadrului legislativ favorabil pentru protecţia, ameliorarea şi utilizarea durabilă a resurselor solului si subsolului; ·   organizarea monitoringului deşertificării şi cadastrului funciar; ·   restabilirea şi extinderea irigaţiei mari şi mici; ·  dezvoltarea şi implementarea proiectelor-pilot pentru combaterea deşertificării la nivel de cîmp;

30  asistenţă financiară a cercetarii ştiinţifice orientate spre combaterea degradării solurilor şi  deşertificării; perfectionarea sistemului de educatie ecologica şi instruire la toate nivelurile sistemului de învăţămînt în privinţa problemelor legate de degradarea solului şi deşertificare; organizarea de conferinţe, simpozioane tematice, expoziţii, seminare, legate de problemele privind fenomenele de secetă şi deşertificare; perfecţionarea programelor de studiu privind planificarea, dreptul şi managementul ecologic în instituţiile de învăţămînt cu specialităţi în domeniul protecţiei mediului.

31 VA MULTUMESC